Sunteți pe pagina 1din 2

Modalitati de optimizare a actului de ingrijire

Dac tii s vezi ceva bun n fiecare om, aproape toi vor sri prin a vedea ceva bun si
n tine. - Ben Carson
Eu consider ca acest citat ar trebui sa ne fie motto atunci cand lucram intr-o institutie cum
ar fi spitalul sau locuri unde are loc ingrijirea bolnavilor sau nu numai pentru ca oriunde am avea
o slujba o sa avem contact cu multi oameni si atunci daca ca si asistent medical esti calauzit de
acest gand nu doar ca vei avea un serviciu mai usor gandind ca ceilati sunt niste persoane
valoroase dar chiar si tu vei fi apreciat atat de cei pe care ii ingrijesti cat si de apartinatorii
acestora si colegii tai de serviciu. Daca atunci cand facem un lucru il facem din toata inima,
lucrul acela o sa ne iasa mult mai bine, iar in sistemul de sanatate fiind vorba ca lucrezi cu
persoane de diferite conceptii, o sa fie si ele multumite de modul de ingrijire pe care i l-am oferit
si o sa se simta mai bine. Imi amintesc ca la inceperea scolii mi-a spus o persoana ca daca
vreodata sa ajung sa lucrez in spital si doar un simplu zambet pe ei ii ajuta, acel zambet il percep
ca si pe o afirmatie ca totul va fi bine si ca sunt importanti nu sunt lasati uitarii.
De aceea cred ca si simpla noastra prezenta intr-un loc de ingrijire a bolnavilor poate sa
fie benefica sau din potriva sa-i facem sa se inchida in ei in loc sa se destinda, in special pentru
pacientii cu probleme psihice, comportamentu nostru poate sa-i ajute dar in acelasi timp trebuie
sa fim fermi si sa respectam conditiile impuse de spital.
n relaia asistent medical pacient, psihologia se ocup de tot ce este de domeniul
psihicului, adic tot ce privete funcionarea mental a bolnavului i medicului, sau a tuturor
acelora care ocup o funcie de ngrijire a bolnavului. Psihologia recomand abordarea global,
holistic a bolnavului, att n cursul examenului medical, ct i pe parcursul ntregii relaiei
terapeutice. Se insist asupra interconexiunii dintre datele asupra somei i psihicului bolnavului,
n situaia actual a medicinii, care statueaz contextul plurifactorial al apariiei majoritii
bolilor, n cadrul cruia factorii etiologici multipli (genetici, socioeconomici, de mediu i psihici)
acioneaz cel mai adesea sumativ.
Definiie dat de Pavlov pentru psihologie medical: disciplin ce analizeaz rsunetul
subiectiv al bolii i tratamentului(cit. de Popescu-Neveanu,1978), dei cu referire unilateral
pentru bolnav, aceast definiie poate atrage n cmpul de preocupri al acestei tiine i
psihologia terapeutului, sau a celor care particip la ngrijirea bolnavului.
Chiar i definirea bolii, n general, constituie o dificultate adesea greu de depit, ca de
exemplu n cazul bolilor latente clinic, dar care pot avea un impact psihic dezastruos n cazul n
care bolnavul afl despre potenialul evolutiv sever al unora dintre ele (ex.cancer, SIDA, etc.).
Dac, n fiecare boal, considerarea unilateral a uneia din cele 2 dimensiuni ale sale
(organic sau psihosocial) este neglijat, pot apare greeli ce vor influena n mod covritor
calitatea actului medical (Abholz, cit. de Rssler i colab.,1996). Din acest motiv, considerm c
avnd n minte o bun intuiie a ceea ce reprezint de fapt boala este bine s avem n vedere
cele 3 laturi ale sale, pe care - model bio-psiho-social al lui Engel-, Rssler i colab.le propun:
- tulburarea autoreglrii organismului (manifest sub form de modificri funcionale sau
lezionale);
- trirea specific a unei adevrate situaii negative de via, boala, care afecteaz senzaia de
bine a pacientului, echilibrul su dispoziional, contactele sale interumane;
- modificarea, temporar sau definitiv, a modului n care bolnavul i obine drepturile sau
i ndeplinete ndatoririle i particip la viaa social.
Un element de certitudine al ultimilor ani l constituie, deci, ponderea tot mai crescut a
factorului psihic n cadrul constelaiei agenilor etiologici care particip la apariia i ritmarea
evoluiei principalelor boli ale secolului, i anume bolile psihosomatice.
Intruct bolnavul - ca i asistentul medical, de altfel consider drept finalitate a actului
medical, indicarea conduitei terapeutice capabile de a-l vindeca , credem c este binevenit
includerea psihologiei n compliana terapeutic. Compliana (numit i observande ctre
autorii francezi), la fel ca i problematica psihologic legat de administrarea i efectele
medicamentelor, sunt de fapt prelungiri sau anexe ale domeniului relaiei interpersonale
asistent medical - bolnav.
Se poate considera ca psihologia acord interes problematici generale, situate, de asemenea, n
aceast zon de interferen, cum sunt :
-stresul psihic, al crui implicaii n patogenez trebuie cunoscute att la nivelul de patologie
psihic propriu-zis, ct i de patologie somatic ;
-delimitarea factorilor de risc psihocomportamentali, inclusiv analiza unor tipuri
comportamentali ca de ex. A-type (Rosenmann i Friedmann), implicat n apariia bolii
coronariene, sau C-type , pus n legtur cu incidena crescut a neoplaziilor;
-statuarea unor principii, la ndemna oricrui asistent medical practician de instituire a unei
psihoterapii simple suportive , ca i selecia bolnavilor care necesit consult psihologic i/sau
psihiatric, inclusiv apelul la metode speciale de psihoterapie sau la medicaie psihotrop.

S-ar putea să vă placă și