NEVOIA DE A ELIMINA

APARATUL URINAR:
A. Rinichii
B. Cai exretoare
A. Rinichiul, este organ glandular pereche, care constituie partea esentiala a aparatului urinar
Asezare: cavitatea abdominala retroperitoneal stanga si dreapta, in regiunea lombara de o parte si de
alta a coloanei vertebrale, la nivelul vertebrelor T11 si T12, L1,L2,L3. Rinichiul dr. este ceva mai jos
decat cel stg.Locul pe care il ocupa se numeste loja renala.
Structura:
1. Capsula fibroasa:are un strat intern si strat extern
2. Parenhimul renal este substanta proprie a rinichiului:corticala si medulara
- zona corticala se afla spre exteriorul rinichiului si este de culoare brun-galbuie si are un aspect
granular, se gaseste imediat sub capsula fibroasa. Acest strat contine piramidele Ferrein (niste
formatiuni mici triunghiulare), vase de sange, corpuscului Malpighi si tubi contorti cu directii variate.
Rinichiul este format din lobi, lobuli avand ca element caracteristic nefronul.
- zona medulara numita si zona tubulara are o culoare rosie impartita in 8-15 arii triunghiulare care
corespund piramidelor Malpighi, ele sunt orientate cu baza spre exterior (zona corticala) si cu varful
spre bazinet. Varful fiecarei piramide, numita si papila are un numar de 15-20 de orificii, prin care
urina se scurge in calicele renale mici.
Nefronul este alcatuit din glomeruli si tubul urinifer
- glomerulul - este un ghem de vase capilare sanguine arteriale
- tubul urinifer este alcatuit din 4 segmente: capsula Bowman, tubul contor proximal, ansa Henle sub
forma de U si tubul contort distal. Tubul urinifer prin tubul contort distal se deschide in tubul colector
Bellini. In fiecare rinichi se gasesc apx 1 milion de nefroni.
B. Caile excretoare:
1. calicele renal, formatiuni membranoase sub forma de cupa: calicele mari si mici
2. Bazinetul - format din unirea calicelor mari, au o portiune intrarenala si o portiune extrarenala ce se
continua cu ureterul.
3. Ureterul, tub pereche de 25-30 cm de calibru inegal face legatura intre bazinet si vezica urinara.
Ureterul este format din 3 tunici: mucoasa, musculata si tunica externa, conjunctiva
4. Vezica urinara - este rezervorul de urina asezata in micul bazin in loja vezicala este alcatuita din 4
tunici: mucoasa, submucoasa, musculara si seroasa. Are o forma ovoida, cand este plina, si o forma de
cupa cand este goala. Tunica mucoasa captuseste vezica urinara, tunica submucoasa usureaza
mobilitatea tunicii mucoasei pe tunica musculara care are rol de a evacua urina. Tunica seroasa
acopera vezica decat pe fata posterioara , in rest fiind un tesut conjunctiv lax si adipos numit adventice.
5. Uretra - canal prin care se elimina urina din vezica si difera in functie de sex:
- la barbati - 15-20 cm si este alcatuita din 3 portiuni: uretra prostatica ( portiunea care trece printr-un
organ musculoglandular numit prostata, in ea se deschid canalele ejaculatoare si canale excretoare ale
prostatei), uretra membranoasa (este cuprinsa in perineu) si uretra peniana care se deschide la capat
prin meatu uretral.
- la femei - este de 4-5 cm, are un sfincter intern vezical si un sfincter extern
FIZIOLOGIA APARATULUI URINAR
Rolul: elimina din organism o substanta care rezulta din procesul de dezintoxicatie si care se prezinta
in 2 faze:
I. faza de elaborare a solutiei care are loc in rinichi constituind faza de excretie
II. faza de transport a solutiei de la rinichi la exterior indeplinita de caile urinare
1
Rinichiul absoarbe din sange substante minerale si organice sub forma de solutii din care elaboreaza
urina.
Urina:
- definitie - solutie apoasa
- alcatuire - saruri din plasma sanguina , produsi finali de metabolism
- proprietati fizice: culoare galbena
- densitate: 1015-1025
- reactie: slab acida
- ph-ul: 5-5,6
- compozitie: apa 90-95%, substante organice si minerale 5%-10%
Substantele organice:
- ureea care este un produs de dezasimiliatie a protidelor, se gaseste in urina in cantitate de 20-
35gr/l, proportie care varieaza in functie de regimul alimentar, daca ratia alimentara este bogata in
protide ( denumire generala pentru toate substantele organice azotate- proteine, aminoacizi,etc),
proportia de uree creste, in lipsa lor ureea din urina scade;
- acid uric, rezultat din procesul de dezasimilitaie a bazelor purinice (prezenta in tesuturi
animale si derivate organice), se gaseste in urina normala in proportie de 0,5-1 gr?l
- creatinina, este un produs de dezasimilatie prin transformarea acidului creatinofosforic din
muschi si se gaseste in urina normala in proportie de 0,7gr/l
Substante minerale: cloruri, fosfati, carbonati, clorura de sodiu
Mecanismul formarii urinii, se desfasoara in 3 faze:
1. filtratrea glomerulara - ce are loc in capsula Bowman
2. reabsorbtia tubulara - urina primitiva trece din capsula in tubul contort proximal, ansa Henle si tubul
contort distal
3. Secretia tubulara sau renala - renina este o enzima ce intra in compozitaia urinei si ii da forma finala
Formarea urinei in tubii uriniferi se numeste diureza
Excretia urinii:
Urina formata in tubii uriniferi se scurge in tuburile colectoare apoi in ureter, bazinet si vezica urinara.
Cand cantitatea de urina ajunge la 250- 3oo ml, se realizeaza in vezica o presiune care excita
terminatiile nervoase din peretii vezicali si provoaca contractura muschiului vezical si relaxarea
sfincterului vezical. Actul prin care se elimina urina se numeste mictiune.

INTESTINUL GROS:
- definitie - ultimul segment al tubului digestiv
- alcatuire - cecul, colonul si rectul
- asezare - pe partea marginala a abdomenului sub forma literei U rasturnat, in jurul masei formate de
ansele ileale.
1. Cecul - intestin subtire, nu se deschide in capatul intestinului gros si mai sus formeaza sub
deschidere un fund de sac - cecul - care se continua cu apendicele vermicular sau cecal.
2. Colonul - incepe de la valvula ileocecala si se termina la rect, este format din 4 parti: ascendent,
transvers, descendend si sigmoid sub forma de S.
3. Rectul - portiunea terminala a intestinului gros format din: ampula rectala , canal rectal, arificiu
anal.
Structura intestinului gros: este alcatuit din 4 tunici - seroasa, musculara, submucoasa, mucoasa.
Functiile intestinului gros: sunt transformari fizice si chimice ale chimului intestinal

2
 - secretia pe cale reflexa determinata de excitatia mecanica a peretelui intestinal de resturile digestive.
Acestea intra sub actiunea florei bacteriene prezenta in intestinul gros
- absorbtia apei prin mucoasa intestinala creste si consistenta resturilor alimentare.
Transformarile chimice sub actiunea bacteriilor: acidul lactic transforma glucidele, celuloza se
transforma in acid lactic, apa, bioxid de carbon. Acestea sunt bacterii ce provoaca fermentatia
aminolactica.
Bacilul putrificus transforma substantele proteice in substante cu miros neplacut - indolul, scatolul,
fenolul, hidrogenul sulfurat , acest proces se numeste fermentatie putrida.
In urma acestor transformari masa de resturi alimentare din intestinul gros, are o consistenta, culoare si
miros caracteristic = materii fecale.
Materiile fecale sunt formate din:
- resturi alimentare nedigerabile
- componentele sucurilor digestive in intestinul gros
- produsele actiunilor bacteriilor
- pigmenti biliari
- bacterii
Cantitate: in 24 de ore - 150 gr si varieaza in functie de regimul alimentar.
Actul eliminarii materiilor fecale .se numeste defecatie

Alta cale de eliminare: Pielea - este un derivat conjunctivo-epitelial care acopera pe toata intinderea
sa, suprafata externa a organismului.
Pielea are rol de : protectie, sensibilitate, excretie, respiratie, termoreglare, absorbtie, depozit si functie
metabolica.
Este alcatuita din epiderm, derm si hipoderm
Pielea este caracterizata prin existenta unor formatiuni speciale denumite productii ale pielii.
Productiile pielii au tulpina (cu pigmenti, celule cu cheratina) si radacina (in derma, prezinta nervi).
Acestea sunt:
1. Anexele cornoase (par, ungia) ce prezinta radacina infipta in piele, cu nervi si lama cheratinizata.
2. Anexele glandulare sunt glandele sebacee si glandele sudoripare. Glandele sebacee se afla in derm si
se deschid la exterior prin par. Glandele sudoripare se afla la limita cu hipoderma si produc sudoare
(apa si toxine).
Functiile pielii:
1. protectie: contra loviturilor, microbilor, radiatiilor solare, a unor lichide si gaze
2. respiratorie: la nivelul pielii are loco usoara respiratie cutanata. La adult se elimina in 4 ore-4l de
CO2
3. excretie: glandele sudoripare au rol de a elabora sudoarea ce se elimina la suprafata pielii prin pori.
Procesul de eliminare a sudorii se numeste transpiratie ( sudoratie).
4. termoreglare: temperatura normala a corpului este de 36,5 - 370C. Mentinerea temperaturii constante
se datoreaza unui echilibru dintre cei doi centrii termoreglatori din hipoderm: unul cu rol antitermic si
unul de termogeneza. In reglarea temperaturii un rol important il are si transpiratia. Un organism
pierde in 24 de ore 800 ml de apa.
5. sensibilitatea - pielea are 3 forme de sensibilitate cutanata: tactila, termica si dureroasa.
6 de depozit - hipodermul acumuleaza o cantitate de grasime formand tesutul adipos care reprezinta o
rezervaenergetica a organismului. Piele fiind puternic vascularizata indeplineste si o functie de depozit
de sange
7. functia metabolica - are rol metabolic prin secretia sudorii si intervine in metabolismul apei si a
sarurilor minerale. La nivelul pielii se formeaza pigmentul melanic cu rol de protectie, absorbtia
vitaminei D precum si histamina are rol de vasodilatatie (este esentiala in procesul de aparare al
organismului).
3
8. functia de absorbtie - pielea in mica masura permite trecerea unor substante folosite in practica
medicala sub forma de bai, frectii, ionizari.

Diagnostic de nursing:
Nevoia de a elimina este necesara organismului de a elimina substantele de deseu rezultate prin
metabolism. Eliminarea se face prin: urina, materii fecale, transpiratie, expiratie pulmonara,
menstruatie.
Diagnosticul de nursing Manifestari de dependenta Surse de dificultate
Constipatia- evacuarea Absenta scaunelor pe interval de Absenta sau diminuarea
scaunelor dure, uscate la 2-3 zile, crampe abdominale, peristaltismului intestinal,
intervale de 2-4-7 zile balonare, flatulenta (evacuarea alimentare sau hidratare
frcventa a gazelor din intestin) insuficienta, alimentatie saraca
in celuloza, alterarea mucoase
anale, anxietate, stres, efecte
secundare ale unui tratament,
sedentarism, lipsa de confort,
modificari ale integritatii cailor
digestive, prezenta hemoroizilor,
durerea, utilizarea laxativelor
Deshidratarea - sindrom Tahicardie, uscaciunea Arsuri ale tegumentelor si
caracteristic prin pierderea sau mucoaselor, a limbii si pielii, mucoaselor, transpiratii
diminuarea cantitatii de sodiu scaderea in greutata, sete abundente, febra, diaree,
extracelular cu pierderea intensa, greturi, varsaturi, hidratare insuficienta, procese
proportionala a apei. oligurie (scaderea cantitatii de infalamtorii si infetioase,
urina sub 800ml) varsaturi incoergibile
Diaforeza - transpiratii Transpiratii abundente: axila, Efort fizic exagerat, durere,
abundente abdomen, plante, plame, frunte febra ridicata, mediu neadecvat (
temperaturi inalte, umiditate),
anxietate, stres, ingestie de
alimente picante sau fierbinti.
Diareea - evacuarea frecventa de Dureri abdominale colicative, Ingestie de apa sau alimente
scaune cu continut mucos, crampe abdominale, febra, infectate, proces inflamator sau
mucosanguinolent, lichid scaune frecvente lichide, infectios, schimbarea
coloratie anormala. deprinderilor alimentare, efect
secundar al unui tratament
Menstruatia - pierderea Dismenoree ( menstruatie cu Dezechilibru endocrin,
temporara si periodica de sange dureri), menometroragii ( schimbarea modului de viata si
prin vagin menstruatie prelungita) clima, proces infectios sau
inflamator
Scurgeri vaginale neadecvate- Dureri abdominale in etajul Anxietate, stres, schimbarea
cresterea cantitativa a sangerarii inferior abdominal, pierderi de modului de viata si clima,
menstruale (menometroragii) sange si scurgeri vaginale in dezechilibru endocrin, proces
sau pierderi de sange crescute in afara mendtruatiei inflamator sau infectios, procese
cantitati mari in afara ciclului tumorale
menstrual
Eliminare insuficienta in Febra, varsaturi, diaree Alterarea tegumentelor,
cantitate si calitate - diaforeza (transpiratii
imposibilitatea rinichiului de a abundente), diare 20-30
elabora urina in cantitate si scaune/zi, hidratare insuficienta,
calitate normala procese infectioase renale si
inflamatorii, procese
tumorale,varsaturi incoergibile

4
Crampele abdominale - contractie dureroasa involuntara si pasagera a musculaturii
Colica intestinala - durere cauzata de miscarile peristaltice exagerate

OBSERVAREA, MASURAREA, INREGISTRAREA SI INTERPRETAREA DIUREZEI

DIUREZA - reprezinta procesul de formare si eliminare a urinii din organism pe 24 de ore.

URINA - solutie apoasa prin care sunt eliminate substantele rezultate din metabolismul intermediar
proteic, inutile si toxice.
MICTIUNEA -este actul fiziologic, constient, de eliminare a urinei.
Diureza se masoara si se inregistreaza pentru:
- a obtine informatii privind starea morfofunctionala a aparatului urinar.
- observarea cantitatii si calitatii a urinei furnizeaza date importante pentru stabilirea
diagnosticului si prognosticului bolii.
-observarea si masurarea diurezei furnizeaza date despre bilantul hidric, nutritiv in bolile
metabolice.
Material necesar:
- cilindrii gradati sau pungi speciale de urina
- sonde sterile Nelaton, Foley
- in foaia de temperatura se noteaza cu albastru sau cifric in foaia de evolutie
- pentru masurarea diurezei, recipientele gradate sunt curatate si clatite cu apa distilata pentru a
nu modifica compozitia urinei. Probele recoltate sunt etichetate cu numele bolnavului.
Daca bolnavul trebuie sa-si colecteze singur urina, i se explica ca trebuie sa urineze in cilindrul
gradat si sa adune urina pe 24 de ore.
Pentru bolnavul cu sonda vezicala montata, se adapteaza sonda vezicala la sacii colectori
gradati. Colectarea urinei incepe pentru toti bolnavii la aceiasi ora (8 dim. ) si se termina a doua zi la 8
dim.
Se noteaza cifric, data, cantitatea pe 24 de ore. Se noteaza gafric pentru fiecare linie orizontala a foii
de temperatura si se socotesc 100 de ml de urina. Se noteaza cu creion albastru sub forma unei coloane
ce are hasurata numai partea superioara ce corespunde cantitatii de urina din ziua respectiva.
Cantitatea de urina normala fiziologica pe 24 de ore:
- la femei - 1000-1400 ml
- la barbati 1200-1800 ml
Valori patologice ale cantitatii de urina:
- poliurie - excretie de urina marita peste 3000 ml in: diabet zaharat, diabet insipid, dupa colica
renala, pielite, pielonefrite
- oligurie - scaderea cantitatii de urina sub 800 ml in 24 de ore in: varsaturi incoergibile, diaree,
hemoragii abundente, insuficienta renala acuta.
- anurie - stare grava, imposibilitatea rinichiului de a elabora urina in: socul traumatic, socul
chirurgical, socul transfuzional.
Caractere calitative ale urinii:
Din punct de vedere macroscopic, se observa:
- culoarea galbena, uneori galben deschis cand este diluata, galben inchis cand este concentrata.
Din punct de vedere patologic, culoarea urinei se modifica:
- brun-inchis, spumoasa in icter
- rosu deschis sau inchis in hematurie
- verde - albastru in tratament cu albastru de metil
5
 - cafeniu, brun inchis in tratament cu chinina
Mirosul: in mod normal are un miros caracteristic.
Patologic: - miros amoniacal - in fermentatie alcalina intravezicala
- miros aromatic - de mere putrede in diabet
Aspectul: - normal - clara transparenta
Patologic: - tulbure cand contine saruri, puroi, albumina, calculi
Observarea diurezei: se vor observa ritmul mictiunilor fiziologice
Normal - la femei: 4-5 mictiuni/24 de ore
- la barbati: 5-6 mictiuni /24 de ore
Patologic avem tulburari de emisie (mictiune) urinara:
- polakiurie -frecventa mare a mictiunilor, cantitate redusa, in: TBC renal, cistite, calculi vezicali,
neoplasm, uretrita acuta, prostatite
- nicturie - inversarea numarului de mictiuni de zi cu noapte.
- disurie - golirea vezicii se face cu durere
- retentie de urina(ischiurie) - incapacitatea vezicii de a-si golii continutul
-incontinenta de urina - emisiuni involuntare si inconstiente de urina
- enurezis - pierdere involuntara si inconstienta de urina in timpul noptii, mai ales la copii.
Manifestari de independenta:
culoare - galben pai, transparenta
- miros - slab aromatic de fructe
- ph - 4,5-7,5, usor acida
- cantitate: - frecventa:
- nou-nascut - 30-300ml/24 ore - nou-nascut-mictiuni frecvente
-copil mre 500-1200 ml/24 ore - copil 4-5 mictiuni/24 ore
- adult 1200-1400 ml/24 ore - adult 5-6 mictiuni/24 ore
- varstnic 1200-1400 ml/24ore - varstnic 6-8 mictiuni/24 ore
Eliminarea urinara este influentata de factori care intervin in volumul de urina si in actul
mictiunii:
Varsta - un copil elimina 400-500 ml, in raport cu masa corporala, un adult 1500-1600, la varstnic
slabeste capacitatea de absorbtie a rinichiului, slabeste tonusul muscular al vezicii si nu se mai poate
goli eficient retinand o parte din urina(urina reziduala ce favorizeaza infectiile).
Factorii psihologici - stresul, anxietatea influenteaza frecventa mictiunilor, emotia.
Factori socio-culturali - este nevoie de spatiu privat si de conditii igienice pentru o eliminare
eficienta.
Obiceiuri personale - consumul de cafea, ceai, creste frecventa mictiunilor. Consumul de ape
minerale bogae in saruri mineralepot cauza dezvoltarea calculilor urinari.
Tonusul muscular - imobilitatea, sedentarismul, traumatismele, cateterizarile prelungite, atrofiile
musculare din menopauza slabesc tonusul sfincterian, varstnicii in deosebi.
Cantitatea de lichide ingerate - in cazul consumului redus creste concentratia urinii, iar fructele
maresc diureza.
Conditii patologice - diabetul insipid, diabetul zaharat, starile febrile, afectiunile tractului urinar
altereaza functia urinara
Procedurile chirurgicale - analgezicele folosite in anestezic duc la scaderea cantitatii de urina
formata in rinchi, plaga operatorie abdominaladuce la prabusirea tonusului muscular, edemele si
procesul inflamatorreprezinta cauze obstructive ce duc la oprirea fluxului urinar - glob vezical, de
aceea la interventiile chirurgicale este nevoie de catetrizare urinara.
6
Medicamentele - atropina, anticolinergice, antihipertensive si betablocante adrenergice favorizeaza
retentia urinara. Indometacinul da urina vere, dupa amitrptilina urina este albastru-verzuie.

OBSERVARE, INTERPRETAREA TRANSPIRATIEI (DIAFOREZEI) SI A

TEGUMENTELOR SI MUCOASELOR BOLNAVULUI

Diaforeza - transpiratie in cantitate abundenta.

1.Transpiratie - excretia sudorii de catre glandele sudoripare si este un proces fiziologic prin care
organismul pierde caldura. In cantitate excesiva duce la deshidratare.
Sudoare - produsul de secretie al glandelor sudoripare, la suprafata pielii, sub forma de picaturi.
Manifestri de independenta:
- cantitate minima
- miros, variabil in functie de alimentatie, climat si conditii igienice
Manifestari de dependenta:
- suoare abundenta pe toata suprafata corpului si mai ales la punctele de flexie ale organismului, axile
si inghinal
- sudoare rece, insotita de frig, frison
- miros puternic, neplacut
- transpiratia palmelor si a plantelor in boala Basedow ( numita si gusa exoftalmica, globi oculari
mariti iesiti din orbite si gusa la nivelul tiroidei prin marirea ei in volum, simptome:tahicardie,
palpitatii, hiperTA, cresterea peristaltismului intestinal- diaree, transpiratii abundente, nervozitate,
tremor, insomnie, scaderea in greutate prin pierderea apetitului sau crescut)
2. Culoarea tegumentelor:
- paloare permanenta (anemii)
- paloare instalata brusc (hemoragii, colaps - scaderea pana la disparitia TA, oprirea inimii, pierderea
cunostintei, iminenta de moarte, soc iminent)
- cianoza a tegumentelor si a mucoaselor (in afectiuni ale aparatului respirator si circulator):
- cianoza discretia (lobul urechilor, extremitatile degetelor)
- cianoza intensa (toata fata, limba)
- roseata pielii, in febra si efort fizic, febra, in unele afectiuni hemoragice
- coloratia galbena a tegumentelor, in icter, hepatita, in urma consumarii unor medicamente -
atebrina,
- culoarea galbena ca paiul - cancer
- bronzata este simptomatica pentru boala Addison ( afectiune a glandelor suprarenale, ele sunt situate
deasupra rinichilor, câte una în fiecare parte şi au un miez interior (cunoscut şi sub numele de măduvă)
înconjurat de o carapace exterioară (numită cortex). Miezul interior produce un hormon numit adrenalină care
are un rol esenţial în generarea unui răspuns la situaţiile de stres. Cortexul produce hormonii steroizi care sunt
esenţiali vieţii: cortisolul şi aldosteronul. Cortisolul mobilizează nutrienţii, ajută corpul să lupte împotriva
inflamaţiilor, stimulează ficatul în producerea zahărului din sânge şi de asemenea controlează cantitatea de
apă acumulată în ţesuturi. Aldosteronul reglează nivelul de sare şi de apă ce afectează volumul sângelui şi
tensiunea. Cortexul suprarenal produce de asemenea hormonii sexuali cunoscuţi sub numele de androgeni
suprarenali)
- bruna in ciroza hepatica
- cenusiu murdar in supuratie pulmonara cronica
3. Edemul - acumulare de lichid seros in tesuturi si se manifesta prin:
- piele palida lucioasa, starvezie

7
- pielea isi pierde elasticitatea si pastreaza urma presiunii digitale = semnul godeului cutanat
- stergerea cutelor naturale
Edemul poate fi:
- generalizat - sau anasarca, acumulare de lichid in cavitatile seroase ale organismului, edematierea
pielii + pleurezie, pericardita, ascita, presupunand o afectiune majora sau o infectie.
- localizat, pleoape, organe genitale datorita unei staze venoase
- alb in insuficienta cardiaca
- albastru, in afectiuni cardiace si pulmonare
- casectic la bolnavii subnutriti, in tuberculoza, neoplasm, se localizeaza doar in jumatatea inferioara a
corpului
- culoare rosie, in afectiuni inflamatorii
- angioneurotic, in alergii, instalata rapid datorita unor alimente, medicamente sau intepaturi de
insecte
4. Descuamatiile - desprinderea celulelor cornoase superficiale din epiderma
Intalnim descuamatii:
furfuracee - marunta asemanatoare cu faina
- pitiriazica - descuamarea tegumentului prin eruptia unei placi unice cu aparitia altor placi multiple
dar mai mici
- lamelara-sub forma de lame
- lambouri, cand pielea se descuameaza in bucati mari
De exemplu in scarlatina netratata, fata si trunchiul prezinta descuamatie furfuracee, iar palmele si
plantele se descuameaza in lambouri.
5. Eruptii cutanate sunt determinate de boli infectioase, alergice, de actiunea toxica a unor
medicamente, alimente si apar la ivelul pielii sub forma de:
- macula - modificare de culoare a pielii, leziuni circumscrise fara ridicarea pielii, de culori diferite
- papula - ridicatura sau umflatura de culoare rosie, alba, violeta sau gri
- vezicule- bule cu lichid care apar la suprafata pielii
- pustule - ridicaturi circumscrise de culoare alba sau galbena cu continut purulent
6. Hemoragii cutanate - datorita fragilitatii capilare exagerata si tulburarilor de coagulare a sangelui,
ce apar la nivelul pielii sub forma de :
- petesii - hemoragii mici punctiforme de forma rotunda sau ovala
- echimoze - pete hemoragice extinse
- hemoragii mucoase: epistaxis, gingivoragii, hematemeza, melena

OBSERVAREA, MASURAREA, INREGISTRAREA EXPECTORATIEI (SPUTEI)

Expectoratia- actul de eliminare pe gura, prin tuse, a produselor formate in caile respiratorii
Sputa, reprezinta totalitatea secretiilor formate in caile respiratorii, eliminarea lor se face prin
expectoratie.
Scop - obtinerea de informatii privind calitatea sputei, cu rol de a stabili diagnosticul si de a
urmari evolutia unor afectiuni pulmonare.
In mod normal, mucoasa cailor respiratorii secreta o cantitate mica de mucus.
Patologic, se aduna in caile respiratorii o cantitate variabila de sputa, care actioneaza ca un
corp strain si provoaca actul tusei.

8
 Colectarea sputei este importanta pentru stabilirea diagnosticului si pentru a fi prezentata
medicului. Colectarea trebuie inceputa dimineata, educandu-se bolnavul sa nu inghita, sa nu
imprastie in hartie sau batista ci numai in vasul colector (vas gradat) pe o durata de 24 de ore.
Daca nu se recolteaza pentru probe bacteriologice, in vasul colector se toarna solutie de rizol
5%. Daca sputa se colecteaza pentru examene bacteriologice, bolnavul va scuipa in vase speciale
sterile.
In colectarea sputei se va tine cont de:
1. Culoarea sputei:
- rosie -sanghinolenta aerata si spumoasa in hemoptizie tuberculoasa, cancer pulmonar
- ruginie -caramizie in pneumonie
- rosie brun, rosie gelatinoasa in cancer pulmonar
- roz serosanghinolenta in edem pulmonar acut
- galben verzuie in supuratii pulmonare
- alb, alb cenusie in inflamatii bronsice, astm bronsic
- neagra, brun inchisa vascoasa in infarctul pulmonar
2. Mirosul - normal sputa nu are miros
- patologic, poate fi:
- fetid, cancer pulmonar
- fetiditate penetranta in cangrena pulmonara
- miros de pamant sau pai umed in supuratii pulmonare
3. Aspectul in functie de:
- consistenta
- aeratie
- transparenta
- vascozitate
- sputa mucoasa - infalamatii bronsice, astm bronsic;
- sputa purulenta cremoasa, lichida sau galbui - verzuie in supuratii pulmonare, colectii
pulmonare;
- sputa seroasa, lichida, transparenta usor rozata cu strat de spuma in edem pulmonar;
- sputa pseudo-membranoasa in bronsite pseudomembranoase, bronsita difterica;
- sputa sanghinolenta in edem pulmonar, afectiuni TBC.
De multe ori sputa are un caracter mixt, de ex. muco-purulenta, sero-muco-purulenta.
4. Cantitatea variabila depinde de intensitatea si intinderea procesului patologic.
Cantitatea varieaza intre 50-100ml/24 de ore in bronsita catarala, pneumonie, TBC incipienta.
Pana la 1000ml/24 de ore in bronsiectazie, caverne pulmonare, edem pulmonar.
Eliminarea unei colectii mari de puroi sau exsudat se numeste vomica, in abces pulmonar, chist
hidatic.
Materiale necesare:
- scuipatoare, tampoane pe porttampon
- vase gradate
- tavita renala
- pentru examen bacteriologic sunt necesare flacoane sterile
- masca pentru asistenta
- manusi sterile
Pregatirea bolnavului psihica si fizica:

9
- Bolanvul este educat cum sa expectoreze, sa tuseasca cu gura inchisa, sa colecteze sputa in
scuipatoare, sa nu stropeasca in jurul sau, sa nu arunce in scuipatoare corpuri straine (mucuri de tigara,
hartii, etc)
- se va insista in educarea femeilor care a tendita de a ingera sputa
- se aseaza bolnavul in pozitia care-i permite sa expectoreze cu usurinta,
- se va sprijini capul bolnavului, daca este necesar
Curatirea mucoasei bucale:
- se pregatesc tampoane de tifon pe porttampon
- se curata mucoasa bucala si dintii cu tampoane pe porttampon
- se arunca tampoanele in tavita renala
Notarea grafica: se noteaza in foaia de temperatura cu rosu, identic cu notarea diurezei, cantitatea de
sputa colectata in vasul gradat.
OBSERVATII:
De multe ori culoarea, aspectul si cantitatea sputei este data de factori externi, de ex:
- inhalarea prafului de faina da o sputa alba
- minerii, fochistii care inhaleaza praf de carbune au o sputa neagra
- icterul coloreaza sputa intr-o nuanta de verde, etc.
ATENTIE:
- nu se golesc scuipatoarele inainte ca sputa sa fie examinata de medic
- dezinfectare ( spalate, tinute in solutie dezinfectanta, fierbere, uscare prin evaporare, turnarea
unei solutii dezinfectante inainte de utilizare)
- spalarea si dezinfectarea mainilor a asistentului dupa manuirea lor

OBSERVAREA, MASURAREA, INREGISTRAREA VARSATURILOR

Varsatura - act reflex, prin evacuarea continutului stomacului, pe gura.

Prin masurare si inregistrare se obtin informatii privind:
- continutul gastric
- cantitatea pierderilor prin voma
- culoarea, mirosul, frecventa.
Material necesar:
- tavita renala, prosop curat, pahar cu apa , foaia de temperatura, cilindru gradat, pix
Pregatirea bolnavului:
- se aseaza bolnavul intr-o pozitie care sa impiedice aspirarea varsaturilor
- se sustine frunte bolnavului, cu o mana si cu cealalta tavita renala
- se serveste bolnavului un pahar cu apa pentru clatirea gurii dupa varsatura
- se anunta medicul
Observarea calitatii varsaturilor:
1. Frecventa:
- ocazionale - intoxicatii alimentare
- frecvente - stenoza pilorica
- incoergibile - gravide
2. Orarul:
- matinale, dimineata pe stomacul gol la alcoolici si gravide
- postprandiale, imediat dupa masa in ulcer
10
 - tardive, la 2-6 ore dupa masa
3. Cantitatea:
- se masoara pe 24 de ore pentru stabilirea bilantului hidric
4. Continutul:
- alimentar cu alimente nedigerate
- mucoase apoase, la gravide si alcoolici
- fecaloide in ocluzii intestinale
- biliare in afectiuni biliare
- purulente in gastrita flegmonoasa( Mucoasa gastrică este tumefiată, prin edem şi congestie, iar la
nivelul suprafeţei mucoasei apar eroziuni hemoragice şi chiar ulcere acut)
- sanghinolente sau hematemeza in hemoragiile digestive
5. Culoarea:
- galbena sau galben-brun-verzui in afectiuni biliare
- rosie in ulcer gastric
- galbui murdar in ocluzie intestinala
- bruna zat de cafea in cancer gastric
6. Mirosul: fad, acru, fecaloid, ranced
7. Forta de proiectie: brusc, jet, fara efort
Varsaturile sunt insotite de:
- dureri abdominale (peritonita)
- deshidratare, eliminandu-se sodiu, potasiu, clor producandu-se un dezechilibru
hidroelectrolitic
- stare generala alterata
Ele se colecteaza in cilindru gradat pana la venirea medicului, vasul este acoperit.
Notarea in foaia de observatie se face cu un cerc in care se specifica data si ora:
- varsaturile alimentare cu ALBASTRU
- varsaturile biliare cu VERDE
- varsaturile sanghinolente cu ROSU

OBSERVAREA, MASURAREA, INREGISTRAREA, INTERPRETAREA MATERIILOR

FECALE (SCAUNE)

Urmarirea tranzitului intestinal si examinarea scaunelor au importanta pentru:

- stabilirea diagnosticului
- urmarirea evolutiei in boli digestive
Scaunul - resturi alimentare supuse procesului de digestie, eliminat din organism prin anus,
prin actul de defecatie.
Datele culese in legatura cu tranzitul intestinal, tin cont de:
- frecventa scaunelor
- orarul scaunelor
- cantitatea, consistenta, forma, culoarea si mirosul
1. Frecventa scaunelor:
- normal- 1-2 sacune pe 24 de ore
- patologic de la 3-6 la 30-80 zilnic in dizenterie, holera
- scaun la 2-4 zile in constipatie
11
 - suprimarea completa a scaunului si gazelor in ileus dinamic, ocluzie intestinala
2. Orarul:
- normal eliminarea scaunelor se face ritmic la aceiasi ora
- patologic, se pierde orarul in absenta scaunului in diaree si constipatie
3. Cantitatea:
- normal, zilnic 150-200 gr,
- patologic - cantitate marita in afectiuni ale pancreasului, colonului, la cateva kilograme in
anomalii ale intestinului.
- cantitate redusa in dizenterie
4. Consistenta:
- normal - pastoasa, omogena
- patologic - uscata, coproliti
- scazuta in scaune moi diareice
-lichida apoasa in diarei si administrare de purgative
- neomogena - in scaune solide
- fecalom - acumulare de materii fecale in rect eliminata la inceputul sacunului, urmata imediat
de de eliminarea unui scaun lichid.
5. Forma:
- normal - cilindrica cu diametrul de 3-5 cm
- patologic - forma de panglica sau creion in cancer rectal
- bile dure in constipatie spastica
- masa fecaloida in constipatie atona
6. Culoare:
- normal - bruna
- patologic: - galbe- auriu in diaree
- albicios ca argila in hepatita
- negru lucios ca pacura in hemoragii superioare digestive
- cu sange in hemoragii, fisuri anale, melena, hemoroizi.
7. Mirosul:
- normal - fecaloid, difera de la o persoana la alta
- patologic: acid in colite de fermentatie
- putrid in colite de putrefactie
- fetid in cancer de colon
8. Elemente patologice ale scaunului:
- mucus, puroi, sange in colite, cancer rectal
- resturi alimentare nedigerate in pancreatite
- paraziti intestinale in oxiuri

Notarea scaunului cu un cerc sau zero "O":

- o linie verticala ”I”, scaun normal
- scaun moale ”/”, o linie inclinata
- ___ , o linie orizontala scaun diareic
Material necesar:
- X - mucus
- P - scaun cu puroi
- S - scaun cu sange
12
 - Z - scaun zgrunjos
Daca numarul scaunelor evacuate intr-o zi este foarte mare, se noteaza numarul total urmat de semnul
conventional, 16 /, scaune moi)
Culoarea scaunului poate fi modificata de alimente(spanac,afine), medicamente(bariul, carbune
medicinal).
- paravan
- plosca spalata, curata, dezinfectata
- materiale pentru mica toaleta dupa scaun (apa calduta, sapun, prosop curat)
- musama, aleza
- urinar
- prosoape, sapun, alcool
- manusi de protectie pentru asistenta.

OBSERVAREA, MASURAREA, INTERPRETAREA MENSTRUATIEI

Endometrul ( partea interioara a uterului: endometru, miometru, perimetru) degenereaza din
cauza unei slabe irigatii sanguine, se exfolieaza, capilarele se rup si se realizeaza hemoragia. Sangele
menstrual este sarac in eritrocite, dilaut si bogat in leucocite.
Inainte de aparitaia menstruala, apar semnele premenstruale:
- sani durerosi, congestivi, iritabili
- nervozitate
- dureri de cap
- dureri in regiunea sacrata
Aceste tulburari se explica prin congestia locala a uterului si anexelor (trompe, ovare) cat si prin
modificarile hormonale care se produc.
Durata, abundenta si frecventa fluxului menstrual, varieaza de la o femeie la alta.
Poate fi considerat normal, ciclul care apare la un interval regulat de 21-34 de zile si are ca durata
4-7 zile in cantitate de 70-100ml.
La majoritatea femeilor ciclul este de 27-30 de zile.
Cand fluxul menstrual este perturbat, avem:
- flux abundent - hipermenoree
- flux slab - hipomenoree
- flux absent - amenoree
- dismenoree - menstruatie insotita de dureri
Modificarile de menstruatie in sensul accentuarii sau prelungirii fluxului menstrual, vor fi semnalate
medicului in vederea diagnosticului si tratamentului.
Hemoragiile repetate sunt expresia unor tumori maligne - cancer ovarian, si benigne - chist
ovarian, fibrom uterin
Se noteaza in FO in felul urmator: UM- 14. XII, flux 24/7.
Glandele mucoasei genitale feminine secreta o cantitate redusa de lichid, care contribuie la procesul
de autoaparare fata de infectii. Fiziologic, cantitatea este redusa si nu pateaza lenjeria. Cand aceasta
secretie devine abundenta sub forma unei scurgeri, ce devine iritanta se numeste leucoree
patologica.
Uneori aceasta leucoree patologica poate fi in amestec cu sangele, in fara perioadei menstruale:
1. Cantitatea poate ajunge la 200-300 ml in hidroree
2. Culoarea
- alb laptoasa, la femeile tinere
13
- galben verzuie in gonoree
- rosie apoasa sau cafenie in tumori ale organelor genitale
- rosie aprinsa in fibrom uterin
3. Aspectul:
- seroasa, alba sau incolora la tinere femei cu anemie
- muco-purulenta sau galben-verzuie cu miros respingator in metrite gonococice (inflamatia uterului cu
gonococ, este o boala transmisibila) sau dupa avorturi.
- seroasa fluida, in caz de fibrom uterin, salpingite, tulburari ovariene
- sanghinolenta, fluida, abundenta uneori rosie apoasa sau cafenie in cancerul organelor genitale.
- sanghinolenta purulenta in metrite(infalamtia uterului), cancer infectat
- rosie formata din sange - endometrite (inflamatie a mucoasei uterului)
4. Ritmul scurgerilor :
- continue, uneori accentuate in preajma menstruatiei, alteori sunt intrerupte si apar in mijlocul ciclului
menstrual
- scurgerile hemoragice pot apare sub forma:
- menometroragii - menstruatie prelungite
- metroragii - pierderi in afara ciclului menstrual
Material necesar:
- tampoane de vata
- valva vaginala Kristeller
- lame de sticla
- pensa port tampon
- musama, manusi de cauciuc
- solutie de cloramina pentru toaleta vaginala
- irigator cu canula pentru toaleta

Captarea dejectiilor fiziologice si patologice

Captarea lor sunt necesare pentru a observa caracterele fizice ale dejectiilor fiziologice si
patologice, pentru a descoperi modificari in vederea stabilirii diagnosticului.
Pentru captarea materiilor fecale:
Material necesar:
- plosca, bazinet, acoperitoare pentru plosca, hartie igienica
- material pentru mica toaleta, apa calda si sapun, cloramina
- musama, aleza
- sapun pentru spalarea mainilor, apa calda, doua prosoape (pentru mica toaleta si maini)
Pentru captarea urinei:
- urinar, plosca
- material pentru mica toaleta
- sapun, doua prosoape
- pentru bolnavii cu sonda: cilindrii gradati sau pungi colectoare gradate
Pentru captarea sputei:
- pahar conic, scuipatoare, cutii Petri pentru insamantara mediilor de cultura
Pentru captarea varsaturilor:
- tavita renala
- pahar cu solutie aromata
14
- musama
- prosop, sapun
Dejectiile captate in cursul noptii sau zilei se pastreaza in recipiente acoperite cu bilet atasat cu
numele bolnavului, numarul salonului, pana la vizita medicala.
Dupa golire se spala imediat cu apa in jet, cu detergent, se limpezesc, se tin in solutie de rizol -
scuipatoarele, iar bazinetele si plostile in cloramina sau var cloros 40o/oo .
Se usuca prin evaporare si se depoziteaza in rafturile ploscare.
Fierberea sau sterilizarea este obligatorie
Musamalele de cauciuc se spala cu apa si detergent, cloramina 10 o/oo, se usuca prin evaporare si se
depoziteaza in rafturi curate.

A elimina, a ajuta bolnavul sa elimine

Asistenta trebuie sa cunoasca toate caile de eliminare, variatiile considerate ca normale, ca

frecventa, cantitate, pe cale renala, digestiva, transpiratie, eliminare pe cale pulmonara prin
expectoratie cat si despre menstruatia normala si scurgerile patologice.
Ea trebuie sa fie capabila sa judece dupa miros, aspect produsele de excretie si sa atentioneze
medicul. Nursingul de baza cuprinde si recoltarea, pregatirea esantioanelor de dejectii, daca medicul
prescrie examene de laborator.
Asistenta va asigura bolnavului intimitatea, confortul psihic in timpul mictionarii si al
defecatiei in raport cu afectiunea si varsta.Va incuraja bolnavul ca in timpul mictionarii si defecarii sa
aiba o pozitie fiziologica care sa-i favorizeze o buna eliminare.
In ingrijirea bolnavilor si copiilor cu incontinenta urinara, va proteja pielea pacientului pentru a
nu fi iritata. La bolnavii cu transpiratii, asistenta va ingriji tegumentele pentru a prevenii mirosul
neplacut.
Asistenta va urmarii:
- constipatia
- diareea
- semne de deshidratare prin varsatura si diaree
- pierderi menstruale neadecvate
- eliminarea urinara insuficienta cantitativ si calitativ
- eliminarea urinara abundenta
- incontinenta urinara
- incontinenta de materii fecale.
Simptome functionale ale aparatului urinar

1. Durerea - cu localizare in regiunea lombara, apare spontan uni sau bilateral, iradieaza spre partea
inferioara a abdomenului, urmand traiectul ureterului spre organele genitale externe si coapsa interna =
colica renala
2. Tulburari de emisie urinara - polachiurie, disurie, retentie de urina, nicturie(mai frecventa la
persoanele in varsta)
3. Tulburari ale diurezei: poliurie, anurie
4. piurie
5. Hematurie

15
16
17
18