Chestionar Examen BSN

Bilet 1
1.Ingrijirea pacientului cu incontenenta urinara. Definitie,cauze,interventii nursing.
2.Examinarea radiologica a vezicii biliare. Colecistografia-definitie,scop,pregatirea pacientului,tehnica

efectuarii.
3.Pacienta G.55ani. Cind se ridica din pat are vertij,ii este frica sa nu cada. Nu a dormit bine si este
tensionata fiindca se teme de examinarea endoscopica a stomacului ce urmeaza sa o faca.
a.Stabileste problema de dependenta a pacientului,

b.formuleaza diagnosticul de nursing.
c.Elaboreaza interventii nursing in acest caz.
1.Ingrijirea pacientului incontenenta urinara.Definitie,cause,interventii nursing.
Incontenenta de urina este eliminarea urinei involuntara si inconstienta care se manifesta mai ales la
batrini si copii cu tulburari nevrotice dupa virsta de 3 ani .
Cauze-Aceasta poate rezulta in urma unor afectiuni , infectii intestinala sau urinara, traumatisme ale
maduvei spinarii, pierderii starii de constiinta, deteriorarea a activitatii sfincterelor, cresterea presiunii
abdominale, leziuni obstetricale.
interventii nursing-a/m schimba lenjeria de pat si corp dupa fiecare eliminare.Daca este posibil
recomanda purtarea chilotilor cu captuseli care absorb urina si nu produc miros neplacut si iritatia
tegumentelor.Asigura igiena locala dupa fiecare eliminare , aplica crème protectoare. Aport de lichide
adecvat.Stabileste un orar al eliminarilor. Trezeste pacientul din somn.invata pacientul exercitii de intarire
a musculaturii perineale,incurajeaza bolnavul sa-si exprime ceea ce simte in legatura cu aceasta
problema,administreaza medicatie simptomatica la indicatia medicului..
2.Examinarea radiologica a vizicii biliare.Colecistografia-definitie,scop,pregatirea

pacientului,tehnica efectuarii.
Colecistografia- este radioscopia vezicii biliare cu substanta de contrast administrate peroral.Valoare

informative permite examinarea capacitatii de concentrare si motorie a vezicii biliare, forma,
dimensiunile, anomalii de dezvoltare.
Scop-explorator, pentru stabilirea diagnosticului in inflamatii, ulceratii, cancer.
Pregatirea pacientului si tehnica efectuarii.

Se pregateste pacientul cu 2 zile inainte. Se determina toleranta la iod, fiindca substanta de contrast
contine iod. Se administreaza sol. KL cite o lingura de 3 ori pe zi dupa masa cu lapte. La aparitia
semnelor de intoleranta ca pruruit , eliminari nazale, lacrimi, hyperemia pielii, examinarea se anuleaza.
Se exclude produsele alimentare balonante. Se indica remedii antibalonante.
Cu o zi nainte la 14:00 se ia prinzu. La orele15:00 face clizma evacuatoare.
La orele 16: 00 pacientul serveste 2 oua crude sau 200 ml smintina sau 50 g ciocolata , aceasta
stimuleaza formarea si eliminarea bilei.
Incepind cu orele17:00 pacientul primeste intern substanta de contrast: Holevit, Bilitrast cite o pastila la
10 kg greutate.Se bea o pastila peste 10 min cu ceai dulce. Dupa administrarea pastilelor nu se bea si nu
se maninca nimic. Peste 14-16 ore pacientul se prezinta la cabinetul radiologic.Se pregatesc 2 oua crude
sau 200 ml de smintina.
3.PacientaG.,55 ani.Cind se ridica din pat are virtej,ii este frica sa nu cada.Nu a dormit bine si este
tensionata,fiindca se teme de examinarea endoscopica a stomacului,ce urmeaza sa o faca.
 Stabileste problema de dependenta la pacient

 Formuleaza diagnosticul de nursing
 Elaboreaza interventii nursing in acest caz.
Nevoia fundamentala- nevoia de a dormi si a se odihni
Problema- insomnia
Etiologie- stres
Semne si simptome: este tensionata,anxietate,virtej
Obiective: pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator cantitativ si calitativ
Interventii:
 Invata pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii inainte de culcare

 Ofera pacientului o cana cu lapte cald inainte de culcare, o baie calda
 Invata pacientul care se trezeste devreme, sa se ridice din pat cateva minute, sa citeasca, sa
asculte muzica, apoi sa se culce din nou
 Identifica nivelul si cauza anxietatii la pacientii cu insomnia
 Observa si noteaza calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi
 Intocmeste un program de odihna corespunzator organismului
 Administreaza tratamentul medicamentos
 Observa efectul acestuia asupra organismului
Bilet 2
1.Nevoia de a minca si a bea. Problemele de dependenta,manifestari. Interventiile a/m in problemele de
sanatate.
2.Examinarea radiologica a sistemului reno-urinar. Radiografia rinichilor/cistografiaȘdefinite,scop,
indicatii,pregatirea pacientului si a necesarului,supravegherea dupa examinare.
3.Pacienta Y,5 ani,in timpul noptii se urineaza in pat fara sa se trezeasca.
1.Nevoia de a minca si a bea.Probleme de dependenta,mnifestari.Interventiile a/m in problemele de
sanatate.
Nevoia de a minca si a bea- este o necessitate a fiintei umane de a ingera si absorbi alimente de buna
calitate si in cantitate suficienta,pentru a-si asigura dezvoltarea,intretinerea tesuturilor si pentru a-si
mentine energia indespensabila unei bune functionari.
Problemele de dependent sunt: alimentatia inadecvata prin deficit

alimentatia inadecvata prin surplus
Manifestari de dependenta –alimentatia inadecvata prin deficit.
 anorexie-lipsa poftei de mincare;

 disfagie-greutate la inghitire;
 conditia cavitatii bucale-absenta dintilor,carii dentare,gingivite,ulceratii ale buzelor,depunere
saburala pe limba;
 starea tegumentelor-tegumente uscate,acne,dermatita;
 digestie –dificultate in digestive,greata,varsaturi,aerofagie,pierozis;
 deprinderi alimentare-greseli in prepararea alimentelor,greseli in alegerea alimentelor,orar
nesatisfacator al meselor;
 hidratare-consum redus de lichide,pierderea in greutate;
 semne de dezichilibru-slabiciune,tegumente si mucoase uscate,urini concentrate
 Gust si valoare acordate mincarii –dezordonat,maninca in picioare sau in pat obiceiuri gresite.
Interventiile a/m
 aseaza pacientul in pozitie semisezand, sezand cu capul intr-o parte;
 protejeaza lenjeria cu musama si aleza in funtie de pozitia pacientului
 educa pac sa respire profund;
 aplica tratametul medicamentos:vitamin,saruri minerale,antietmice
 incurajeaza pacientul
 reduce sau opreste aportul de lichide si alimente
 serveste pacientul cu alimente la o temperature moderata la ore regulate si prezentate atragator.
Manifestari de dependenta in alimentatia inadecvata prin surplus

 Indice ponderal:+15-20% - greutate corporala cu 15-20% mai mare decit greutatea
ideala,greutatea ideala se calculeaza dupa formula:G kg = 50+0,75[Tem-150]+ V-20/4 *0,9.
 bulemie-senzatie exagerata de foame:maninca fara control
polifagie-nevoie exagerata de a minca si absenta sentimentului de satietate
 greturi si varsaturi- elimina pe gura ,partial sau in totalitate continutului gastric.
Interventiile a/m:
 Asistenta exploreaza gusturile pacientului la diferite categorii de alimente
 Invata bolnavul valoarea energetica a alimentelor si necesarul in functie de activitatile fizice si
virsta.
 Alcatuieste un regim alimentar hipocaloric
 Urmareste bolnavul sa consume numai alimete cuprinse in regim
 Constientizeaza bolnavul de importanta activitatilor fizice moderate
 Asistenta permite exprimarea emotiilor a sentimentelor bolnavului
 Il invata metode de relaxare
 La nevoie administreaza medicatia sedative.
2.Examinarea radiologica a sistemului reno-urinar.Radiografia

rinichilor/cistografia:definitie,scop,idicatii,pregatirea pacientului si a
necesarului,supraveghierea dupa eaminare.
Scop: explorator
Radiografia rinichilor-explorare radiologica simpla pentru a detrmina forma,pozitia rinichilor,calculi
renali,vezicali
se va prescrie un regim alimentar fara produse balonante,carbine activat 1-2 tablete de 3 ori pe zi. Seara
inainte de examinare se efectueaza clisma evacuatoare. In ziua examinarii pe nemincate sau se admite
ceai,apa mineral fara gaze.
Cistoscopia este o metoda de examinare a vezicii urinare cu cistoscop pentru identificarea proceselor
patologice,inflamatiilor,tumorilor,malformtiilor,calculilor,corpilor straini.
3.PacientaY,.5 ani,in timpul noptii se urineaza in pat,fara sa se trezeasca.
 Stabileste problemea de dependenta la pacient.

 Formuleaza diagnosticul de nursing.
Nvoia fundamentala-nevoia de a elimina.
Problema-enurezis nocturn
Etiologie-tulburari nevrotice
Semne si simptome- in timpul noptii se urineaza in pat,fara sa se trezeasca.
Obiective- Pacientul sa prezinte tegumente si mucosae integre si curate,Pacientul sa-si recapete controlul
sfincterelor,pacientul sa fie echilibrat psihic.
Interventii- aplicarea cremelor protectoare,schimbarea lengeriei de corp si pat la necessitate,aport de
lichide adecvat,stabilirea orarului eliminarilor,trezeste pacientul din somn noaptea, invata pacientul
exercitii de intarire a musculaturii periniale,asigura igiena locala riguroasa dupa fiecare eliminare.
Bilet 3
1.Nevoia de a evita pericolele.Definitie,factorii care influenteaza satisfacerea nevoii,manifestari de
dependenta.
2.Masurarea pulsului si a tensiunii arteriale. Definitie,scop,materiale necesare,pregatirea
3.D-na E,50 ani sufera de glomerulonefrita cronica. Simptomele de nefrita au aparul la citeva
saptamini,de la o amigdalita tratata acasa,fara medic. Pacienta acuza ca edemele au crescut,are
tulburari de vedere si episoade de greturi si varsaturi.
1.Nevoia de a evita pericolele.Definitie,factroii care influenteaza satisfacerea nevoii,manifestari de
dependenta.
Nevoia de a evita pericolel- este o necesitate a fiintei umane de a se proteja fata de orice agresiune
interna sau externa pentru a-si mentine integritatea fizica si psihica.
Factorii ce influenteaza satisfacerea nevoii:
•Factori biologici
Varsta –Persoana adulta are abilitatea de a se proteja.
Are cunostinre despre sine si dezvolatrea sa.copilul precepe sensul pericolului in functie deritmul
dezvoltarii sale mentale decopere putin cite putin pina la visrta adulta.
Persoanele in virsta prezinta diminuarea functiilor senzoriale si motorii in consecinta trebuie sa-si ia
masuri particulare de autoaparare.
Organismul uman este asaltat de agresiuni atat din mediul cat si din mediul intern Mecanismele de
aparare a organismului uman pot fi innascute (termoreglarea) sau pot fi dobandite pe parcursul vietii;
rezistenta organismului la infectii = imunitate.Imunitatea naturala este cea cu care organismul se naste, iar
imunitatea dobandita este cea capatata in urma unor imbolnaviri (boli infectioase) sau prin vaccinare. La
patrunderea in organism a unui agent patogen organismul isi creeaza anticorpi specifici acestuia , astfel
incat este protejat in fata unei alte agresiuni ale aceluiasi agent infectios
•Factori psihologici: emotiile, anxietatea – pot provoca la individ utilizrea mecanismelor de aparare care
permit conservarea integritatii fata de agresiuni de ordin psihologic
Stres-fiecare stress poaye influenta adapatrea individului la toate formele de agresiune stimulante de
mecansimele de aparare
•Factori sociologici
 Salubritatea mediului-temperatura : 18 – 25˚C-umiditate 30% - 60%-
intensitatea zgomotului < 120 decibeli-fara toxine, microorganisme, poluare-
conditii de securitate privind aparatura sau obiecte ce pot produce accidente
 Rolul social:locul de munca
 Organizarea sociala: fiecare societate legifereaza masuri pentru prevenireaimbolnavirilor si
mentinerea starii de sanatate, masuri de protectie sociala si pentru protectia contra pericolelor
(catastrofe naturale, razboaie, foamete).
 Clima-in functie de clima individual utilezeaza metode de autoaparare fata de conditiile
nefavorabile climatice.
 Religia- este o preocupare idiologica care permite individului sa-si mentina o securitate
psihologica.
 Cultura- sunt variate in functide cultura fiind masuri socio-economice ale unei societati.
 Educatia - parintii informaeza copilul foarte drastic, scoala se ocupa de educatia copilului
adultul este obligat sa cunoasca masurile de prevenire a pericolelor
Manifestari de independenta:
1.securitatea fizica: masuri de prevenire a accidentelor,infectiilor,bolilor,agresiunilor
2.securitatea psihologica: Starea de liniste a individului,care se simte la adapost de toate pericolele.
3.securitatea sociologica: Mediu sanatos-salubritatea mediului,calitatea si umeditatea aerului 30-60 %,tem
abianta intre 18-25 grade,mediu de siguranta,fara poluare.
Manifestari de dependenta(Vulnerabilitatea fata de pericole.)
Risc de accidente: raniri,caderi.
 neatentia poate fi responsabila de accidente rutiere de munca sau alti agenti

traumatici,fizici,chimic.
 Tegumente pot fi lezate prin contac prelungit cu substante iritante.
 Aparitia de leziuni la nivelul spatiilor interdigitale,imbracaminte neadecvata.
 Deshidratarea predispun tegumentele la lezare
Risc de infectii:grupa,abscess.
 Neingrijirea corepunzatoare a acestor infectii poate da complicatii mai

mari(pulmonare,cardiac)
Risc de:imbolnvirifrecvente,fatigabiliate,surmenaj.
 Imbolnaviri frecvente favorizeaza scaderea rezistentei organismului de autoaparere
 Fatigabilitate-slabire fizica adinamie, lipsa poftei de forta.
 Surmenaj- apare in urma unui efor fizic,psihic munca extenuata.
Comportament depresiv si agresiv.
 Comportametul poate fi modificat cu tendinta spre depresie sau agresivitate in foarte multe boli
psihice.
 In unele forme instabile in cadrul unor psihopatii,bolnavii pot face acte antisociale-incendieri.
 In alte cazuri bolnvii pot face actiuni impulsive-crima suicide automutilare.
Manifestari de dependenta(Afectarea fizica si psihica)

Semne inflamatorii.Semele inflamatiei
 Durere
 Roseate locala a regiunii respective
 Tumefiatie
 Limitaarea miscarilor segementului afectat
 Caldura locala.
Semne de insecuritate psihologica.
 Agitatie
 Iritatie
 Agresivitate
 Neincredere
 Frica
 Idei de sinucidere
2.Masurarea pulsului si atensiunii arteriale.Definitie ,scop, material necesare ,pregatirea

Pulsul reprezinta oscilatiile arterelor cauzate de propulsarea singelui in circuitul arterial.
Scop: Diagnostic, pentru aprecierea starii functionale ale inimii , vaselor sanguine.
Material necesare ,pregatirea pacientului,tehnica efectuarii.
Se pregateste ceas cu cronometru , foaie de observatie, stilou de culoare rosie. Se anunta pacientul se
mentine in stare de repaus fizic si psihc 5-10 min.
Pulsul se determina pe artera radial, temporala, carotida, femurala.Cu degetele 2,3,4 ale miinii drpte se
fixeaza traectul arterei radiale din afara si se apasa usor. Se Numara pulsatile arterei 1min.. Se admite 30
sec cu ajutorul cronometrului. Se noteaza in foaia de temperature cu pix rosu la rubric P –puls devizat din
10 in 10 un patrat are 2 pulsatii.
Frecventa pulsului la adulti 70-90 batai/min.Shimbari de puls:
 Tahicardie-puls accelerat 90-100 batai/min

 Bradicardie-puls scazut 50-60 batai/min
 Puls aritmic
 Puls filiform-abia perceptibil
 Puls moale-schimbari de volum
 Puls saltaret-creterea rapida,puls tard-caderea lenta.
Administrarea medicamentelor cardiac,oxigenului schimba pulsul,Frecventa pulsului creste parale cu
inaltimea febrei,la 1 grad creste 8-10 batai/min.
Tensiunea arterial este presiunea singelui asupra peretilor arteriali.
Scop: diagnostic, aprecierea functiei inimii vaselor sanguine.
Pregatirea pacientului,necesarului
Se pregatesc: Tensiometru, stetoscop, foaie de observatie, pix. Se informeaza pacientul despre necesitatea
repausului fizic si psihic.Pozitia sezinda sau culcata, mina semiindoita in cot la nivelul inimii, relaxata in
extensie si spriginita.
Masurarea tensiunii arteriale

Se aplica manseta pe bratul pacientului , manometru se conecteaza la manseta. El se aseaza in apropiere
sau se fixeaza pe manseta Se palpeaza pulsul la artera humerala, se aplica membrane stetoscopului pe ea,
iar olivele stetoscopului in urechi. Se inchide ventilul, cu mina dreapta se pompeaza cu para de cauciuc
aer iin manseta pina cind dispare pulsul.Se deschide ventilul si la prima pulsatie Sonora se observa
indicatia manometrului.Aceasta marime corespunde valorii maxime a TA.Ultima pulsatie Sonora- TA
minime.
Pentru a avea valori mai precise procedura se repeta.La finele procedurii se reorganizeaza locul de munca.
Notarea tensiunii arteriale
Valorile fixate se noteaza in caiet prin 2 cifre.TA idela 120/60mm c.m.In foaia de temperature se noteaza
prin colonite hasurate.Prtea superioara a colonitei corepunde TA mazime iar cea inferioara TA minime
Cresterea TA-hipertensiune,hipertonie
Micsorarea TA-hipotensiune,hipotonie
D-na E, de 50 de ani,sufera de glomerulonefrita cronica.Simptomele de nefrita au aparut la citeva

saptamini de la o amigdalita trata acasa fara medic.Pacienta acuza ca edemele au crescut,are
tulburari de vedere si episoade de greturi si varsaturi.
 Stabileste prblema de dependenta la pacient
 Formuleaza diagnosticlu de nursing
 Elaboreaza ineventii nursing in acest caz.
Nevoia fundamentala- nevoia de a elimina
1.Problema- edem renal
Etiologie: glomerulonefrita cronica
Semne si simptome: Edemele renale sunt localizate pe fata,ploape,sub ochi
Obiective: pacientul sa nu posede edeme
Interventii: Se calculeaza balantul hydric. Zilnic se cintareste pacientul. Se supravegheaza aportul de
lichide,se reduce consumul de sare. Se administreaza diuretice. Si are grija de piele.
2.Problema: varsaturi
Etiologie: glomerulonefrita
Semne si simptome: greata,slabiciune
Obiective: pacientul sa nu posede varsaturi,pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si acido-bazic
Interventii:
 corecteaza tulburarile electrolitice si rezerva alcalina.

 Face bilantul lichidelor intrate si eliminate.
 Monitorizeaza functiile vitale si vegetative.
 Rehidratarea oral ava incepe incet,cu cantitati mici de lichide reci.
 in functie de starea pacientului, asistenta il aseaza in pozitie semisazand, sezand sau in decubit
dorsal, cu capul intr-o parte, aproape de marginea patului;
 il linisteste din punct de vedere psihic;
 il ajuta in timpul varsaturii si pastreaza produsul eliminat;
 ii ofera un pahar de apa sa-si clateasca gura dupa varsatura;
 la indicatia medicului ii administreaza medicatie simptomatica;
 suprima alimentatia pe gura si alimenteaza pacientul parenteral, prin perfuzii cu glucoza
hipertona, hidrolizate proteice, amestecuri de aminoacizi, vitamine si electroliti
Bilet 4
1.Notiune de termoreglare,termogeneza si termoliza. Tipuri de termometre medicale. Interventiile a/m
in perioada initiala a febrei.
2.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura. Definitie,factori,manifestari de
dependenta,interventiile a/m.
3.Pacientul B-57 ani,este tratat in spital pt HTA. Ta arata 170/92mmHG,acuza stare de oboseala si
ameteala.
1.Notiune de termoreglare,termogeneza si termoliza.Tipuri de termometre medicale.Interventiile
a/m in perioda initiala a febrei.
Termogeneza -producerea caldurii,termoliza-pierderea caldurii

Termoreglarea mentine echilibrul intre termogeneza si termoliza la nivel constant 36-37 grade.
Exista mai multe tipuri de termometre medicale: termometre cu mercur,electronice,digitale,cu
infrarosu si de unica folosinta.
Perioada initiala a febrei-interventii: Se inveleste pacientul cald cu plapume. La picioare se aplica
termoforul. Se da de baut lichide calde:ceai,lapte. Se calmeaza psihic si fizic,va sta culcat,linistit.
2.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.Definitie ,factori manifestari de

dependenta,interventiile a/m.
A se mişca si a avea o bună postură este necesitatea fiinţei umane de a fi în mişcare, de a-şi mobiliza
părţile corpului prin mişcări coordonate şi de a păstra diferite segmente ale corpului într-o postură care să
permită confortul şi funcţiile organismului.
Factorii care influenţează satisfacerea nevoii:
Factori biologici
a)Varsta si dezvoltarea:– copilul mic are miscarile mai putin coordonate; este foarte activ, se mobilizeaza
si ia tot felul de pozitii;-adultul este activ, da suplete miscarilor, le coordoneaza;
-varstnicul, are forta fizica redusa
b)Constitutia si capacitatile fizice– influenteaza intensitatea efortului fizic pe care il depun individul
Factori psihologici
a)Emotiile– pot fi exprimate prin miscari ale corpului; pulsul si tensiunea arteriala se modifica in raport
cu emotiile, stresul, teama
b)Personalitatea: temperamentul, determina ca individul sa fie mai activ, inflacarat, sau calm, grav.
Factori sociologici:
a)Rolurile sociale- in societate individual poate indeplini activitati ce impugn effort fizic mai mare sau
mai mic pe care sa-l compenseze prin rezistenta fizica si ore suficiente de repaos.
b) Organizarea sociala –fiecare societate are legi si regulamente pentru ca individual sa-si mentine
sanatatea chear daca depune un effort deosebit.
c)Cultura – individual practica activitati fizice adopta diferite posture in viata cotidiona.
d)Traditiile, religia- individual poate lua posture accepatet legate de obiceiuri traditii sau obiceiuri
religioase.
e)societatea-organizeaza avtivitati pentru petrecerea timpului liber in miscare si agreement.

Manifestari de dependenta.
A) Imobilitate
B) Hiperactivitate
C) Necoordonarea mişcărilor
D) Postura inadecvată
E)circulatie inadecvata.
A) Imobilitatea – reprezintă o diminuare sau o restricţie a mişcării, fiind recomandată, adesea, ca metodă
terapeutică sau poate fi cauzată de traumatisme şi boli organice sau funcţionale.
Manifestări de dependenţă:
1) Dificultate de deplasare – dificultate de a se ridica, dificultate de a se aşeza, dificultatea de a merge
2) Diminuarea sau absenţa mişcărilor – prezenţa parezelor sau paraliziilor:
3)Contracura musculară = reprezintă contracţia involuntară şi permanentă a unuia sau mai multor
muşchi care determină o poziţie inadecvată.
4) Crampa musculară = este o contracţie musculară dar de scurtă durată.
5) Atonie musculară = absenţa totală a tonusului muscular
6) Hipotonie musculară = diminuarea tonusului muscular
7) Atrofie musculară = absenţa volumului muscular şi a tonusului muscular
8) Hipotrofie musculară = scăderea volumului muscular şi a tonusului muscular
9) Anchiloza = imposibilitatea mişcării unei articulaţii
10) Râs sardonic– contracţia muşchilor masticatori determină trismus şi „râsul sardonic”
11) Escare = ulceraţii ale pielii
Interventiile a/m
 Palnifica un program de exercitii,in functie de cauza imobilizarii si de capacitatea pacientului

 Schimba pozitia pacientului la fiecare 2 ore
 Maseaza regiunele predispose la escare ,pudreza cu talc
 Efectueaza exercitii passive la fiecare 2 ore
 Pregateste psihic pacientul in vederea oricarei tehnici de ingrijire
 Suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor sale,il serveste la pat cu cele necesare.
Manifestari de dependenta(Hiperactivitate)
 Vorbire caracteristica- vorbeste mult precipitat

 Pacientul reactioneaza la toti stimuluii - stimului luminosi auditivi din mediul extern cit si
stimului interni-ei determina reactii din partea bolnavului.
 Miscari carateristice-miscari rapide frecvente
 Spasme- contractie involuntara a unuia sau mai multor muschi
 Ticuri- miscari convulsive involuntare ale ochilor gurii ale unui brat sau unui picior
 Manie- psihoza caracterizata printr-o stare de excitatie in special in starea afectivitatii
cunoasterii si activitatii;bolnavul este nelinistit turbulent datorita ritmului rapid de desfasurare
activitatii sale nu duce nimic la indeplinire din ceea ce planifica
 Euforie- buna dispozitie de obicei nemotivata.
Interventiile a/m
 Inlatura stimuluii din mediul inconjurator

 Asigura conditii ca bolnavul sa fac bai caldute sa consume lichide la temperature moderata
 Supraveghiaza permanent pacientul pentru a nu se rani
 Inlatura obiecte contodente
 Administreaza tratamentul tranchilizant prescris de medic
Manifestari de dependenta(necoordonarea miscarilor)
 Ankinezie- lipsa sau diminurea miscarilor normle

 Ataxie- tulburari de coordonare a miscarilor active voluntare
 Convulsii- constractii repetate involuntare ale unui muschi sau grup de muschi urmate de
relaxare constractia este instantanee
 Tremusraturi – secuse repetate involuntare ale unei parti a corpului
 Tulburari ale mersului-mers tirsit propulsive
 Dificulatatea de a trece din ortostatism in pozitie sezinda
 Expresie facial caracteristica fata rigida
Interventiile a/m
 Pregateste psihici pacientul in vederea oricarei tehnici de ingrijire

 Planifica un program de exercitii si de mers in functie de capacitatea pacientului
 Invata pacientul sa utilizeze diferite aparate de sustinere pentru activtatile cotidiene
 Ajuta pacientul sa faca bai calde exercitii fizice ii face masaje la nivelul extremitatilor
administreaza medicatia antiparkinsoniana
 Pacientul va fi ajutat sa-si satisfaca nevoile organismului
Masuri de dependenta (postura inadecvata)
 Oboseala muscilara- reducerea temporara a capacitatii functionale a muschiului consecinta a

activitatii excesive prelungite
 Deformari ale coloanei vertebrale cifoza(deviatie coloanei vetebrale cu o convexitate
posterioara)Lordoza accentuarea curburii lombare a coloanei vetebraleScolioza- deviatie laterala
a coloanei vetebrale
 Deformari ale membrelor inferioare-genu valgum –deformari in care genunghii sunt apropiati
iar picioarele departate,genu varum deformari in care genunchii sunt indepartati iar picioarele
apropiate,picior strimb- spriginit pe anterior cilci parteaa externa partea interna picior plat-bola
plantara prabusita.
 Deformari ale soldurilor- luxatie- iesirea capului femurului din articulatia coxofemurala
 Pozitii inadecvate- pentru examinare.
 Pozitii patognomonice-sunt specific unei boli de exemplu in tetanus.
 Dificulatate de schimbare pozitiei- semisezind in pat decubit ventral
 Tortocolis- inclinarea capului inr-o parte datorita contracturii muschilor gitului
 Batatura-hiperkeratoza usor relifiata.
Interventiile a/m
 Instaleaza pacientul in pat respectind pozitiile anatomice ale diferitor segmente ale corpului
 Foloseste utilajele auxiliare si de confort pentru mentinerea pozitiei anatomice
 Schimba poztia pacientului la interval de 2 ore
 Maseaza puntele de presiune la fiecare schimabre a pozitiedi
 Asigura igeina tehumentelor si a lengeriei de pat si de corp.
Circulatia inadecvata este tratata in cadrul problemelor de depndenta ale nevoii de arespira si de
a avea o buna circulatie.
3.Dl.B.Nelu 57 de ani este tratat in spital pentru HTA,TA arta 170/92 mmHg,acuza stare de
oboseala si ameteala.
 Stabileste problema de dependenta la pacient

 Formuleaza diagnosticul de nursing
 Elaboreaza interventii nursing in acest caz
n.fundamentala- nevoia de a respira si a aveam o buna circulatie.
Problema-Hipertensiu arterial.
Etiologie-stres
Semne si simptome-ameteala si oboseala.,TA 170/92 mm Hg
Obiective-pacientul sa prezinta TA in limitele fiziologice.
Interventii: : Pacientul este dus la loc racaros,pozitie semisezinda cu capul ridicat in sus,sinapism in
regiurea occipital,adm prep. hipotensive : sublingual-captopril,i/m-divazol,i/v-sulfat de magneziu..
Bilet 5
1.Evaluati tulburarile cantitative si calitative a urinei,tulburarile de mictiune. Interventii nursing in colica
renala.
2.Nevoia de a se imbraca si dezbraca. Definitie,factorii care influenteaza satisfacerea nevoii,surse de
dificultate.
3.Pacienta A,71 ani este internata in spital cu diagnosticul medical insuficienta cardiaca congestiva. Are
modificari respiratorii severe,nocturne si edeme periferice.
1.Evaluati tulburarile calitative si cantitative a urinei,tulburarile de mictiune.Interventii nursing in
colica renala.
Modificarile cantitative a urinei:

anurie-lipsa urinei in vizica urinara;
Interventii:
Anunta medical.
Indeplineste indicatiile medicului.
Supravegheaza parametri vitali.
Starea generala.
Culege date.
Colecteaza materialele biologice pentru cercetari de laborator.
poliurie-cantitate mare de urina diureza depaseste 2 l de urina in 24h,de obicei volumul urinei eliminate
in 24h este 1200-2000ml.
oligurie-cantitate micsorata de urina reducerea diurezei la 400-500 ml 24h.
nicturie-reprezinta o modificare a ritmului mictional nocturne.In mod normal diureza nocturna constitue
¼ din diureza totala.
Modificari calitative a urinei:
Pentru aprecierea diagnoticului in afectiunile renale se determina:

-culoarea;
-densitatea;
-reactia;
-continutul de albumina;
-impuritati patologice determinate la examenul miscroscopic.
hematuria-prezenta singelui in urina;

proteinuria-prezenta proteinelor;
glicozuria-prezenta zaharului;
piuria-puroi in urina;
leococituria-prezenta leucocitelor;
bacterioria-prezenta bacteriilor
Urina capata un aspect tubure cu deposit pe fundul vasului si miros fetid nelacut.
Schimbari patologice de mictiune:

dizurie-mictiune dureroasa;
polachiurie-mictiuni frecvente;
strangurie-eliminarea urinei cu dificultate;
enuresis-pierderea involuntara de urina mai des la copii;
nicturie-urinari frecvente noaptea.
Tulburari de mictiuni
Polachiurie-mictiuni frecvente.In bolile renourinale polachiuria decurge cu cantitate micsorata de urina.
Ischiurie- imposibilitatea absoluta de a goli vizica urinara cu toate ca este supraumpluta.
Acuzari
 Chemari false la viceu

 Dureri in regiunea pubiana
 La palpare determinam globul vezical
 Inconteneta de urina-eliminarea urinei involuntary si inconstient.Cea mai frecventa este
determinate de leziunile nervoase,in diverse afectiuni medulare,trauma,tumori,come,leziuni
obstricale,anomalii urogenitale.
 forma de incontenenta de urina la copii este enurezisul nocturne cu cause diverse si necesita
ingrijiri complexe.
Interventii
 Se va preveni macerarea si lezarea pielei prin efectuarea igienei personale

 Purtarea chilotilor cu captuseala
 Aplicarea cremelor protectoare
 Schimbarea lengeriei de corps i de pat la necessitate pentru ca pacientul sa isi recapete controlul
sfincterelor
 a/m trebuie sa faca aport de licgide adecvate.
 Trezeste paientul din somn noaptea.
 Stabilirea orarului eliminarilor
Strangurie- eliminarea urinei cu deficultate.
Colica renala-este contractarea spastica a ureterelor in jurul calculului situate in ele.
Interventii nursing:se aplica termofor pe hipocondru,poate sa primeacsa bai fierbinti(40
grade),analgetice,spasmolitice(baralgina,papavirin,platifilin),adm.stupefiante(tramadol,amnopon).
2.Nevoia de a se imbraca si dezbraca.Difinitie,factorii care influenteaza datisfacerea nevoii,surse de

dificultate.
Nevoia de a se imbraca si dezbraca Este o necesitate proprie individului de a purta imbracaminte

adecvata , dupa circumstante, temperatura , activitate , pentru a-si proteja corpul de rigorile climei ,
permitandu-i o libertate a miscarilor.
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii
Factori biologici
a)Varsta – temperatura corpului variaza in functie de varsta; individul isi procura vestmintele adecvate
pentru a se proteja impotriva variatiilor temperaturii mediului ambiant.
b)Copiii mici si persoanele in varsta – au temperatura corporala mai coborata decat persoanele adulte,
deci trebuie sa utilizeze vestminte mai calduroase (copiii au tendinta mai mare de pierdere a temperaturii
datorita unui sistem de autoreglare mai labil, fiind in dezvoltare, iar varstnicii, datorita diminuarii
functiilor organismului).
c)Talie, statura – in vederea asigurarii starii de bine, indivizii isi aleg vestmintele in functie de talie si
statura.
d)Activitate – pentru confort si libertatea in miscare, indivizii in functie de activitate, poarta vestmintele
adecvate.
Factori psihologici
a)Credinta – indivizii care adera la o religie sau la ideologie poarta vestminte sau obiecte care sunt
semnificative pentru acestia sau pentru comunitatea carora le apartin. In plus, purtarea uniformei permite
indivizilor sa se distinga in societate ca facand parte dintr-un anumit grup.
b)Emotiile – influenteaza alegerea si purtarea vestmintelor care permit exprimarea unor sentimente si a
unei stari de confort psihic.
Factori sociologici si culturali

a)Clima – cea calda obliga indivizii sa-si aleaga vestminte care sa le permita mentinerea temperaturii
corpului; pentru a impiedica acumularea de caldura si umiditate se vor purta vestminte albe, largi, ample,
usoare, in timp ce vestmintele de culoare inchisa si groase mentin temperatura corpului in limite normale,
impiedicand pierderea caldurii.
b)Statutul social – societatea, prin normele sale, impune indivizilor un statut care-i obliga sa se imbrace si
sa poarte obiecte prin care sa dovedeasca rangul lor social. Dupa conditiile financiare, pot aparea limite in
alegerea si purtarea imbracamintii.
c)Munca – conditiile de munca pot, de asemenea, influenta alegerea si purtarea vestmintelor. Siguranta
muncii este data de echiparea cu obiecte speciale de vestimentatie, protectiv impotriva accidentelor,
frigului, zgomotelor, etc.
d)Cultura – prin vestminte, se poate contribui la conservarea traditiilor si, de aceea, oamenii adopta
imbracaminte care ii va distinge de ceilalti (portul popular).
problema de dependenta in satisfacerea nevoii este creata de imposibilitatea de a se imbraca si

dezbraca.
Dificultatea/incapacitatea de a se imbraca si dezbraca

- Dificultatea de a-si incheia si descheia nasturii
- Dificultatea sau incapacitatea de a-si misca membrele superioare
- Dificultatea de a se incalta si descalta
Dezinteres fata de tinuta sa - apatie in a se imbraca
- acces de melancolie
Refuzul de a se imbraca si dezbraca
Alegerea inadecvata de vestminte
- Imbracaminte exagerata, caraghioasa, coafuri bizare
Vestminte inconfortabile - neadecvate taliei; masei corporale
Dezbracare continua
Surse de dificultate
De ordin fizic.
Incapacitatea intrinseca:
 Lezarea fizica(fracture,arsuri,plagi)
 Diminuarea motricitatii membrelor superioare slabiciune paralizie hipotone pareze
 Absenta unui membru superior sau a unei portiuni din membru.
Incapacitatea extrinseca:
 obstacole care impiedica mobilizarea membrelor superioare(aparate gipsate,sisteme de

imobilizre-chingi,benzi adezive,pansamente plaji)
Dezichilibre:
 Durere
 Slabire
 fatigabiliate
De ordin psihologic.
 Tulburari de gindire
 Anxietate
 Stress
 Pirderea imaginii de sine
 Pierderea/separatia
 Situatie de criza
De ordin socio-economic.
 Esecuri
 Conflicte
 Saracie
 Pierderea cunostintei
 Insuficienta cunoasterii de sine,a celorlalti si a medicului inconjurator.
Lipsa de cunostere
 Insuficienta cunoasterii de sine a medicului inconjurator
3.D-na A.Ana 71 de ani,este internata in spital cu diagnosticul medical insuficinta cardiac congestive.Are
modificari respiratorii severe,nocturne si edeme periferice.
 Stabileste problema de dependenta la pacient

 Formuleaza diagnosticul de nursing
 Elaboreaza intervenbtii nursing in acest caz.
Nevoia fundamental:Nevoia de a respire si a avea o buna circulatie.
Problema:dispnee.
Etiologie:insuficienta cardiaca congestive.
Semne si simptome:respire frecvent si accelerat,respiratie prelungita,zgomotoasa
Obiective:pacietul sa aiba respiratie normal fara dificultate.
Interventiile a/m:Anuntam salvarea,pozitia semisezinda cu gambele in jos,aflux de aer,desfacem hainele
de la git,torace.Monitorizam:pulsul,TA,respiratia,se adm.O2.La indicatia medicului-
morfina,atropine,lazecs.
Nevoia fundamentala:nevoia de a respire si a avea o buna circulatie
Problema:edeme.
Etiologie:insuficienta cardiaca congestive.
Semne si simptome:apare seara,dispar dimineata.Retromaleolar,retibial,pe fata dorsala a piciorului.Se
extinde la nivelul m.inferioare,osul sacru,mai sus de apexul inimii nu trece.
Obiective:Pacientul sa nu aiba edeme..
Interventiile a/m:calcularea bilantului hidric,cintarirea zilnica,se reduce consumul de
sare,adm.diuretice,ingrijirea pielii.
Bilet 6
1.Simptome specifice in afectiunile sistemului digestiv. Hematemeza-notiune,manifestari,interventiile
a/m
2.Examinarea endoscopica a esofagului,stomacului,duodenului(FGDS). Definitie,scop,indicatii,pregatirea
necesarului si a pacientului,supravegherea dupa examinare.
3.Pacientul R,67 ani,este imobilizat la pat. A/m a observat ca la nivelul regiunii sacrale tegumentele sunt
mai palide decit cele adiacente.
1.Simptome specific in afectiunile sistemului digestive.Hematemeza
notiune,manifestari,interventiile asistentului medical.
Simptome specific in afectiunele sistemului digestiv.
 Dureri abdominale
 Dereglari dispeptice
 Eructatie
 Pierozis
 Grata
 Voma
 Lipsa pftei de mincare
 Hemoragie gatrica
Dureri abdominale- sint diferite.In cazul in care este bolnav stomacul su duadenul ele apar din caua
ingerarii alimentelor.Pe nemincate sau peste 30 min sau 2 ore dupa luarea mesei.Dureri cauzate de
afectiunele intestinului nu depend de ingerarea alimentelor se localizeaza pe partea de mijloc a
abdomenului sis cad sau dispar dupa defecatie eliminarea de gaze.
In perioada de acutizare a ulcerului gastric sau duodenal sunt posibile asa complicatii ca:
Perforatie
Pacientul simte:
 durere ca o lovitura de pumnal

 pozitie fortata cu picioarele flecatate,fata palida cu trasaturi ascutite.
 abdomen retractat
 puls frecvent filiform
Ajutor de urgenta:
-se anunta salvarea in regiune epigastrica,chemam medical,aplicam punga cu gheata se interzice categorig
analgetice si termofoare,culegem de la pacient date,referitor la character,durata,durerilor,determined daca
sint dereglari dispeptice.
Eructatie- eliminare brusca din stomac in cavitatea bucala a unei cantitati de continut gastric sau aer.
Cauze:
Inghitirea unei cantitati de aer(aerofagie) in neuroze si la consumarea bauturilor carbogazoase in stenoza

gastrica si duodenala apare miros de ou clocit.
Pierozis- senazatie de usturime dupa stern si uneori se ridica pina la faringe.
Cauze- afectiuni gastrice cu hiperaciditatea sucului gatrsic.
Invatam pacientul sa bea bauturi alkaline.
Hemoragiile gastrointestinale.
Cauze:
 Eroze a unui vas sangvin in stomac

 Cancer gastric
 Ceroza hepatica
 Trauma hemoragie slab pronuntata-slabiciune de scurta durata o sa aiba un scaun spatos de
culoare neagra (milena)
 Hemoragie pronuntata
 Ameteli,paloarea tegumentelor
 Racirea extremitatilor
 Sete
 Gust metallic in gura
 Puls slab frecvent
 Perderea cunostintei
 Voma cu singe apare la citeva ore de la inceputul hemoragiei.
Hematemeza este scurgerea de singe pe gura in ulcerul gastric.
Manifestari: Ameteli , paloarea tegumentelor, racirea extremitatilor, gust metallic in gura, puls slab
fregvent, sete.
Interventii:Pozitie decliva, picioarele mai ridicate decit patul, aplicam punga cu gheata in regiunea
epigastrica, la dorinta pacientului va inghite bucati de gheta, preparate hemostatice: Vicasol, Acid
aminocapronic, Dicinol.
2.Examinarea endocopica a esofagaului stomacului

duodenului(FGDS).Definitie,scop,indicatii,pregatirea necesarului si a pacientului,supravegherea
dupa examinare.
Fibrogastroduodenoscopia- este examinarea endoscopica a esofagului, stomacului, duodenului cu

fibrogastroscop.
Scop- explorator:diagnosticul schimbarilor patologice in boli cornice , cancer, hemoragii polipi,luarea
biopsiei,therapeutic-administrarea medicamentelor extragerea corpilor straini polipilor tratamentul cu raze
laser.
Cu o zi inainte cina va fi luata la orele 18: 00, in ziua examinarii pe nemincate.Se pregatesc materialele
necesare: endoscop steril, indepartator de dinti, prosop, servetele de tifon, medicamente.La indicatia
medicului se introduce cu 15-20 min inAinte sol atropine 0,1 %- 0,5 ml i/v.Pacientul e culcat in decubit
lateral sting , capul pe spate, piciorul drpt flectat, mina sting ape umarul drept, mina dreapta parallel cu
corpul.Se aseaza prosopul sub cap, in gura- departatorul de dinti.Se efectueaza anestezia locala a
radacinii limbii, faringelui cu sol. Dicaina de 2 % 2-3 ml prin badijonare. Asistentul ajuta medical la
examinarea endoscopica.Dupa examinare se efectueaza toaleta cavitatii bucale, se supravegheaza.Daca a
luat biopsie pacientul nu consuma hrana fierbinte in ziua data.
3.Pacientul R.,67 ani este imobilizat la pat.A/m a observant ca la nivelul regiunii sacrale
tegumentele sunt mai palide decit cele adiacente.
 Stabileste problema de dependenta la pacient.

 Formuleaza diagnosticul de nursing.
Nevoia fundamentala:Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.
Problema: Imobilitate
Etiologie: Accident cerebral vascular.
Semne si simptome: La nivelul regiunii sacrale tegumentele sunt mai palide decit cele adiacente.
Obiective:Pacientul sa-si mentina integritatea tegumentelor si a activitatii articulare.
Interventii:Schimba pozitia pacientului la fiecare 2 ore. Maseaza regiunile predispose la escare, pudreaza
cu talc. Efesctueaza exercitii pasive, la fiecare 2 h.Invata pacientul care este postura adecvata, cum sa
efectueze exercitii musculare active.
Bilet VII
1.Escare de decubit. Notiune,grade de evolutie,profilaxie.
2.Colectarea urinei pentru examenul de laborator.Urograma,urocultura. Materiale necesare,instruirea
pacientului-colectarea,completarea bonului de trimitere la laborator.
3. Pacientul I.,55ani sufera de angina pectorala(boala cauzata de ischemia miocardului)Acuza durere
retrosternala ce iradiaza in miina stinga sub forma de constringere,dispnee,aritmie. Ps98,aceste acuze
au aparut dupa un efort fizic. Este palid,speriat.
1.Escare de decubit.Notiune,grade de evolutie,profilaxie.
Escarele sunt leziuni profunde ale pielii si tesuturilor sub ea prin comprimarea indelungata intre
proeminentele osoase si un plan dur.
Gradele de evolutie:
1. Eritem tegumentar,microcirculatie intacta
2.Eritem,microcirculatie afectata,vezicule
3.Pierderea de subs in grosimea pielii,plaga.
4.Distrugere musculara pina la os,necroza,plaga profunda.
Schimbarile tesuturilor sunt insotite de dureri hemoragii anxietate depresie izolare.
Materiale necesare.alcool camforat pudra de talc blanita de miel lingerie curate vata medicament.
Profilaxie:
Se schimba pozitia bolnavului din 2 in 2 ore, reducerea presiunii,Evita imobilizarea. Dimineata si seara se
maseaza energic regiunile predispune escarelor cu alcool camoforat timp de 10 min. Se pudreaza cu talc,
se intinde bn lengeria de corp. Se asigura bolnavului un pat comod functional cu lengerie
curate,uscata,cearsaf bn intins fara cute.Saltea pneumatica sau din burete,se indeparteaza resturile c ear
putea irita pielea. Sb fese se aseaza blanita de miel. Sub regiunile vulnerabile se aseaza rotocoale de vat
apt aerisirea buna a pieli. Mobilizarea bolnavului,ameliorarea starii de nutritie,hidritate. Controlul
durerii,evaluarea si trattamentul incontenentei.
Tratamentul escarelor
 In aparitia eritemului se procedeaza ca in profilaxia escarelor.

 In aparita veziculelor se badijoneaza cu verde de brilliant se aplica panasemnt steril.
 In gradele 3 4 unde sunt plagi irigare sub presiune folosind o seringa de 20 -30 ml cu ac
indepartarea corpilor strini tesuturilo necrotizate
 Aplicarea pansamentului hidrocoloid.
2.Colectarea urinei pentru examenul de laborator.Urograma,urocultura.Materiale
necesare,instruirea pacientului-colectarea completarea bonului de trimitere la laborator.
Urocultura este examenul bacteriologic al urinei.

Materiale necesare: Eprubeta sterile inchisa cu dop,solutie furcilina 0,02 %,medii de cultura.
Pregatirea: Toaleta intima riguroasa, urmata de dezinfectrea organelor genitale externe cu sol
furacilina 0,02%. Urina se recolteaza din mijlocul getului de urina,este necesar 30 ml urina. Pt
detrminarea bacilului Koh se recolteza urina de dimineata pe medii speciale. Vasul se eticheteaza si
se transmite la laborator in maxim 60 min.
Urograma caracterizeaza starea functionala a rinichilor.
Urina se examineaza fizic,biochimic,microscopic.

Materiale: vas curat,etichetat cu datele pacientului si denumirea examinarii
Pregatirea: Se anunta pacientul cu o zi inainte. Recolatrea urinei va fi in prima dimineata dupa
internarea in spital. Se informeaza despre tehnica recoltarii urinei. Se ofera vase,recipient curate clatite cu
apa fiarta, acoperite. Se efectueaza toaleta organelor genitale externe,minutios la femei. Se recolteaza din
mijlocul getului de urina in cantitate de 100-200 ml. Se inchide vasul. Se tine la rece pina la expediere pt
prevenirea descompunerii urinei. In timpul menstrei urina nu se recolteaza daca e necesar prin
catetirizarea vezicii urinare. Vasul cu urina este etichetat, transportat timp de 30-60min dupa recolatare.
Analiza generala a urinei se repeat peste fiecare 10 zile. Cind nu se resecta cerintele de recoltare pot fi
rezultate incorecte.
3.Pacientul I.,55 ani sufera de angina pectoral(boala cauzata de ischemia miocardului).Acuza
durere retrosternal ce iradiaza in mina stinga sub forma de constringere dispnee aritmie.Pulsul 98
aceste cause au aparut dupa un effort fizic.Este palid speriat.
 Stabileste problema de dependenta la pacient

 Formuleaza diagnosticul de nursing.
 Elaboreaza interventii nursing in acest caz
Bilet 8
1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie. Definitie,factorii care influenteaza satisfacerea
nevoii,manifestari de dependenta.
2.Instilarea medicamentelor in vezica urinara:definitie,scop,materiale necesare,tehnica efectuarii.
3.Pacienta J este internata in sectia de cardiologie si declara asistentei convingerea ca durerea pe care o
simte in piept este de angina pectorala. Nu stie insa care este diferenta dintre aceasta si infarctul de
miocard. Asistenta raspunde,demonstrind pacientei caracterele de angina astfel:....
1.Nevoia de a respire si a vea o buna circulatie.Defintie,factorii care influenteaza satisfacerea nevoii
manifestari de independent.
A respira reprezintă nevoia fiinţei umane de a capta O2 din mediul înconjurător necesar proceselor de
oxidare din organism şi de a elimina CO2 rezultat al arderilor celulare din organism.
Factori biologici
VÂRSTA - la copii numărul de respiraţii este mai crescut
SEXUL - la femei se înregistrează valori ale frecvenţei respiraţiei la limita normalului.
STATURA - la persoanele mai scunde numărul de respiraţii este mai mare decât la persoanele înalte.
SOMNUL - în timpul somnului frecvenţa respiratorie este mai scăzută decât în timpul de veghe.
POSTURA - poziţia corectă a toracelui permite expansiunea plămânilor în timpul respiraţiei. Individul
sănătos poate respire în ortostatism (în picioare) culcat sau şezând. Poziţia care favorizează este cea în
ortostatism şi şezând prin contracţia corespunzătoare a diafragmei
ALIMENTAŢIA - influentează menţinerea umidităţii căilor respiratorii prin aportul de glucoză,
favorizează o bună funcţionare a diafragmei şi a celorlalţi muşchi respiratori.
EXERCIŢILE FIZICE - cresc frecvenţa respiraţiei
Factori psihologici - emoţiile influenţează frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei
Factori sociologici - mediul ambiant, procentajul adecvat de O2 din aerul atmosferic reprezintă 21%.
Mediul poluat încărcat cu particule microbiene, chimice influenţează negativ respiraţia. Climatul -
influenţează respiraţia, căldura determină creşterea frecvenţei respiraţiei iar frigul scade. Vântul perturbă
respiraţia iar altitudinea, prin rarefierea aerului, determină creşterea frecvenţei respiraţiei.
Manifestari de independenta
Frecventa respiratiei
 Reprezinta numarul de respiratii pe minut

 Este influentata de virsta si sex.
 La nou nascute-30-50 r/min
 La doi ani -25-35r/min
 La 12 ani -15-25 r/min
 La adulti-16- 18r/min
 La visrtnici-15-25 r/min
Amplitudinea
 Este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plamin la fiecare respiratie.Din acest
punct de vedere respiratia poate fi profunda sau superficiala.
Ritmul
 Reprezinta pause egale dintre respiratii.Deci,respiratia este ritmica.

Zgomotele respiratorii
 Normal respiratia este linistita in somn devine mai zgomotoasa(sforait)

Simetria miscarilor respiratorii
 Ambele hemitorace prezinta aceeasi miscare de ridicare si coborire in timpul inspiratiei si

expiratiei.
 Tipul de respiratie
 Sunt trei tipuri de repisratie:
 Costal superior intilnit la femeie prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice datorita maririi
diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei.
 Costal inferior ingtilnit la barbat prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice
 Abdominal intilnit la copii si virstnici prin marirea diametrului vertical al cutiei toracice.
Mucozitati
 Mucoasa respiratory este umeda secretii reduse transparente dense

Tusea
 Reprezinta o expiratie fortata prin care se elimina secretiile din caile respiratorii este un fenomen
de protective al organismului.
2.Instilarea medicamentelor in vezica urinara:definitie scop material necesare tehnica efectuarii.
Instilarea medicamentelor reprezinta introducerea medicamemtelor in vezica urinara.

Scop: spalarea si instilarea medicamentelor.
Materiale necesare: cateter steril,pense,manusi,ulei de vaselina,furacelina 0,02
%,vata ,musama,bazinet,medicamente,seringa Janet,tava renala.
Tenhica efectuarii
Se propune pacientului sa se urineze preventive de cateterism. La capatul extern al cateterului se undeste
seringa Janet cu 50-100 ml sol. Furacilina 0,02 calda,se introduce incet. Peste 1-2 min furacilina se scurge
in tava renala. Spalarea se repeata pina sol. Vine curata.
Se introduce medicamente prescrise de medic prin seringa Janet. Pacientul retine mictiunea 2 ore,culcat
dorsal sau ventral. Reoganizarea locului de munca. Cateterele se prelucreaza.
3.D-na J.D este internata in sectia de cardiologie si declara asistentei convingerea ca durerea pe
care o simte in piept este de angina pectoral.Nu stie insa care este diferinta dintre acesta si cea din
infarctul de miocard.Asistenta raspunde demonstrind pacientei caracterele de angina astfel.
 Stabileste problema de depndenta la pacient.

 Formuleaza diagnosticul de nursing
 Elaboreaza interventii nursing in acest caz.
Bilet 9
1.Nevoia de a comunica,definitie,factorii care influenteaza satisfacerea nevoii,manifestari de
dependenta.
2.Respiratia.Notiune. Caracteristica,determinarea fregventei respiratiei si aprecierea ei.
3.Pacientul M,52 ani a fost internat de urgenta in sectia cardiologie. Acuza cefalee occipitala,zgomote in
urechi,vertij. T/A 200/100mmHg. Aceasta stare a survenit din cauza ca pacientu s-a expus la soare mult
timp si a consumat alcool.
1)Nevoia de a comunica. Def,factorii care influenteaza satisfacerea nevoii,manifestari de
independenta.
Nevoia de a comunica este o necesitate a fiintei umane de a schimba infoirmatii cu semenii sai. Ea pune
în miscare un proces dinamic, verbal si nonverbal, permitând persoanelor sa se faca accesibile una
alteia, sa reuseasca sa puna în comun sentimentele, opiniile, experientele si informatiile.
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de comunicare
Factori biologici -Integritatea organelor de simt
-Starea optima de functionare a vazului, a auzului, a mirosului, a gustului, a
pipaitului ;
-Auzul, vazul permit comunicarea cu lumea exterioara; gustul, pipaitul
protejeaza individul fata de per 12412v2120m icolele din lumea înconjuratoare ;
-Integritatea organelor fonatiei permite comunicarea verbala;
-Integritatea aparatului locomotor face posibila comunicarea nonverbala (gesturi
, miscari);
-Raspunsul erogen: reactia susceptibila de a provoca o excitatie sexuala ;
Factori psihologici -Inteligenta - comunicarea este influentata de gradul de inteligenta a individului,
de puterea de întelegere a stimulilor primiti, de gândire, imaginatie, memorie
-Perceptia : reflectarea personala a unui fenomen, obiect, care se face cu
ajutorul simturilor ; functia perceptibila este educabila;
- Emotiile sunt exprimate prin expresia fetei, prin debitul verbal (bucurie-
tristete ; râs-plâns) ;
Factori sociologici - Anturajul este determinant în satisfacerea nevoii de comunicare ; climatul
armonios în anturaj, în familie permite individului sa stabileasca legaturi
afective ; schimbul este trecerea unui mesaj de la o persoana la alta ;
-Cultura si satutul social -educatia, cultura joaca un rol important de
comunicare ;
-Personalitatea - comunicarea e influentata de stadiul de dezvoltare a
personalitatii umane ; personalitatea determina individul sa fie încrezator în
capacitatile sale de a se exprima, a se afirma, sa stabileasca legaturi
semnificative cu cei din jur.
Manifestari de independenta în cadrul nevoii de comunicare

a) Manifestari de ordin biologic
Functionarea adecvata a Ø Acuitatea vizuala
organelor de simt Ø Acuitatea auditiva
Ø Finetea gustativa si a mirosului
Ø Sensibilitatea tactila
Debit verbal Ø Usor
Ø Ritm moderat
Ø Limbaj clar, precis
Expresia nonverbala Ø Miscari
Ø Posturi si gesturi ale mâinii
Ø Expresia fetei
Ø Privire semnificativa
Ø Mecanisme senzoro-perceptuale adecvate
b) Manifestari de ordin psihologic
Exprimare usoara Ø a nevoilor, dorintelor, a ideilor, a emotiilor
Ø exprimarea clara a gândurilor
Imagine pozitiva de sine Ø cunoasterea sinelui material, spiritual si
social
Perceptia obiectiva a mesajului primit si capacitatea de verificare a perceptiei sale
Exprimarea sentimentelor prin pipait
Utilizarea adecvata a mecanismelor de aparare
Atitudinea receptiva si de încredere în altii
Capacitatea de a angaja si mentine o relatie stabila cu semenii
c) Manifestari de ordin sociologic

Aparteneta la grupuri de diverse interese
Stabilirea de relatii armonioase în familie, la locul de munca, în grupuri de prieteni
2)Respiratia notiune.Caracteristica. Determinarea frecventei respiratiei.

Respiratia este functia viatala a organismului prin care se realizeaza aportul de oxygen si eliminarea
bioxidului de carbon. Respiratia consta din ispiratie si expiratie. La adulti frecventa respiratiei este de 16-
18 ori/minut ampla,pen as,leenta si ritmica.
Pregatirea necesarului,pacientului.
Se pregatesc ceas cu secundar,foaie de observatie ,stilou.Despre procedura nu se anunta
pacientul,deoarece e de preferat ca masurarea sa fie facuta in timpul somnului.
Masurarea si notarea respiratie. Se Numara visual miscarile toracelui sau se aplica mina pe el timp de 1
min,se admite si 30 de secunde. Datele obtinute se introduce in foaia de observatie.
Notarea respiratie.Se noteaza in foaia de temperature in cifre la rubrica-respiratie.
Interpretarea respiratiei
Dispenee cu marirea frecventei respiratie-tadipnee(25-30 r/min)
dispnee cu micsorarea frecventei respiratiei-bradipnee(10-12 r/min).
3)Pacientul M 54 de ani a fost internat in sectia de cardiologie. Acuza cefalee occipital,zgomote in
urechi,vertij TA-200/100. Aceasta stare a survenit din cauza ca pacientul s-a expus la soare mult timp
si a consumat alcool.
N. fundamental-nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Problema-hipertensiune arteriala
Etiologia-expunerea indelungata la temp ridicata si consumul de alcool
Semne si simptome: cefalee occipital,zgomote in urechi,vertij TA-200/100.
Obiective: Pacientul sa prezinte o stare de bn cu TA in limitele fiziologice.
Interventii: Pacientul este dus la racaros,pozitie semisezinda cu capul in sus,sinapism in regiurea
occipital,adm prep. hipotensive : sublingual-captopril,i/m-divazol,i/v-sulfat de magneziu
Evaluarea-pozitiva
Bilet 10
1.Recoltarea sucului duodenal si a bilei. Definitie,scop,indicatii,tehnica efectuarii.
2.Resurcitarea cardio-respiratorie. Notiune,algoritmul efectuarii tehnicii.
3.Pacienta A,35 ani acuza dureri in regiunea pubiana, Nu s-a urinat de vre-o 6 ore,la palpare se
depisteaza lobul vezical

1) Recoltarea sucului duodenal si a bilei. Def,scop,indicatii,tehnica efectuarii.
Sondajul sau tubajul duodenal este introducerea sondei prin esofag,stomac in duoden.
Scop: explorator-colectarea contebutului duodenal pt aprecierea functiei motorice secretorii ale
duodenului;terapeutic- drenarea duodenului si cailor biliare,introducerea unor medicamente.
Indicatii: boli ale duodenului,vezicii biliare,ficatului.
Contraindicatii: tumori,cicatrici digestive,varice esofagiene.
Tehnica efectuarii: Sonda duodenala are 3 marcaje: 1)la 45 cm-intrarea in stomac; 2)la 70 cm intrarea in
pilor; 3)la 90 cm pin in duoden.Se propune bolnavului sa deschida gura,se umezeste sonda,se tine capul
cu oliva ca pe creion , se introduce pe radacina limbii,se propune sa inghita pina la primul marcaj.
Pt a grabi trecerea olivei prin pilor,bolnavul se plimba 2-3 min,apoi se culca in decubit lat drept. Sub
hipocondru drept se aseaza rulou,termofor. Sonda se introduce pina la marcajul 3.
Se adduce stativul cu eprubete pe un scaunel linga patul bolnavului. Capatul liber al sondei se introduce
in epubreta.
Pt a verifica pozitia olivei se introduce aer prin sonda ,daca sonda e in stomac bolnavul are senzatie de
triturare,daca e in duoden nu simte nimic.
Bolnavul face miscari line.Se elimina prin sonda in eprubete lichid galben deschis-aurie-portia A
duodenala 10-15 ml.
Se introduce medicam spasmolitice calde prin seringa unita cu sonda: sulfat de magneziu sol.33% 30-50
ml.Se culca bolnavul pe spate.Sulgatul de magneziu se introduce lent pt nu a provoca dureri,discomfort
abdominal,diaree,slabiciune.Se comprima sond cu o clema pe 5 min.Se deshide clema,curge bila B-
veziculara de culoare galbena inchhisa 50-60 ml. Peste 20-30 min se elimina bila C galbena aurie 30-50
ml.Se extrage sonda,se dezinfecteaza.
2)Resuscitarea cardio-respiratorie. Notiune,algoritmul efectuarii tehnicii.
Se efecteaza in stopul cardio-respirator.
Pozitia victimei si a salvatorului. Se culca victim in decubit dorsal pe o suprafata tare,pe lemn,pe podea.
Se ridica umerii sub el se introduce un rulou din plapuma,haine.Salvatorul se aseaza in genunchi in
partea dreapta la capul victimei.
Ventilatii. Se inclina capul pe spate. Se elibereaza caile repiratorii de corpi straini,se controleaza
cavitatea bucala cu indexul miini drepte si se curate de mucozitati,saliva,mase vomitive.Se acopera gura
victemei cu batista,cu mina stinga se comprima narile. Se inspira adinc aer in plamini,se expira energic
aerul prin gura victimei in caile respiratorii. Aceasta metoda se numeste “gura in gura”. Se repeat
manevrele tehnice de 14-16 ori/min pina bolnavul singur repira. O alta metoda “gura la nas” se
efectueaza cind “gura la gura” e imposibila,in trauma,hemoragii ele cav bucale. Se inspire si se expira
aerul prin narile victimei curatite de corpi sraini. Gur ava fi inchisa.
Compresiuni (masaj cardiac extern). Se apica palma minii stingi pe treimea inferioara a sternului. Baza
miini drepte pe mina stinga. Se compreseaza energic,ritmic,scurt de 60 ori pe min cu bratele intinde cu
toata greutatea corpului,ca sternul sa se adinceasca.Masajul cardiac extern este efectiv in cominatie cu
respiratia artificiala. Un salvator executa 2 ventilatii si 30 compresiuni cardiace. R-2:30. Doi salvatori
executa 2 ventilatii si 15 compresiuni cardiace.
Aparitia respiratiei spontane,aparitia pulsului pe arterele carotida ,radial,restabilirea culorii roze a pielii-
eficienta in ranimare. In caz ca peste 30-40 min de resuscitare cardio-respiratorie nu apar semne de
viata ,se intrerupe reanimarea.
3)Pacienta A 35 ani acuza dureri in regiunea pubiana,nu s-a urinat de vreo 6 ore,la palpare se
depisteaza lobul vezical.
N fundamentala- nevoia de a elimina
Problema-ischiurie
Etiologie-meningita
Semne si simptome- acuza dureri in regiunea pubiana,nu s-a urinat de vreo 6 ore,la palpare se
depisteaza lobul vezical.
Obiective-pacientul sa aiba mictiuni spontane,sa fie echilibrat psihic.
Interventii: -verifica prezenta globului vezical
-incearca stimularea evacuarii:pune comprese calde pe regiunea pubiana,lasa robinetul deschsi sa curga
apa,introduce mine pacientului in apa calda.-efecturea sondajului vezical.
-invata pacientul pozitia corecta pt usurarea mictiunii.
Evaluare: pozitiva.
Bilet 11
1.Nevoia de a dormi si a se odihni. Definitie,factorii care influenteaza satisfacerea nevoii,manifestari de
independenta
2.Lavajul gastric cu sonda. Definitie,scop,materiale necesare,tehnica efectuarii.
3.Pacientul B,68 ani se trateaza in sectia traumatologie. Simte durere permanenta,moderata in cutia
toracica.Fata este suferinda,geme
1)Nevoia de a dormi si a se odihni. Def,factori care influenteaza satisfacerea nevoii,manifestari de
independenta.
Def: Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii, timp suficient,
astfel incat sa-i permita organismului sa obtina randamentul maxim.
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii.
Factori biologici
a)Varsta – copilul, in timpul cresterii, are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza
progresiv pana la varsta adulta, cand se stabilizeaza;
- la persoanele varstnice, nevoia orelor de somn ramane nemodificata, se modifica calitatea somnului;
b)Necesitati proprii organismului – exista persoane care dorm mai putin, pastrandu-si vioiciunea si
puterea de munca, in timp ce altele necesita un numar mare de ore de odihna si somn
c)Activitatea – o activitate fizica adecvata predispune individul la un somn regenerator
d)Deprinderi legate de somn – somnul isi are regulile sale, ritualul sau, de care este necesar sa se tina
seama; culcarea la aceeasi ora, somnul nocturn, confortul, unele deprinderi inainte sau la culcare cum
sunt: lectura placuta, baie calda, bautura calda sau rece; la copii, povestile sau jocul cu jucaria preferata
favorizeaza somnul;
e)Ritmul veghe-somn – functia veghe-somn reprezinta un proces biologic a carei periodicitate este
legata de alternanata zi-noapte; schimbarea acestei alternante poate explica perturbarile functiei veghe-
somn aparute la speologi, cosmonauti, muncitori care lucreaza in ture. Aceasta perturbare veghe-somn
atrage dupa sine perturbarea numeroaselor sisteme biologice. Somnul nocturn este mult mai odihnitor
decat cel diurn.
f)Capacitatea de a te destinde – eliberarea de tensiunile nervoase, preocuparile zilnice, relaxarea fizica
si psihica favorizeaza instalarea somnului; daca nu se elibereaza de acestea, este posibil sa adoarma cu
mare greutate.
Factori psihologici
a) Anxietatea, teama, nelinistea – starea de neliniste mai mult sau mai putin constienta, care produce o
puternica tensiune interioara, manifestata prin nesiguranta si tulburari neuro-vegetative, modifica
calitatea si cantitatea somnului;
Factori sociologici
a) Programul de activitate – persoanele care au un program de munca, variabil au ritmul veghe somn
modificat
- culcarea la ore fixe, somnul de noapte asigura odihna necesara organismului
b) Locul de odihna – confortul, numarul de persoane cu care imparte camera, intimitatea si linistea
locului de odihna pot modifica repausul si somnul.
Manifestari de independenta.
Somnul
 durata - in functie de varsta - nou-nascut: 16-20 ore;

-1 an: 14-16 ore;
- 3 ani: 10-14 ore;
- 5-11 ani: 9-13 ore;
- Adolescent: 12-14 ore;
- Adult: 7-9 ore;
- Persoane varstnice: 6-8 ore;
§ calitatea - regenerator, calm fara cosmaruri, fara intreruperi, adoarme cu usurinta si se trezeste
odihnit; la copil somnul nocturn, continuu este instalat dupa luna a 3-a, iar la sfarsitul lunii a 10-a,
organizarea este ca la adult;
- vise agreabile, placute.
Perioade de repaus
 pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice, perioadele de activitate trebuie intercalate cu

perioade de repaus;
 durata acestor perioade, intervalul la care se succed, programarea judicioasa in raport cu

activitatea depusa si necesitatile organismului au un efect binefacator, recreativ asupra
organismului;
Perioade de relaxare si timp liber
 este necesara activitatea bine organizata si judicios alternata cu perioade de relaxare si timp
liber, care sa permita refacerea fortei fizice si a capacitatii intelectuale;
Modalitati folosite pentru odihna si relaxare
 din mijloacele de destindere si odihna, de mare varietate si complexitate vor fi adesea cele mai
adecvate firii si posibilitatii pacientului. Sunt evitate modalitatile care nu ofera posibilitatea
destinderii si nu contribuie la mentinerea sanatatii;
cea mai eficienta odihna este cea activa;
2)Lavajul gastric cu sonda. Def,scop, materiale necesare, tehnica efectuarii.

Lavajul gastric este evacuarea continutului stomacului si curatirea mucoasei de subs toxice.
Scop: teraputic-curatirea stomacului de subs otravitoare organismului,diagnostic-explorarea toxinelor.
Materiale necesare: sonda gastrica groasa ,cana,lighean, sort de musama, departator de dinti, spatula,
vas cu apa fiarta 7-10 la t=25-26 C.
Se explica bolnavului necesitatea tehnicii.Se aseaza bolnavul pe scaun,se imbraca sortul de
musama,ligheanul la picioare.
Tehnica: a/m spala mine,imbraca manusile si sortul. Se umezeste sonda,se ia de capatul orb ca pe
creion. Se propune bolnavului sa deschida gura ,sonda se fixeaza pe radacin limbii ,apoi se introduce la
adincimea de 40-50 cm. La capatul liber al sondei se uneste pilnia,se adduce la nivelul toracelui. Se
umple pilnia cu apa,se ridica deasupara capului ca lichidul sa patrunda in stomac . Inainte ca pilnia sa se
goleasca se coboara sun nivelul epigastric ,lichidul sa patrunda in sonda. Se goleste continultul pilniei in
lighean. Se repeat aceasta manevra de 5-6 ori pina lichidul evacuate este curat. Nu se introduce mai
multe de un litru odata. Se extrage sonda. Se calmeaza bolnavul. Se serveste un pahar de apa pt a clati,
a bea. Se sterge pe fata, se culca.
3)Pacientul B 68 de ani se trateaza in sectia traumatologie. Simte durere permanenta,moderata in

cutia toracica. Fata este suferinda,geme. Accident rutier.
N. fundamentala- nevoia de evita pericolele.
Problema-durere in cutia toracica
Etiologia-accident rutier.
Semne si simptome-fata suferinda,geme,durere moderata in cutia toracica.
Obiective: Pacientul sa prezinta o stare de bn,fara dureri in cutia toracica.
Interventii: Se culca pacientul pe partea bolnava. Bandaj strins al cutiei toracice. Adm O2 umezit.
Alegerea imbracamintei care sa nu stinghereasca miscarile. Evitarea efortului fizic si psihic.
Bronhodilatatie.
Bilet 12
1.Microclisma-scop,indicatii,materiale necesare,tehnica efectuarii.
2.Cateterismul vezical.Scop,indicatii,contraindicatii,materiale necesare,tehnica efectuarii.
3.Pacienta D,24 ani,se trateaza de infectie urinara. Prezint aplingerile: cefalee,slabiciune,transpiratie
ambundenta,senzatie de caldura,somnolenta,sete,piele hiperimiata,temperatura corpului 38,9*C
1) Microclisma-scop,indicatii,materiale necesare,tehnica efectuarii.
Microclisma- Introducerea in rect pina la 100-150 ml de lichid. Scop: purgative,terapeutic,se introduce
medicamente cu actiune locala asupra mucoasei intestinului.
Indicatii: in convulsii,cind se doreste ocolirea caii perorale.
Materiale necesare: para de cauciuc cu canula sterile,tub de gaze,vaselina,medicamente,musama.
Se pregatesc materialele necesare,se aduc linga bolnav, se aspira in para Solutia medicamentoasa calda.
Se sterne pe pat o musama. Se culca in decubit lat sting u picioarele flectate spre abdomen.
Se departeaza fesele bolnavului cu mina stinga ,cu dreapta se introduce canula prelucrata cu vaselina la
10-15 cm adincime in rect. Se comprima para de cauciuc incet,ca lichidul sa patrunda lent. Se
indeparteaza para cu canula,se spala,se dezinfecteaza. Se propune bolnavului sa retina medicamentul
introdus pe 1-2 ore. Se ridica bazinul,se inveleste.
2) Cateterismul vezical.Scop,indicatii,contraindicatii,materiale necesare,tehnica efectuarii.
Cateterismul vezical este introducerea cateterului in vezica urinara.
Scop: exploratory,terapeutic
Indicatii: recoltarea urinei pt analize de laborator,evacurea urinei din vezica urinara,dificultati de
mictiune.
Contraindicatii: inflamatii acute cu dureri,traume, tumori ale uretrei,vezicii.
Materiale necesare: cateter steril,pense sterile, manusi,furacilina 0,02 %,ulei de vaselina, vata,eprubete,
musama,bazinet, tava renala, medicamete, seringa janet.
Sondajul la femei:
Se efectueaza in sala de sondaje,se pregtesc materialele necesare. Se anunta pacientul,se calmeaza. Se
culca in poz ginecologica,decubit dorsal cu picioarele flectate. Sub fese se aseaza musama, bazinet si se
efectueaza toaleta organelor genitale,a/m imbraca manusile. Cu mina stinga toarna sol. Furacilina 0,02
% incalzita. In mina dreapta are tampon de vata fixat cu pensa,dezinfecteaza orificiul extern al
uretrei,labiile. Cateterul se lubrefiaza cu ulei de vaselina steril. Se indeparteaza labiile. Cu pensa sterile
se ia capatul cateterului si se introduce atent prin orificiu in uretra, fixind si partea externa cu degetele.
Primele picaturi de urina se scurg in tava renala,apoi in vas de colectare pt analize. Se eextrage
cateterul. Se efectueaza toaleta organelor genitale,pecientul se imbraca.
Sondajul la barbati: Pregatirea materialelor si a pacientului e la fel. Cu mina stinga se intinde organul
genital ca sa se niveleze cutele mucoasei uretrale ce impiedica patrunderea cateterului. Cu mina dreapta
se introduce cateterul incet,fara forta. Cind apare urina la capatul exterior cateterul e in vezica urinara.
Se capteaza urina in vasele pregatite. In adenoma prostate cu dificultati de mictiune cateterul va ramine
fixat un timp indelungat,uneori zile.
3) Pacienta D,24 ani,se trateaza de infectie urinara. Prezint aplingerile: cefalee,slabiciune,transpiratie
ambundenta,senzatie de caldura,somnolenta,sete,piele hiperimiata,temperatura corpului 38,9*C
N fundamental- nevoia de mentine temo corpului in limitele norm
Problema-hipertermie
Etiologie-infectie urinara
Semne si simptome- : cefalee,slabiciune,transpiratie ambundenta,senzatie de
caldura,somnolenta,sete,piele hiperimiata
Obiective: pacientul sa-si mentina temp corpului in limitele fiziologice.
Interventii: –asistenta aeriseste salonul
–asigura pacientului imbracaminte lejera,aplica comprese reci , punga cu gheata, efectueaza pacientului
impachetari reci, incalzeste pacientul in caz de frisoane, administeaza medicatia prescrisa de medic :
antibiotice , antitermice,asistenta face bilantul hydric, hidrateaza pacientul cu lichide reci, asistenta
schimba lenjeria de corp si de pat pacientului, asigura igiena tegumentelor.
Bilet 13
1.Asigurarea igienei corporale a bolnavului grav(toaleta ochilor,nasului,urechilor,cavitatea
bucala,organele genitale)
2.Asistenta medicala in insuficienta vasculara acuta. Lipotemia. Notiune,algoritmul acordarii primului
ajutor.
3.Pacientul I in virsta de 40 ani,fumator,este internat cu diagnosticul ulcer duodenal. Pacientul acuza
durere chinuitoare epigastrica aparuta la 2-3 ore dupa mese.
1)Asigurarea igienei corporale a bolnavului grav( toaleta ochilor, nasului, urechilor cav. Bulcala,
organelle genitale)
Toaleta pielii:Bolnavii cu regim liber fac baie , dus cel putin o data pe saptamina.Bolnavii cu regim la pat
sunt ajutati de infirmiera la toaleta de seara de dimineata, baie.La bolnavii gravi cu regim indelungat la
pat pot aparea afectiuni ca descuamari, ulceratii, intertrigou, escare.Pentru a le preintimpina se
frictioneaza locurile vulnerabile cu prosop inmuiat in apa calda sau alcool camforat diluat cu o lingura la
un pahar de apa.Se sterge pielea pina la uscare.Fata, gitul miinile bolnavului se spala de 2 ori pe zi cu apa
calda.Se foloseste prosop sau manusa flausata. Picioarele se spala de 2-3 ori pe saptamina in lighean
adus la pat. Unghiile se taie cu foarfeci mici.O data in 7-10 zile se spala parul . Capul se ridica, salteaua se
ruleaza, se acopera cu musama, cearsaf.Sub saltea se aseaza ligheanul.Se toarna apa calda din ulcior, se
samponeaza parul. Se clateste, usuca, piaptana.
Toaleta ochilor:Se efectueaza daca bolnavul are eliminari. Asistentul spala miinile cu sapun, apa.Se
pregateste un vas cu solutie de furacilina 0,02% tampoane de vata sau tifon. Se sterg ochii de la unghiul
extern spre cel intern. Pentru fiecare ochi tampon aparte. Se prelucreaza de 4-5 ori pe zi , se termina cu
tampoane uscate.
Toaleta nasului:La bolnavii gravi se inlatura crustele din nari. Se instileaza 2-3 picaturi de ulei vegetal
fiert sau vaselina, glicerina pentru a inmuia crustele.Se curate narile cu fitiluri de vata prin miscari
circulare.
Toaleta urechilor:Daca bolnavii nu se pot desrvi se curate periodic urechile.Se instileaza 2-3 picaturi de
piroxid de hydrogen de 3% .Cu fitil de vata prin miscari circulare se inlatura cerumenul.In eliminari
purulente urechea se spala cu seringa Janet sau cu para de cauciuc. Se aseaza bulnavul sub ureche se
tine tavita renala.Se aspira in seringa sol. Calda furacilina o,o2 % la 37C .Cu mina stinga se intinde
pavilionul urechii putin in sus si posterior.Cu mina dreapta se introduce canula seringii in ductul auditiv ,
se apasa pe piston ca getul de furacilina sa merga pe peretele superior sub presiune. Se spala de citeva
ori pina Solutia eliminate e curate.
Toaleta cavitatii bucale:Se efctueaza la bolnavii comatosi , inconstienti. Se pregatesc tampoane de

tifon, pense, tavita renala, sol. Bicarbonate de natriu de 2 % , prosop , glicerina. Sub Barbie se aseaza
prosopul pe el tavita renala.
In pensa se fixeaza tifon se inmoaie in sol. Se sterge mucoasa cav. Bucale, limba. Dantura se curate cu alt
tampon. Daca bolnavul nu poate deschide gura se apasa pe limba cu spatula.Pielea si buzele uscate se
sterg cu glicerin.
Toaleta organelor genitale externe:Se pregatesc apa calda, plosca, musama ,pensa, tifon , prosop. Sub
regiunea sacrala se aseaza musama, plosca. Picioarele in pozitie ginecologica.Se spala din anterior spre
posterior cu apa calda din ulcior turnat in jos. Poate fi folosit sapun, sampon, gel intim.Organele genitale
se sterg cu prosop.
2)Asistenta medicala in insuficienta vasculara acuta. Lipotemia- notiune algoritmul acordarii primului
ajutor.
Insuficienta vasculara acuta se manifesta prin lipotemie, colaps, soc.Lipotemia este pierderea
cunostintei de scurta durata din cauza refluxului sanguin la creer.
Ajutorul de urgenta: La aparitia semnelor preventive pacientul trebuie asezat. Se da de baut apa
rece si se stropeste. Se bate pe fata se da aflux de aer curat.I n pierderea cunostintei se culca in pozitie
decliva cu capul in jos. Se deschide fereastra , usa. Se elibereaza de haine la piept si git. Se apropie un
tampon de vata cu amoniac de narile bolnavului.Dupa revenire se calmeaza vaa ramine in pozitie
culcata. Se da de baut ceai tare, cafea.
3) D-1 V-1 in virsta de 40 ani fumator, este internat cu diagnosticcul de ulcer duodenal. Pacientul
acuza durere chinuitoare epigastrica aparuta la 2-3 are dupa mese.
Nevoia fund: Nevoia de a minca.
Etiologie:Ulcer duodenal.
Problema: Durere epigastrica.
Semne si simptome: Durere chinuitoare aparuta la 2-3 ore dupa masa.
Obiective: Pacientul sa aiba o stare buna sis a dispara durerea epigastrica.
Interventii: Nu se administreaza analgezice si termoforul.Determinam daca sunt dereglari dispeptice
Indreptam pacientul la examinari endoscopice.
Evaluare: Pozitiva
Bilet 14
1.Colectarea materiilor fecale pentru probe de laborator:examenul corprologic si la oua de helminti.
Scop,necesarul,tehnica colectarii.
2.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura,definitie,factorii care influenteaza satisfacerea
nevoii,manifestari de independenta.
3.Pacienta O,54 ani,se trateaza de colita cronica. Prezinta plingeri:are scaun uscat,fragmentat o data la 3
zile,somnolenta,slabiciune din aceasta cauza.
1) Colectarea materiilor fecale pentru probe de laborator:examenul corprologic si la oua de helminti.
Scop,necesarul,tehnica colectarii
Scop: explorator- pt examinari macroscopice,microscopice,bacteriologice.
Materiale necesare: vas de sticla sau plastic uscat, curat, spatua,plosca.
Analiza coprologica: Se recolteaza cel mai des dimineata. Se anunta bolnavul,se explica tehnica
recoltarii. Se pregatesc materialele necesare. Se cere bolnavului sa urineze. Masele fecale se recolteaza
cu spatula 5-10 gr din diferite partia ale scaunului,in special din cele patologice.Se introduce in vas,se
inchide,se eticheteaza. Vasul se pastreaza la rece,se trimite in laborator pina la 2 ore. Inainte de
recoltare nu se adm medicamente ce contin fier,bismuth,cofeina. Sunt contraindicate
supozitoarele,procedure termice,fizioterapeutice pe abdomen.
Depistarea oulelor de helminti: tehnica de executie e aceeasi cu exceptie:se recolteaza m/f din 3
locuri,se vor trimite calde la laborator.M/f nu se colecteaza in cutii de carton,chibrite,hirtie.
2)Nevoia de a se misca si a avea o buna postura,definitie,factorii care influenteaza satisfacerea
părţile corpului prin mişcări coordonate şi de a păstra diferite segmente ale corpului într-o postură care
să permită confortul şi funcţiile organismului.
Factorii care influenţează satisfacerea nevoii: Factori biologici
b)Constitutia si capacitatile fizice– influenteaza intensitatea efortului fizic pe care il depun individual
Factori psihologici
a)Emotiile– pot fi exprimate prin miscari ale corpului; pulsul si tensiunea arteriala se modifica inraport
Factori sociologici: a)Rolurile sociale,b) Organizarea sociala ,c)Cultura ,d)Traditiile, religia.
Postura adecvata (sau atitudinea) =functia corpului omenesc, cu ajutorul careia se mentinestabilitatea,
echilibrul si raporturi constante intre corp si mediu si intre diferite segmente ale corpului
a)in picioare (ortostatism )– capul drept inainte;- spatele drept;- bratele pe langa corp- soldurile,
gambele drepte- piciorul in unghi de 90 de grade cu gamba
b)sezand – capul drept- spatele drept, rezemat- bratele sprijinite- coapsele orizontale- gambele
verticale- piciorul in unghi de 90 de grade cu gamba, sprijinit pe podea
c)culcat –( clinostatism)- decubit dorsal (pe spate)- decubit lateral, stang sau drept (intr-o parte)- decubit
ventral (pe abdomen)
Miscari adecvate
a)Tipuri de miscari: abductie– miscari de indepartare fata de axul median al corpului
adductie– miscari de apropriere fata de axul median al corpului
flexie / extensie– miscari de apropiere sau indepartare a doua segmente apropiate (brat,antebrat,
gamba-coapsa)
rotatie– miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului care sedeplaseaza
pronatie– este miscarea de rotatie a mainii, prin care palma priveste in jos- la picior, planta priveste
lateral, cu marginea externa ridicata
supinatia- este miscarea de rotatie a mainii, prin care palma priveste in sus- la picior, planta priveste
lateral, cu marginea externa in jos
circumductie– miscare complexa, care totalizeaza flexia, extensia, abductia si leasociaza cu rotatia b)
Exercitii fizice: -sunt activitati fizice efectuate cu scopul de a imbunatati randamentul muschiular si
circulatia
active– executate de catre individ
pasive– miscari ale articulatiilor, executate de catre o alta persoana
izomerice– contractii musculare in care lungimea muschiului ramane neschimbata,crescand numai
tensiunea sa
de rezistenta – exercitii fizice in care creste tonusul muscular
Tensiune arteriala -se modifica in raport cu intensitatea efortului depus
Puls -creste frecventa si amplitudinea lui, in functie de intensitatea efortului
3) Pacienta O,54 ani,se trateaza de colita cronica. Prezinta plingeri:are scaun uscat,fragmentat o data
la 3 zile,somnolenta,slabiciune din aceasta cauza.
N fundamentla-nevoia de a elimina
Problema- constipatie
Etiologia-colita cronica
Semne si simptome: scaun uscat,fragmentat o data la 3 zile, somnolenta,slabiciune.
Obiective- pacientul sa prezinte un scaun normal,in limitele fiziologice.
Interventii: Aportul de lichide,efectuarea clismelor evacuatoare,alimentatie hidrica,toaleta
anusului,monitorizarea functiilor vitale si vegetative,linistirea si incurajarea pacientului,administrarea
laxativelor ca diufalac.
Bilet 15
1.Colectarea urinei pt probele de laborator. Proba Zimnitchi,Niciporenco. Pregatirea
pacientului,necesarului,tehnica recoltarii,completarea bonului de trimitere.
2.Oxigenoterapia.Caile si metode de administrare a oxigenului umezit.
3.Pacienta T,78 ani,sufera de insuficienta cardiaca cronica.Acuza:dispnee,edeme la picioare,primeste
tratament la domiciliu.
1)Colectarea urinei pt probele de laborator:Proba Zimnitchi, Nicipoernco.Pregatirea pacientului,
necesarul, tehnica recoltarii, completarea bonului de trimitere.
Proba Zimnitchi –reprezinta capacitatea rinichilor de a concentra si elimina urina.Se determina

cantitatea, densitatea pe 24 h.
Se informeaza pacientul asupra necesitatii colectarii corecte a urinei din 3 in 3 ore , timp de 24 de h.
Se pregatesc vase curate gradate cu notarea orelor.
Diureza diurna Diureza nocturna.Dimineata la orele 6 pacientul se urineaza la viceu, pina la orele 9 in
primul vas, de la orele 9 pina la 12 in al doilea vas,si asa in continuare, noaptea e trezit. Termina
colectarea a doua zi la orele 18.Se pastreaza vasele la rece inchise. Daca timp de 3 ore, pacientul nu
elimina urina, se trimite la laborator vasul gol.Daca timp de 3 ore elimina mai mult decit volumul vasului
se mai adauga un vas. Se eticheteaza vasele si se trimit la laborator.In urma diureza diurna e mai mare
decit cea nocturna.Densitatea diurezei nocturne este mai mare decit a diurezei diurne.
Proba Niciporenco- Se determina elementele figurate in 1 ml urina.Se pregateste un vas mic gradat
curat. Pacientul efectueaza tuoalete intima . se recolteaza din miljocul jetului de urina 10-2-ml. Pentru
copii e sufficient 3-4 ml.Se eticheteaza vasul , se trimite la laborator unde se da la centrifuga.Se admite:
leucocite 4000, eritrocite -1000, cilindri-100.
2) Oxigenoterapia.Caile si metodele de administrare a oxigenului umezit.
Utilizarea oxigenului umezit este un scop de tratament –se numeste oxigenoterapie.
Cai de administrare: inhalatorii-perna cu oxygen , cateter nazal.Neinhalatorii:-pe suprafata
tegumentelor, peroral, in cavitati.
Administrarea oxigenului prin –cateter nazal.
Conditii de administrare a oxigenului pec ale inhalatorie: cai respiratorii permiabile, incalzirea si
umezirea lui.Cateterele nazale se folosesc la pacienti inconstienti. Se masoara distanta de la aripa nazala
pina la urechi.Se curate cavitatea nazala. Sondele se ung cu vaselina si se introduce in meatul nazal
inferior pina in vestibulul faringelui. Se fixeaza cu emplastru.Se deschide ventilul astfel ca viteza
oxigenului sa fie 1-2l pe min.Asemanator poate fi folosita si masca cu oxygen.
Addministrarea prin perna cu oxygen:
Perna se umple de la balon.Se scoate pilnia, tubul de cauciuc se uneste cu reductorul balonului, SE
deschide incet ventilul.Dupa umplere ventilul pernei se inchide, se uneste pilnia.Pilnia se prelucreaza cu
acool, se imbraca in servetel de tifon umezit.Se adduce pilnia la gura bolnavului, se deschide ventilul si
se apasa pe perna.
3) pacienta T- 78 ani sufera de insuficienta cardiaca cronica.Acuza: dispnee, edeme la picioare,
primeste tratament la domiciliu.
N fundamentala-nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
1.Problema-dispnee
Etiologie- insuficienta cardiac cronica
Semne si simptome-prinde aer cu gura,respiratie ingreunata cu inspiratie prelungita,tuse seaca
Obiective: pacientul sa respire liber,pen as,fara dificultate
Interventii: pozitie semisezinda, gambele in jos; aflux de aer,elibereaza gitul si toracele de hainele care-l
stingheresc; se adm oxygen umezit+ alcool diluat, se monitorizeaza indicii vitali,la indicatia medicului se
adm preparate.
2.Problema: edeme la picioare
Etiologie: insufficient cardiaca cronica
Semne si simptome: apar la sf zilei si dispar spre dimineata
Obiective: pacientul sa nu aiba edeme la picioare
Interventii: : Se calculeaza bilantul hidric. Zilnic se cintareste pacientul. Se supravegheaza aportul de
lichide. Se reduce consumul de sare. Se adm diuretice. Se are grija de piele.
Bilet 16
1.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.Definitie,factorii care influenteaza satisfacerea
2.Pregatirea si asistarea medicului pentru examenul radiologic al rinichilor.Urografia.
3.Pacientul L.40 ani se trateaza de pneumonie.Timp de 4 zile a avut febra 38-39. A/M a fost solicitata de
urgenta,fiindca pacientul a simtit frig,a transpirat abundent,are slabiciune si vertij,s-a determinat
temperatura corpului 38,9*C. TA 80/50 mmHG
1)Nevoia de a se misca si a avea o buna postura. Def.,factori care influenteaza satisfacerea
părţile corpului prin mişcări coordonate şi de a păstra diferite segmente ale corpului într-o postură care
să permită confortul şi funcţiile organismului.
Factorii care influenţează satisfacerea nevoii: Factori biologici
b)Constitutia si capacitatile fizice– influenteaza intensitatea efortului fizic pe care il depun individual
Factori psihologici
a)Emotiile– pot fi exprimate prin miscari ale corpului; pulsul si tensiunea arteriala se modifica inraport
Factori sociologici: a)Rolurile sociale,b) Organizarea sociala ,c)Cultura ,d)Traditiile, religia

A) Imobilitate B) Hiperactivitate C) Necoordonarea mişcărilor D) Postura inadecvată E)circulatie
inadecvata.
A) Imobilitatea – reprezintă o diminuare sau o restricţie a mişcării, fiind recomandată, adesea, ca
metodă terapeutică sau poate fi cauzată de traumatisme şi boli organice sau funcţionale.
 Surse de dificultate care determină imobilizarea: a) de ordin fizic: - alterarea centrilor nervoşi -
alterarea integrităţii aparatului locomotor (fracturi, entorse, luxaţii) - piedici ale mişcării (pansamente,
aparat gipsat, extensie continuă)
b) de ordin psihologic: - tulburări de gândire - anxietate, stres, pierderea, separarea
c) de ordin sociologic: - eşecul - izolarea
d) lipsa cunoaşterii de sine, despre alţii. -
Manifestări de dependenţă:
1) Dificultate de deplasare – dificultate de a se ridica, dificultate de a se aşeza, dificultatea de a merge
2) Diminuarea sau absenţa mişcărilor – prezenţa parezelor sau paraliziilor:
3)Contracura musculară = reprezintă contracţia involuntară şi permanentă a unuia sau mai multor
muşchi care determină o poziţie inadecvată.
4) Crampa musculară = este o contracţie musculară dar de scurtă durată.
5) Atonie musculară = absenţa totală a tonusului muscular
6) Hipotonie musculară = diminuarea tonusului muscular
7) Atrofie musculară = absenţa volumului muscular şi a tonusului muscular
8) Hipotrofie musculară = scăderea volumului muscular şi a tonusului muscular
9) Anchiloza = imposibilitatea mişcării unei articulaţii
10) Râs sardonic (TETANOS) – contracţia muşchilor masticatori determină trismus şi „râsul sardonic”
11) Escare = ulceraţii ale pielii
2)Pregatirea si asistarea pacientului pt examenul radiologic al rinichilor.Urografia.
Se introduce i/v subs de contrast,se determina forma,pozitia riichilor,bazinetelor,anomalii de
dezvolatare,functia de concentrare si eliminare,calculi renali,vezicali
Cu 3 zile inainte dieta fara produse balonante,carbine activat 1-2 tab. De 3 ori/zi. Se fac 2 clisme
evcuatoare calde,seara si in dimineata examinarii. Inaintea urografiei pacientul nu va minca,isi va goli
vezica urinara. Dimineata inainte cu 30 de min inainte de examinare se va face testarea sensibilitatii la
iod. Se introduce 1-2 mml subs se contrast. Dapa nu apar semne de intoleranta:varsaturi,prurit, atunci
proba e negativa. Se culca pacientul in decubit dorsal,se elibereaza hainele in regiunea abdomenului. Se
introduce susb de contrast lent 20-40 ml cu sl izotonica 200-500 ml in perfuzie sub controlul medicului.
Examinarea radiologica efectueaza medical. Pacientul va fi ajutat sa se imbrace,va fi condus in salon.
3)Pacientul L-40 de ani,se trateaza cu pneumonie. Timp de 4 zile a avut febra 38-39. A/m a fost
solicitata de urgenta,fiindca pacientul o simtit frig,a transpirat abundant,are slabiciuni si vertij: s-a
determinat temp corpului 38,9 C,piele este rece, TA-80/50.
N. fundamental-nevoia de a-si mentine temp in limitele normale
Etiologie-pneumonie.
semne si simptome-senzatie de frig,transpiratie abundenta,slabiciuni,vertij,pielea rece.
Obiective- pacientul sa-si mentina temp corpului in limitele fiziologice
Interventii:
– asistenta aeriseste salonul
–asigura pacientului imbracaminte lejera
– aplica comprese reci , punga cu gheata
– efectueaza pacientului impachetari reci
–incalzeste pacientul in caz de frisoane
- administeaza medicatia prescrisa de medic : antibiotice , antitermice
–asistenta face bilantul hydric
–hidrateaza pacientul cu lichide reci , in cantitati mici , la intervale scurte de timp,conform bilantului
hydric
–asistenta schimba lenjeria de corp si de pat pacientului
–asigura igiena tegumentului
–pregateste psihic pacientul in vederea efectuarii oricarei ethnic
-Elaboreaza interventii nursing in acest caz.
Bilet 17
1.Clismele,Notiune,scop,clasificare.Clisma evacuatoare,materiale necesare,tehnica efectuarii.
2.Nevoia de a elimina. Definitie,factorii ce influenteaza satisfacerea nevoii,manifestari de independenta.
3.Pacient cu febra 38-39*C.Acuza cefalee,transpiratie ambundenta,inapetenta.Pielea este
fierbinte,hiperemiata.Stabiliti in care perioada de febra este pacientul.
Clismele. Notiune,scop,clasificare. Clisma evacuatoare,materilae necesare, Tehnica efectuarii.
Deosebim mai multe tipuri de clisme: clisma evacuatoare,inalta si microclisma.
Clisma inalta-apa patrunde in sigmoid si colonel descendent. Scop: terapeutic,golirea rapida a
intestinului de gaze,m/f, toxine,puroi
Microclisma- Introducerea in rect pina la 100-150 ml de lichid. Scop: purgative,terapeutic,se introduce
medicamente cu actiune locala asupra mucoasei intestinului
Clisma evacuatoare este eliminare materiilor fecale din partea inferioara a intestinului gros cu lichide
introduse in intestine.
Scop:terapeutic,evacuator
Materiale necesare: irigatorul Esmarch, stativ,apa 1-1,5 l la temp camerei,plosca,musama,vaselina,
servetele.
Tehnica: Se unde canula cu vaselina. Cu mina stinga se indeparteaza fesele bonavului,cu mina dreapta se
introduce canula prin miscari de rotatie in rect la adincimea de 10 cm. Nu se admite introducerea
fortata,poate trauma mucoasa. Se deschide robinetul ,apa va patrunde lent. Se lasa apa in irrigator pt a
nu patrunde aer in intestine. Se inchide robinetul se scoate canula. Se propune bolnavului sa retina apa
10-15 min. Ramine culcat cu bazinetul putin ridicat. Se elibereaza la veceu. La bolnavii gravi se serveste
plosca. Clisma este efectiva atunci cind se elimina m/f cu apa. In constipatii spastice apa va fi la 37 grade.
Se adauga ulei de vaselina,ricina, floarea soarelui,fulgi de sapun.
2) Nevoia de a elimina. Def,factorii ce influenteaza satisfacerea nevoii,manifestari de independenta.
Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a indeparta substantele nefolositoare ,
nocive din organism rezultate din metabolism.
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii :
1) Factori biologici :
- alimentatia - o buna hidratare si o alimentatie bogata in reziduuri (legume , fructe ,
cereale) faciliteaza eliminarea intestinala si vezicala ; mesele luate la ore fixe
favorizeaza ritmul eliminarilor
- exercitiile – activitatea fizica amelioreaza randamentul muscular , fortifica
musculatura abdominala si pelvina , care au rol important in eliminarea intestinala
- varsta – la copii controlul sfincterian se obtine in 2-3 ani , la persoanele varstnice
diminuarea tonusului musculaturii abdominale poate provoca lipsa de control a
eliminarii , la barbate hipertrofia prostatei determina tulburari de mictiune
- programul de eliminare intestinala – trebuie sa fie zilnic si poate varia de la un
individ la altul
2) Factori psihologici :
- stres
- anxietate
- emotiile pot modifica frecventa, cantitatea si calitatea eliminarii urinare si intestinale
3)Factori sociologici:
- educatia
- cultura
- igiena
- pauperitatea
- insalubritatea
- religia
Manifestari de independent.
URINA: solutie apoasa, prin care sunt eliminate substantele rezultate din metabolismul intermediar
protidic, inutile si toxice pentru organism.
MICTIUNE = emisiune de urina, act fiziologic constient de eliminare
DIUREZA = cantitatea de urina eliminata din organism timp de 24 ore
a) cantitatea - variaza in functie de varsta:
nou-nascut 30-300 ml/24h, copii 500-1200 ml/24h,adult 1200-1800
b)frecventa mictiunilor: nou-nascut – mictiuni frecvente, copil 4-5/zi, adult 5-6/zi,varstnic 6-8/zi
c)ritmul mictiunilor – de 3 ori,mai mic noaptea.
d) culoarea urinei – galben deschis pana la galben inchis
e)mirosul urinei: de bulion = urina proaspata, amoniacal = dupa un timp din cauza fermentatiei alcaline
f) pH-ul intre 4,5-7
g)aspectul urinei: clar,
h) densitatea urinei: normal 1010-1025 – la temperatura de 15 grade C
SCAUNUL = resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin actul
defecatiei.
DEFECATIE = eliminarea materiilor fecale prin anus.
a) frecventa: la adult – 1-2 pe zi , 1scaune pe zi la nou-nascut
b) orarul – ritmic, la aceeasi ora a zilei, dimineata dupa trezire
c)cantitatea – zilnic 150-200 g materii fecale
d) consistenta – pastoasa, omogena
e)forma – cilindrica, cu diametrul de 3-5 cm, lungime variata
f)culoarea: ▪ bruna, la adult
g) mirosul – fecaloid – difera de la un individ la altul
TRANSPIRATIA: fenomen, fiziologic prin care organismul isi intensifica pierderea de caldura si functia de
excretie, prin intermediul glandelor sudoripare.
SUDOAREA = solutie apoasa constituita din apa 990 g ‰ si 10 ‰ reziduu uscat (uree, urati, acizi grasi,
acizi organici volatili, saruri minerale).
a) reactia – acida pH = 5,2 sau usor alcalina
b) cantitatea – minima, pentru a mentine umiditatea pliurilor
c)mirosul – variaza in functie de alimentatie, climat si de deprinderile igienice ale individului
MENSTRA: pierdere temporara sau periodica de sange, prin organele genitale – apare la pubertate si
dispare la menopauza si in timpul sarcinii.
MENARHA = prima menstra, apare intre 11 si 14 ani si este influentata de mediu, clima, conditii sociale.
a)ritmul – la 28-35 zile
b)durata – 3-5 zile
c)aspectul – mucus amestecat cu sange si detritusuri celulare; nu coaguleaza
d)culoarea – rosu negricios, la inceput, apoi rosu deschis
e)cantitatea –50-200 g
f) mirosul – dezagreabil
g) evolutia – fara dureri, usoara jena fiziologica
3)Pacient cu febra 38-39 grade. Acuza cefalee, transpiratie abundenta, inapetenta. Pielea este
fierbinte, hiperemiata. Stabiliti in care perioada de febra este pacientul.
Pacentul se afla in perioade de stare.
N fundamentala- nevoia de a mentine temp corpulu in limitele normale.
Problema- hipertermie
Etiologie-expunerea organismului indelungata la frig
Semne si simptome- Pielea este fierbinte, hiperemiata.
Obiective: pacientul sa-si mentina temp corpului in limitele fiziologice.
Interventii: –asistenta aeriseste salonul
–asigura pacientului imbracaminte lejera,aplica comprese reci , punga cu gheata, efectueaza pacientului
impachetari reci, incalzeste pacientul in caz de frisoane, administeaza medicatia prescrisa de medic :
antibiotice , antitermice,asistenta face bilantul hydric, hidrateaza pacientul cu lichide reci, asistenta
schimba lenjeria de corp si de pat pacientului, asigura igiena tegumentului
Bilet 18
1.Procesul de nursing.Notiune,echipa ce participa la procesul de nursing,prezentarea generala a
etapelor procesului de nursing.
2.Nevoia de a fi curat,ingrijit,de a proteja tegumentele si mucoasele. Definitie,factorii de influenteaza
satisfacerea nevoii,manifestari de independenta.
3.Pacientul S,56 ani. Sotia il aduce la camera de garda,de urgenta,din cauza ca are voma cu aspectul
zaltului de cafea. Diagnosticul medical este ciroza hepatica si varice esofagiene
1) ) Proces de nursing.Echipa ce participa la procesul de nursing. Prezentarea generala a etapelor.
Procesul de nursing este o medot sistematizata si organizata care permite accordarea de ingrijiri
individualizate. Este aplicarea modului stiintific de rezolvare a problemelor,a analizei situatiei,a
ingrijrilor planificate pt satisfacerea nevoilor si evaluarea rezultatelor. In procesul de nursing activeaza
echipa sanitara,medical,a/m,familia ,asistentul social,echipa se sustinere,prieteni,vecini,rude,infermiera
etc. Etapele:
1.culegerea de date,examinarea pacientului. Culegerea de date da informatii asupra cee ace ste
pacientul,asupra suferintei,obiceiurilor sale de viata si asupra starii de satisfacere a nevoilor
fundamentale. Culegerea de date poate fi directa de la pacient si indirecta de la echipa
sanitare,documente medicale.
2.Analiza si interpretarea datelor. Stabilirea diagnosticului nursing-analizeaza datele culese,le
clasifica,determina problemele de sanatate dupa cele 14 nevoi. Formularea diagnosticului de nursing se
face pe baza informatiilor culese, analiza si interpretarea lor,el exprima problema persoanei,cauza si
semen.
3.Obiectivele si planificarea obiectivelor. Obiectivul de ingrijire este descrierea unui comportament pe
care il astept de la pacient,un rezultat pe care-l dorim sa-l obtinem in urma interventiilor.Obiectivul de
ingrijire trebuie astfel formulat incit sa reiasa clar si precis care sunt rezulatetele pe care pacientul si a/m
spera sa le obtina precum si care sunt actiunile in interventiile intreprinse pt a atinge scopul fixat.
4.Implimentarea interventiilor. Aplicarea in practica a ingrijirilor,actiunilor planificate,interventiile
consta din:prescriptiile medicului,interventii consante ce nu se schimba si interventii de supravegheat-
am supravegeaza,bolnavul executa,echipa sanitare vegheaza,familia sunt alaturi in anumite cazuri si in
actiuni de ingrijire
5.Evaluarea ingrijirilor.Comparerea rezultatului obtinut cu rezultatul dorit al ingrijirilor. Apreciere
asupraa progresului de sanatete a pacientului in raport cu interventiile a/m. Evaluarea se face la diverse
intervale in dependent de obiective.
2) Nevoia de a fi curat,ingrijit,de a proteja tegumentele si mucoasele. Def,factori care influenteaza
satisfacerea nevoii,manifestari de independent.
A fi curat , ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necessitate pentru a-ti mentine o
tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat aceasta sa-si poata indeplini functiile .
Factorii
1) Factori biologici :
– varsta – la copil si varstnici , pielea este mai sensibila , la variatii de temperatura , la infectii si microbi .
La varstnici , dintii slabesc si cad , parul si unghiile devin mai putin rezistente .
–temperatura – datorita variatiilor de temperatura , pielea se usuca , se dezhidrateaza.
– exercitiile fizice – amelioreaza circulatia si faciliteaza eliminarea deseurilor din organism prin piele
–alimentatia – absorbtia unei cantitati suficiente de lichide da elasticitate pielii
1) Factori psihologici :
– emotiile – pot creste sudoratia
– educatia – in functie de educatie , indivizii au deprinderi igienice diferite
2) Factori sociologici :
– cultura – importanta curateniei difera dupa nivelul de cultura
–organizarea sociala – obiceiuri de igiena in functie de conditiile fizice , material
Manifestari de independenta :
–parul sa aiba suplete , stralucire
–urechile configuratie normal
–nasul – mucoasa umeda , fose nazale libere
–cavitatea bucala – dentitie alba , completa , fara carii ; mucoasa bucala umeda si roz; gingiile aderente
dintilor si roz
– unghiile curate , taiate scurt , de culoare roz
– pielea curata , neteda , catifelata , elastica , pigmentata normal
– deprinderi igienice frecvente (baie , dus , spalarea dintilor , spalarea parului)
3) .Pacientul S,56 ani. Sotia il aduce la camera de garda,de urgenta,din cauza ca are voma cu aspectul
zaltului de cafea. Diagnosticul medical este ciroza hepatica si varice esofagiene
Nevoia fundamental: Nevoia de a minca si a bea.
Problema:Hemoragie gastica
Etiologie:ciroza hepatica si varice esofagiene.
Semne si simptome:Voma cu aspectul zaltului de cafea.
Obiective:Pacientul sa prezinte o stare de bine fara hemoragie gastrica.
Interventii:Pozitie decliva, picioarele mai ridicate decit patul, aplicam punga cu gheata in regiunea
epigastrica, la dorinta pacientului va inghite bucati de gheta, preparate hemostatice: Vicasol, Acid
aminocapronic, Dicinol.
Bilet 19
1.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale. Definitie,factorii care influenteaza
2.Examinarea endoscopica a intestinului gros. Rectosigmoidoscopia-definitia,scop,pregatirea
pacientului,ingrijirea pacientului dupa examinare
3.Pacientul X,45 ani,prezinta plingeri:dureri in git,voce ragusita,febra,in ajun a consumat bauturi reci.
1) Nevoia de a mentine temp corpului in limitele normale. Def,factorii care influenteaza satisfacerea
Mentinerea temp corpului in limite normale este o necessitate o organismului de a conserva o temp
la un grad aproximativ constant,pt a-si mentine o stare de bn.
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii sunt:
Factori biologici: virsta,exercitiul,alimentatia,variatia diurnal,sexul
Factori psihologici: anxietatea,emotiile
Factorii sociologici: locul de munca,climatul,locuinta.
Manifestari de independent:
Temp corporala : nou nascut si copilul mic36,1-37,8 C; adult-36-37 obtinuta prin masurarea in cavitatea
axilara; virstnic-35-36 C. Prin masurarea temp in cavitatile inchise(rect,vagin,cavitatea bucala) valorile
sunt cu 0,3-0,5 grade mai mari decit cele axiale.
Piele-culoarea roz,temp calduta,transpiratie minima,senzatie placuta fata de frig sau caldura
Temp mediului ambiant-18,25 grade C
2) Examinarea endoscopica a intestinului gros.Rectosigmoidoscopia- definitie, scop, pregatirea
pacientului, ingrijirea pacientului dupa examinare.
Rectisigmoidoscopia- explorare endoscopica a endoscopica a sigmoidului, rectului.Rectoscop- un set de
tuburi metalice. Este necesar si o pompa de cauciuc pentru a introduce aer.
Scop- exploratory, terapeutic.
Pregatirea pacientului. Se anunta pacientul, cu 2 zile inainte, va folosi numai lichide, ceai , soc, supe,
lapte. In seara precedent examinarii se efectueaza 2 clisme la interval de o ora, pe noapte se
administreaza calmante.In dimineata examinarii cu 2 ore inainte se repeat 2 clisme evacuatoare cu
interval de 30 min. La indicatia medicului se face premedicatie, sol. Atropina 0,1% -1 ml , I/m , sol,
Analgina 50% -2ml i/m . Se dezbraca regiunea inferioara , se culca pacientul pe o masa speciala in
decubit lateral sting cu genunchii flectati. Pentru rectoscopie cea mai comoda pozitie este in genunchi
pe coate. Se unge virful tubului cu vaselina , medical introduce incet si examineaza, la solicitare se
introduce aer cu pompa.Dupa examinare se efectueaza toaleta regiunii anale.
3)Pacientul X-45 ani, prezinta plingeri: dureri in git, voce ragusita, febra, in ajun a consumat bauturi
reci.
Nevoia fundamental: Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale.
Problema: Hipertermie.
Etiologie: Consumul de bauturi reci.
Semne si simptome:Dureri in git, voce ragusita, febra.
Obiective:Pacientul sa-si mentina temperatra corpului in limite fiziologice.
Interventii: Se inveleste pacientul cald cu plapume. La picioare se aplica termoforul. Se da de baut
lichide calde:ceai,lapte. Se calmeaza psihic si fizic,va ta culcat,linistit.
Bilet 20
1.Problemele de sanatate ale pacientului cu afectiuni ale sistemului cardiovascular:palpitatii,edeme
cardiace-caracteristica,interventiile a/m
2.Examinarea radiologica a esofagului,stomacului si duodenului. Radioscopia-definitie,scoppregatirea
pacientului,supravegherea pacientului dupa examinare.
3.Pacientul se trateaza de pneumonie.Timp de 5 zile temperatura corpului a oscilat intre 38-39*C. La a
6-a zi temperatura a scazut timp de 4 ore la 35,8*C. Se determina tegumente palide,reci si umede. TA
este 70/50 mmHg. Stabiliti perioada de febra prezenta la pacient si scrieti interventiile nursing in acest
caz.
1) Probleme de sanatate ale pacientului cu afectiuni ale sistemului cardiovascular: palpitatii,edeme
cardiace- caracteristica ,interventiile a/m.
Palpitatiile. Inima se contracta de 100 de mii ori/zi regulat. Intre 60-90 batai/min.
Frecventa mare-tahiacrdie, aceasta o simtim pe palpitatii. Omul are senzatie ca inima se bate mai tare si
mai puternic. La persoana sanatoasa cauzele sunt: Efortul fizic, stress, in anxietate, consum de cofeina.
Palpitatiile se intilnesc nu doar in boli cardiace, ci si in endocrine, digestive si anemii.
Intereventii a/m: Se aplica metode reflectorii de stopare a accesului de tahicardie paroxistica. Ii spunem
pacientului sa-si tina respiratia timp de 1 min,sa bea apa rece, se apasa pe globii oculari. A/m asista
medical la recoltarea analizelor si ECG. Monitorizeaza P, TA,R; adm medicamente.
Edemele cardiace: reprezinta acumularea de lichid in tesuturi drept urmare a insuficientei cardiace.
Apar la sfirsitul zilei de munca,dispar spre dimineata. Localizarea: retromaleolar,tretibial, pe fata dorsala
a piciorului. Se extinde la nivelul membrelor inferioare ,la cei imobilizati la pat –in regiunea sacrala. Se
ridica pina la apexul inimii.
Interventiile a/m: Se calculeaza bilantul hydric. Zilnic se cintareste pacientul. Se supravegheaza aportul
de lichide. Se reduce consumul de sare. Se adm diuretice. Se are grija de piele.
2) Examinarea radiologica a esofagului,duodenului si stomacului. Radioscopia –definitie,
scop,pregatirea pacientului, supraveghere dupa examinare.
Reprezinta examinarea organelor digestive cu razele Roentghen. Organele cu densitate mica dau
imagine deschisa,cele cu densitate mare dau imagine inchisa.
Radioscopia-examinarea pe ecran ,imagini anatomice si functionarea organelor.
Se enunta pacinetul timp de 2-3 zile va respecta dieta antibalonanta . Se folosesc supe,pine
alba,oua,lactate. Se adm carbine activat 1-2 tablete 3 ori/zi. Se efectueaza clisma evacuatoare sera in
ajunul examinarii. Dimineata pe nemincate pecientul este condus in cabinetul radiologic. Se pregateste
suspensie sulfat de bariu 100-150 ml la un pahar de apa. La comanda medicului pacientul bea suspensia
prin 2-3 inghitituri-pt a studia functia esofagului. In continuare bea toata suspensia pt a studia stomacul.
Pacientul revine la examinare peste 1,5-2 ore-pt a studia functia duodenului. Uneori este examinat si
peste 8-24 ore-studierea intestinului subtire,colonului.. Peste 2 ore dupa examinare pacientul va lua
masa,va bea lichide.
3)Pacient se trateaza de pneumonie. Timp de 5 zile temp corpului a oscilat intre 38,8-39,9 grade. La a
6 zi tem a scazut timp de 4 ore la 35,8. Se detrmina tegumente palide,reci,umede. TA 70/50. Dtabiliti
perioada de febra si interventiile a/m.
Pacientul se afla in perioada de declin prin criza. Se cheama de urgenta medical. Se ridica picioarele cu
30-40 cm mai sus de nivelul corpului. La picioare se aplica termofor. Se schimba des lengeria de corp si
pat. Se inveleste cald bolnavul. Se da ceai, cafea. La indicatia medicului se adm epinifrita pt a ridica
TA,uneori cofeina,cordiamina.
Bilet 21
1.Examinarea intestinului gros prin clisma baritata..Irigoscopia-notiune,scop,pregatirea
pacientului,supravegherea pacientului dupa examinare.
2.Procesul de nursing.Echipa ce participa la procesul de nursing.Prezentarea generala a etapelor.
3.Pacientul acuza frisoane,dureri in articulatii si muschi,cefalee,tusea este fregventa. Temperatura
corpului 37,8*C. Stabiliti in care perioada de febra este pacientul.
1)Examinarea intetinului gros prin clisma baritata.Irigoscopia-notiune,scop,pregatirea si
supravegherea pacientului.
Irigoscopia este examinarea intestinului gros prin clisma baritata.Scop: exploratory,pt stabilirea
diagnosticului in inflamatii,ulceratii,cancer.
Se pregateste pacientul cu 2-3 zile inainte.Dieta antibalonanta,se adm. carbune activat,valeriana. Cu o zi
inainte un regim hydric,terciuri.La orele 15 dupa prinz se da 30-50 ml ulei de ricina. Seara 2 clisme
evacuatoare cu interval de 2 ore.In ziua examinarii dimineata cu 2 ore inainte 2 clisme evacuatoare .Se
culca pacientul in decubit lat. Sting cu irigatorul esrmarc se introduce suspensie sulfat de bariu in rect
lent de a nu provoca dureri,spasme. Medicul examineaza,uneori se pompoeaza aer In rect pt a ridica
subs de contrast pina la cec si a nu se elimina rapid. Dupa irigoscopie pacientul va sta in pat, va fi
supravegheat.
2) Proces de nursing.Echipa ce participa la procesul de nursing. Prezentarea generala a etapelor.
Procesul de nursing este o medot sistematizata si organizata care permite accordarea de ingrijiri
individualizate. Este aplicarea modului stiintific de rezolvare a problemelor,a analizei situatiei,a
ingrijrilor planificate pt satisfacerea nevoilor si evaluarea rezultatelor. In procesul de nursing activeaza
echipa sanitara,medical,a/m,familia ,asistentul social,echipa se sustinere,prieteni,vecini,rude,infermiera
etc. Etapele:
1.culegerea de date,examinarea pacientului. Culegerea de date da informatii asupra cee ace ste
pacientul,asupra suferintei,obiceiurilor sale de viata si asupra starii de satisfacere a nevoilor
fundamentale. Culegerea de date poate fi directa de la pacient si indirecta de la echipa
sanitare,documente medicale.
2.Analiza si interpretarea datelor. Stabilirea diagnosticului nursing-analizeaza datele culese,le
clasifica,determina problemele de sanatate dupa cele 14 nevoi. Formularea diagnosticului de nursing se
face pe baza informatiilor culese, analiza si interpretarea lor,el exprima problema persoanei,cauza si
semen.
3.Obiectivele si planificarea obiectivelor. Obiectivul de ingrijire este descrierea unui comportament pe
care il astept de la pacient,un rezultat pe care-l dorim sa-l obtinem in urma interventiilor.Obiectivul de
ingrijire trebuie astfel formulat incit sa reiasa clar si precis care sunt rezulatetele pe care pacientul si a/m
spera sa le obtina precum si care sunt actiunile in interventiile intreprinse pt a atinge scopul fixat.
4.Implimentarea interventiilor. Aplicarea in practica a ingrijirilor,actiunilor planificate,interventiile
consta din:prescriptiile medicului,interventii consante ce nu se schimba si interventii de supravegheat-
am supravegeaza,bolnavul executa,echipa sanitare vegheaza,familia sunt alaturi in anumite cazuri si in
actiuni de ingrijire
5.Evaluarea ingrijirilor.Comparerea rezultatului obtinut cu rezultatul dorit al ingrijirilor. Apreciere
asupraa progresului de sanatete a pacientului in raport cu interventiile a/m. Evaluarea se face la diverse
intervale in dependent de obiective.
3)Pacinetul acuza frisoane,slabiciuni,dureri in articulatii si muschi,cefalee,tusea este frecventa,temp
corpului 37,8. Stabiliti in care perioada de febra se afla pacientul.
Pacientul se afla in perioada de stare.
N fundamental-nevoia de a mentine corpul in limitele norm.
Etiologia-frigul excesiv la care a fost supus corpul
Semne si simptome- acuza frisoane,slabiciuni,dureri in articulatii si muschi,cefalee,tusea este
frecventa,temp corpului 37,8.
Obiective-pacientul sa-si mentina tem corpului in limitele fiziologice
Interventii-aerisirea incaperii. Asigura imbracaminte lejera. Incalzeste paceintul in caz de frisoane,adm
medicatia recomandata de medic.
Bilet 22
1.Examinarea ultrasonografica a organelor abdominale. USG-definitie,scop,indicatii,pregatirea
pacientului.
2.Colectarea materiilor fecale pentru probe la laborator:examenul bacteriologic si la singe
ocult.Scop,necesarul,tehnica efectuarii.
3.Pacientul Y,40 ani sufera de gastrita cronica.Ultimele luni a slabit,se plinge de balonare si arsura dupa
stern dupa consumarea alimentelor.
1.Examinarea ultrasonografica a organelor abdominale. USG-definitie,scop,indicatii,pregatirea
pacientului.
Ultrasonografia este o examinare cu unde ultrasonore.Pe ecranul ultrasonografului apare ecograma-
imagine video a organelor.
Scop: exploratory, valoarea informative permite determinarea formei, dimensiunilor organului, prezenta
de calculi, proceselor patologice in ficat, vezica biliara, pancreas, rinichi, splina, ovare,vagin.
Cu 2 zile inainte pacientul respecta o dieta usoara, fara balonante. Se alimenteaza cu supe, brinza de
vaci, carne de vita, ceai fara zahar, lapte crud.In meteorism se da carbine activat cite 1-2 tablete de 3 ori
pe zi, valeriana 25-30 picaturi de 3 ori pe zi , infuzie de romanita.Regim de foame timp de 12 ore pina la
examinare.Pacientul se prezinta la ora indicate de medic.
2.Colectarea materiilor fecale pentru probe la laborator:examenul bacteriologic si la singe
ocult.Scop,necesarul,tehnica efectuarii.
Materiile fecale se recolteaza din scaunul eliminate, direct din rect sau cu instrumente.
Scop: exploratory- pentru examinari macroscopice, microscopice, bacteriologice.
Materiale necesare: vas de sticla sau plastic, curat, uscat, spatula , plosca.
Examenul bacteriologic :Se pregatesc: eprubeta sterile cu ansa metalica si conservat inchis cu dop.Se
culca bolnavul in decubit lateral cu picioarele flectate.Se departeaza fesele cu mina stinga cu cea
dreapta se introduce ansa in rect la distanta de 10 cm prin miscari de rotatie.Se readuce ansa in
eprubeta , se inchide cu dop.Se echiteaza, se pastreaza la rece.Se trimite la laboratorul bacteriologic nu
mai tirziu de 2 ore pentru depistarea florei intestinale.
La singe occult:Se va pregati bolnavul cu 3 zile inainte. Dieta fara carne, peste, oua, rosii, colorate.Se
exclude preparatele cu iod, brom, fier.In constipatie se recomanda gimnastica si masaj la abdomen.
3.Pacientul Y,40 ani sufera de gastrita cronica.Ultimele luni a slabit,se plinge de balonare si arsura
dupa stern dupa consumarea alimentelor.
Problema fundamental:Nevoia de a minca si de a bea.
1.Problema:pierozis.
Etiologie:gastrita cronica.
Semne si simptome:a slabit, balonare, arsura dupa stern.
Obiective:pacientul sa aiba o stare de bine fara arsura dupa stern dupa consumarea alimentelor.
Interventii:Se dau bauturi alkaline ca : borjomi/esentuchi
2.Problema:meteorism
Etiologie: Gastrita cronica
Obiective: pacientul sa nu fie balonat
Interventii: pozitie adecvata.Daca meteorismul este pronuntat atunci il culcam in decubit lat. Sting pt a
aplica tubul de evacuare a gazelor,iar daca nu este pronuntat culcam pacientul pe abdomen; exercitii
fizice,masajul regiunii abdominale,evitarea consumului de alimente ce provoaca meteorism,
consumarea lichidelor.
Bilet 23
1.Alimentatia activa si pasiva a pacientului.
2.Nevoia de a dormi si a se odihni. Probleme de dependenta-manifestari,interventiile a/m.
3.Pacientul Y,67 ani. Acuza imposibilitatea eliminarii urinei din vezica urinara,vezica urinara este
supraumpluta. Simte durere in regiunea pubiana si se palpeaza globul vezicular.
1.Alimentatia activa si pasiva a pacientului.
Alimentatia active:Bolnavii care se deservessc singuri iau masa in sufragerie.. Sint invitati sa vina la masa
sa se spele pe miini.La o masa vor fi deserviti 4 bolnavi pe aceeasi dieta. Bucatele se servesc pe rind, pe
masura ce le consuma.Se observa daca bolnavul a consumat grana , daca nu se determina motivul
pentru a inlocui cu alte alimente.
Alimentatia pasiva:Bolnavii care nu se pot deserve singuri vor fi graniti in salon. In imobilizare , paralizii,
cu regim de pat. Se pregatesc masuta speciala sau pe noptiera , tava, vesela , tacimuri, cana-gaveuza,
servet. Se asaza bolnavul in pozitie semisezinda, rezemat pe perna , deasupra hainelor se protejeaza cu
servet. Se adapteaza masuta speciala la patul bolnavului , pee a tava cu felurile de mincare. Se serveste
cu lingura portii mici, lichidele se dau cu gaveuza sau pahar.
2.Nevoia de a dormi si a se odihni. Probleme de dependenta-manifestari,interventiile a/m.
Nevoia de a dormi si a se odihni in bune conditii, timp sufiecient, astfel incit sa-I permita organsmului sa
obtina randamentul maxim, este o necessitate a fiecarei finite umane.
Probleme de dependenta-manifestari
Somn modificat: Numarul de ore de somn noaptea.Peste 10 ore la adult si 12 la copil.Calitatea
somnului-se diferentiaza de somnul normal prin profunzime, durata, bruschetea aparitiei.Durata , modul
de instalare, evolutia-depind de natura si localizarea afectiunii localizate.
Somnolenta: Atipiri- pacientul aude bine cuvinte rostite tare, poate raspunde cu oarecare brutalitate,
laconic. Fara un stimul, adoarmepoate dura zile, saptamini,poate fi rumata de inversari ale ritmului
nictemeral.
Letargia: Hipersomnie contunua , mai profunda- poate fi trezit pentru scurta vreme prin excitatii
violente, pastrind un grad de obnubilare si torpoare intelectuala.Poate dura ore, zile ,luni, ani. Functiile
vitale sint diminuate.
Narcolepsia: Necesitatea subita de somn, precedata de pirderea tonusului muscular.
Comportament verbal si nonverbal: Lent , greoi, pacientul raspunde cu greutate la intrebari.
Oboseala: stare de epuizare musculara si nervoasa, pe care bolnavul o acuza.
Inactivitate: Stare permanenta de somn, pe care o resimte pacientul, diminueaza posibilitatea efectuarii
unor activitati fizice.
Interventiile a/m.
Mentine connditiile necesare somnului, respectind dorintele si deprinderile persoaanei.Observa daca
perioadele de relaxare si de odihna sint in raport cu necesitatile organismului si munca depusa.Ii explica
necesitatea mentinerii unei vieti ordonate, cu un program bine stability.Il invata tehnici de relaxare si
modalitati , care sa favorizeze somnul prin discutii, demonstratii , material documentar.
3.Pacientul Y,67 ani. Acuza imposibilitatea eliminarii urinei din vezica urinara,vezica urinara este
supraumpluta. Simte durere in regiunea pubiana si se palpeaza globul vezicular.
Nevoia fundamental:Nevoia de a elimina
Problema: ischiurie
Etiologie: calculi inclavati in uretra
Semne si simptome: durere in regiunea pubiana si se palpeaza globul vezicular
Obiective: pacientul sa aiba mictiuni spontane
Interventiile a/m: Verifica prezenta globului vezical Incearca stimularea evacuarii:pune comprese calde
pe regiunea pubiana,lasa robinetul deschsi sa curga apa,introduce mine pacientului in apa
calda.Efecturea sondajului vezical.Invata pacientul pozitia corecta pt usurarea mictiunii.
Bilet 24
1.Nevoia de a comunica:dependenta in satisfacerea nevoii.Factorii de influenteaza satisfacerea
nevoii.Surse de dificultate.
2.Insuficienta vasculara acuta. Colaps-notiune,cauze,manifestari clinice,interventiile a/m
3.Bolnava P.16 ani. Sufera de angina foliculara prima zi.Acuza durere la inghitire,senzatie de corp strain
in git,cefalee,slabiciune,inapetenta,durere musculara,temperatura corpului de 37,8*C.pielea este
palida,uscata. Cere plapuma sa se inveleasca.
1.Nevoia de a comunica:dependenta in satisfacerea nevoii.Factorii de influenteaza satisfacerea
nevoii.Surse de dificultate.
Nevoia de a comunica este o necesitate a fiintei umane de a schimba informatii cu semenii sai. Ea pune
in miscare un proces dinamic, verbal si nonverbal, permitand persoanelor sa se faca accesibile una
alteia, sa reuseasca sa puna in comun sentimentele, opiniile, experientele si informatiile.
Factori biologici
a) Integritatea organelor de simt:
- stare optima de functionare a vazului, auzului, mirosului, gustului, pipaitului
- auzul, vazul permit comunicarea cu lumea exterioara; gustul, pipaitul ptotejeaza individul fata de
pericolele din lumea inconjuratoare
b) Integritatea organelor fonatiei – permite comunicarea verbala
c) Integritatea aparatului locomotor – face posibila comunicarea nonverbala (gesturi, miscari)
d) Raspunsul erogen – reactia susceptibila de a provoca o excitatie sexuala
Factori psihologici
a) Inteligenta – comunicarea este influentata de gradul de inteligenta a individului, de puterea de
intelegere a stimulilor primiti, de gandire, imaginatie, memorie
b) Perceptia – reflectarea personala a unui fenomen, obiect, care se face cu ajutorul simturilor; functia
perceptibila este educabila
c) Emotiile – sunt exprimate prin expresia fetei, prin debitul verbal (bucurie-tristete; ras-plans)
Factori sociologici
a) Anturajul - este determinant in satisfacerea nevoii de comunicare; climatul armonios in anturaj, in
familie, permite individului sa stabileasca legaturi afective; schimbul este trecerea unui mesaj de la o
persoana la alta
b)Cultura si statutul social – educatia, cultura, joaca un rol important in comunicare
c)Personalitatea –personalitatea determina individul sa fie increzator in capacitatile sale de a se
exprima, a se afirma, sa stabileasca legaturi semnificative cu cei din jur.
Surse de dificultate :
Surse de orin fizic :
§ Tulburari circulatorii cerebrale;
§ Accident vascular cerebral
§ Degenerescenta;
§ Traumatisme; deficit senzorial: auditiv, vizual, olfactiv, tactil;
§ Surmenaj; oboseala;
§ Diminuarea sau pierderea unei functii
§ Durere;
§ Dezechilibrul hidroelectrolitic, endocrin, metabolic;
§ Droguri, medicamente, alcoolism.
Surse de ordin psihic:
§ Tulburari de gandire
§ Pierdere, separare, stare de criza
§ Anxietate, stress
Surse de ordin social :
§ Poluare
§ Mediu inadecvat
§ Climat
§ Conflicte, esec, statut social si economic defavorabil
Lipsa cunoasterii:
§ Insuficienta cunoastere de sine, a altora si a mediului ambiant
Dependenta in satisfacerea nevoii de comunicare:
Daca comunicarea nu este satisfacuta rezulta:
1.Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor.
2.Comunicare ineficienta la nivel intelectual.
3.Comunicare ineficienta la nivel afectiv.
1.Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor.
Este dificultatea individului de a capta, prin intermediul simturilor sale, mesaje care vin din anturaj, din
mediul exterior sau din ambele.
Manifestari de dependenta:
Tulburari senzoriale:
§ Tulburari de vedere: - cecitate: pierderea vederii
§ Tulburari auditive: - surditate : pierderea auzului;

- hipoacuzie ; diminuarea auzului.
§ Tulburari ale mirosului: - hiposmie : diminuarea simtului olfactiv;
- anosmie : absenta simtului olfactiv;
- parosmie : confundarea mirosurilor.
§ Tulburari ale gustului : - diminuarea/pierderea senzatiei gustative
- perturbarea : confuzii intre cele 4 senzatii gustative de baza;
- pierderea simtului de control al hranei.
§ Tulburari ale sensibilitatii cutanate: - hipoestezie : scaderea sensibilitatii cutanate;
- hiperestezie : cresterea sensibilitatii cutanate;
- parestezie : senzatia de furnicaturi, amorteli;
- anestezie : pierderea sensibilitatii cutanate.
Tulburari motorii – care impiedica exprimarea prin gesturi si atitudini ale corpului.
§ Pareza: diminuarea fortei musculare
§ Paralizia: pierderea pasagera sau definitiva a functiei motrice a unui muschi/grup muscular
Poate fi cauzata de o leziune periferica sau centrala, si atunci vorbim de :
a) Paralizii periferice: scade tonusul muscular, miscarile pasive se pot efectua cu amplitudine mai mare
b) Paralizii centrale: tonusul muscular este pastrat sau chiar exagerat, miscarile pasive se pot executa cu
amplitudine redusa
Se disting: - monoplegia = paralizia unui singur membru
- hemiplegia = paralizia ½ corp lateral
- paraplegia = paralizia membrelor inferioare
- tetraplegia = parazilia celor patru membre.
Tulburari de limbaj
§ Afazie (disfazie):-alterarea sau pierderea capacitatii de a vorbi sau de a intelege limbajul vorbit/scris; -
se datoreaza unei leziuni cerebrale circumscrisa, unilaterala, fara interesarea organelor de fonatie
 Dizartria: dificultatea de a articula cuvintela, pronuntie neinteligibila
§ Balbaiala: greutate in pronuntarea unor cuvinte, repetarea sau omisiunea de silabe, prin prelungirea
unor sunete
 Mutism: bolnavul nu raspunde, nu comunica cu anturajul
§ Dislalia: imposibilitatea de a pronunta anumite sunete care compun cuvintele; vorbirea devine
neinteligibila
§ Palilalia : repetarea involuntara a ultimei silabe sau a ultimului cuvant din fraza;
§ Verbigeratie : flux de cuvinte rapid, incoercibil;
§ Vorbire incoerenta : fara succesiune logica;
§ Fading mental=barajul in vorbire : repetarea obsedanta a unui cuvant sau a mai multor cuvinte;
§ Stereotipia verbala : fixarea in forma incoercibila a unor expresii verbale, repetate fara incetare si
fara scop.
Reactii afective in insuficiente sau exces senzorial
 Neliniste: lipsa de liniste sufleteasca, framantari
 Inactivitate: lipsa activitatii fizice sau intelectuale, ori ambele
§ Anxietate: sentiment profund de disconfort sau de tensiune, pe care individul il resimte in fata vietii,
in relatiile sociale;
 Incetinirea dezvoltarii gandirii: ritmul asociatiilor de idei este mai lent
§ Halucinatii: perceptii fara obiect; in functie de analizatori(halucinatii auditive, vizuale, gustative,

olfactive, cutanate)
 Izolare – singuratate: starea individului de a fi singur, retras
Comunicare ineficienta la nivel inteletual.

Dificultatea individului de a intelege stimulii primiti si de a-si utiliza judecata, imaginatia, memoria,
pentru ca sa comunice cu semenii.
O atingere a cortexului sau o functie inadecvata a facultatilor intelectuale perturba individul in modul
sau de a combina informatiile pe care le primeste de la altii si de la mediu.
Manifestari de dependent:
Dificultatea de a-si aminti evenimentele trecute
 Hipomnezia –scaderea functiei mnezice
 Hipermnezia – exagerarea functiei mnezice
 Amnezie – tulburare de memorie, poate fi: Anterograda – evenimente recente
 Dificultatera de a intelege, de a face o judecata
Vorbire incoerenta-comunicarea verbala fara legatura.

Confuzie, obnubilare: dezorientare in timp si spatiu referitoare la propria persoana ( stare de apatie, de
torpoare cu incetarea gandirii, observata in epilepsie, sindroamele postcomotionale).
Comunicarea ineficienta la nivel afectiv:
Reprezinta dificultatea individului de a se afirma, a fi deschis catre altii si catre nevoile lor, de a stabili
legaturi semnificative cu anturajul.
Fiinta umana care nu poate comunica adecvat sufera interior si isi diminueaza stima de sine. In
consecinta, capacitatea de afirmare este, de asemenea, redusa si situatia sa se schimba, devine
insecurizata.Individul nu mai poate stabili legaturi cu anturajul
Manifestari de dependent:
Agresivitate : manifestare impulsiva de a ataca verbal sau fizic pe cei din jur
Alienare mentala :incapacitatea individului de a detine controlul asupra propriilor acte; nu poate sa-si
aprecieze nici suferinta si nici nu raspunde de actele sale
Devalorizare : perceptie negativa pe care individul o are fata de valoarea personala si competenta sa
Apatie : indiferenta fata de sine si ceea ce se petrece in mediul sau
Egocentrism : preocuparea exagerata a individului fata de propria pers.,propriile necesitati, motiv
pentru care se crede persecutat.
Fobie : frica obsedanta nejustificata, directionata spre ceva de care bolnavul nu poate scapa
- agorafobie – teama de spatiu deschis
- claustrofobie – teama de a sta inchis in camera
- nosofobie – teama de boala
Euforie : stare de foarte buna dispozitie, dar fara obiect
Delir : tulburare de gandire prin prezenta nemotivata, neconforma cu realitatea
Halucinatii : perceptii false fara obiect (auditive, vizuale)
Percepere inadecvata de sine : perceptia negativa a individului fata de aparenta sa fizica
Dificultatea de a se afirma, de a-si exprima sentimentele, ideile, opiniile- dificultatea de a stabili
legaturi semnificative cu semenii
2.Insuficienta vasculara acuta. Colaps-notiune,cauze,manifestari clinice,interventiile a/m.
Insuficienta vasculara acuta-se manifesta prin lipotemie,colaps,soc.Sunt stari de urgenta deseori intilnite
in practica medicala.
Claps:notiune-este o stare de urgenta cu scaderea brusca a tesiunii arteriale,micsorarea circulatiei
sanguine in tesuturi si organe.
Cauze-scaderea masei sanguine circulante prin hemoragii,deshidratare;dilatarea vaselor care pot fi
declansata de infarct miocardic,traume,boli infectioase,intoxicatii etc.
Manifestari clinice-Se dezvolta acut.Aspectul bolnavului se schimba rapid:tegumente palide,cianotice,
fruntea acoperita cu transpiratie rece,trasaturile fetei ascutite,membrele reci,palide.Bolnavul este inert,
somnolent,greu raspunde la intrebari.Pulsul este frecvent,filiform,tensiunea arteriala coboara sub
100/60 mm Hg.Aceasta stare extrem de grava daca nu se trateaza la timp pote duce la moarte.
Interventiile a/m-bolnavul va fi asezat in pat in pozitie decliva,aflux de aer.
La indicatia medicului in primul rind se va ridica tensiunea arteriala,i/v sol.adrenalina 1%-1ml cu
sol.izotonica,sau noradrenalina in perfuzie.Uneori s/c sol.cofeina 10%-1ml,sol.cordiamina 1-2ml etc.
Se va inlatura cauza colapsului si se v trata boala de baza.
Oxigenoterapia,administrarea de bauturi calde ceai,cafea,incalzirea cu termofoare.
Dupa iesirea din colaps bolnavul va fi supravegheat in urmatoarele 24 de ore prin masurarea
pulsului,TA,respiratiei,temperaturii.
3.Bolnava P.16 ani. Sufera de angina foliculara prima zi acuza durere la inghitire,senzatie de corp
strain in git,cefalee,slabiciune,inapetenta,durere musculara,temperatura corpului de 37,8*C.pielea
este palida,uscata. Cere plapuma sa se inveleasca.
Nevoia fundamentala:Nevoia de a mentine temperature cormpului la limite normale.
Problema:Hipertermie.
Etiologie:Anghina foliculara.
Semne si simptome: cefalee,slabicune,inapetenta,durere musculara,temperature corpului de
37,8*C,pielea este uscata,palida.
Obiective:Pacientul sasi mentina temperatura corpului in limite fiziologice:aeriseste incaperea ,asigura
imbracaminte legera,aplica comprese rece,impacehtari reci,punga cu gheta,frictiuni;pacientul echilibrat
hidoelectrolitic:serveste pacietul cu cantitati mati de lichide;Pacietul sa aiba o stare de bine fizic si
psihic:-mentine igiena tegumentelor,schimba des lengeria de pat si de corp.
Interventiile a/m:se inveleste cald cu plapume,la picioare se aplica termofoare,se da de baut liche
calde:ceai,lapte.Se calmeaza fizic si psihic,va sta culcat,linistit.
Bilet 25
1.Problemele de sanatate ale pacientului cu afectiuni respiratorii:manifestari clinice si interventii in
tuse,hemoptizie.
2.Determinarea si inregistrarea diurezei,bilantul
hidric(notiune).Edeme,notiune,localizarea,determinarea edemelor,tactica a/m
3.Pacienta E,45 ani sufera de pancreatita cronica.Dupa masa prezinta balonarea
abdomenului,flatulenta,discomfort abdominal.
1.Problemele de sanatate ale pacientului cu afectiuni respiratorii:manifestari clinice si interventii in
tuse,hemoptizie.
Simptome:Tusea,dispneea,durer in cutia toracica,hemoptezia,hemoragia pulmonara.
Tusea-este un reflex,o respiratie brusca,in urma careia bronhiile se curata de corpi straini.
Avem tusea umeda:-expectorante:bronholitin,bronhicum,brongecsin,lozolvan;sinapisme,inhalari, etc.
Avem tusea uscata:antitusive:libexin,stoptusin,etc;copresa calda,bai la picioare,sinapisme,bauturi lichide
calde.
Dispnea-este o respiratie dificila si este de 2 tipuri:fiziologica si patologica.
Dispnea apare in afectiunile pulmonare,aceste afectiuni reduc volumul de ventilare si cl respirator al
plaminilor,contribuie la acumularaea de CO2.
Nursing:pozitia semisezinda,aflux de aer,curatirea cailor respiratorii,administrarea de a O2,haine
comode,evitam efortul fizic si psihic,dureri in cutia toracica poate fi doar in patologii ale durerilor ale
aparatului respirator.Se intilnesc in:afectarea nervilor pielii,oaselor,muschilor.
Hemoptezia-aparitia singelui in sputa,poate fi abundenta,moderata,predecesorul a hemoragiei
pulmonare.
Cauzele-tuberculoza,pneumonie,cancer pulmonar,traumatisme,boli de singe.
Nursing:anuntam medicul,calmam pacietul,culcam pe partea afectata,pe piept se aplica punga cu
gheata,sa inghita gheata la dorinta,se interzice vorbirea,se adm.preparate calmante,atitusive.La indictia
medicului:se introduc preparate hemostatice:sol.visacol,dicinon,acid.aminocapronic,vitamina C,calciu
gluconat,transfuzii de singe.Pacietul se hraneste cu mincare rece,lichida.
2.Determinarea si inregistrarea diurezei,bilantul
hidric(notiune).Edeme,notiune,localizarea,determinarea edemelor,tactica a/m
Diureza-este cantitatea de urina eleminata timp de 24 ore prin mictiune-act fiziologic.
Bilantul hidric-este raportul dintre cantitatea de lichid ingerata si cantitatea de urina eliminata.In norma
2/3 deoarece 1/3 de lichid ingerata se elimina pe alte cai.
Edemile cardiace-reprezinta acumularea de lichid seros in tesuturi,drept urmare insuficientii
cardiace.Edemele cardiace apar seara,dupa un efort fizic sau ortotatism,dispar dimineata.
Localizare:retromaleolar,tretibial, pe fata dorsala a piciorului. Se extinde la nivelul membrelor
inferioare ,la cei imobilizati la pat –in regiunea sacrala. Se ridica pina la apexul inimii.
Interventiile a/m: Se calculeaza bilantul hydric. Zilnic se cintareste pacientul. Se supravegheaza aportul
de lichide. Se reduce consumul de sare. Se adm diuretice. Se are grija de piele.
Edemile renale-acumularea de lichid seros in tesuturi.
Localizare-pe pleoape si sub ochi,in stadiile mai avansate se raspindeste pe member si trunci de sus in
jos.
In cavitatea pleurala-hidrotoracs
In pericard-hidropericard
In cav.abdominala-ascita
In general-anasarca.
Nursing:Se limiteaza aportul de lichide,se indica dieta nr.7,bucate fara sare,limitam proteinele,se
cintaresc in fiecare zi se det.diureza si aportul de lichide si se gace bilantul hidric,se adm.diuretice,se va
ingriji pielea se va unghe cu ulei.
3.Pacienta E,45 ani sufera de pancreatita cronica.Dupa masa prezinta balonarea
abdomenului,flatulenta,discomfort abdominal.
Nevoia fundamentala:Nevoia de a elimina.
Problema:Meteorism.
Etiologie:pancreatita cronica.
Semne si simptome:balonarea abdomenului,flatulenta,discomfort abdominal.
Obiective:Sa dispara disconfortul abdominal.
Interventiile a/m:culcam pacietul pe abdomen,asezari,masaj la burta(daca nui pronuntat).
Bilet 26
1.Pregatirea si asistarea pacientului la explorari functionale ale sistemului urinar. Radiografia
rinichilor,pielografia si ultrasonografia.
2.Nevoia de a respira si avea o buna circulatie.Definitie,probleme de dependenta-
manifestari,interventiile a/m
3.Pacientul E,43 ani se trateaza de dizinterie,infectie intestinala. Prezinta urmatoarele acuze:scaun
lichid,6-7 ori pe zi,somnolenta,slabiciune,turgorul tegumentelor scazut.
1) Pregatirea si asistarea pacientului la explorari functionale ale sistemului urinar. Radiografia
rinichilor,pielografia si ultrasonografia.
Radiografia rinichilor-explorare radiologica simpla pt a detrmina forma,pozitia rinichilor,calculi
renali,vezicali
Scop: explorator
-Se va prescrie un regim alimentar fara produse balonante,carbine activat 1-2 tablete de 3 ori pe zi.
Seara ,inainte de examinare se efectueaza clisma evacuatoare. In ziua examinarii pe nemincate sau se
admite ceai,apa mineral fara gaze.
Pielografia- se introduce subs de contrast prin cateterism uretral dupa testarea tolerantei. Pregatirea
pacientului e ca pt radiografia rinichilor.
Ultrasonografia. Rinichii si vezica urinara pot fi examinate prin ultasonografie impreuna cu celelalte
organe abdominale. Pt rinichi-dimineata pe nemincate. Pt vezica urinara se bea 400-500 ml apa 1-2 ore
inainte.
2).Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie. Def,probleme de dependenta-
manifestari,interventiile a/m.
Respiratia reprezinta nevoia fiecarei finite umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator , necesar
proceselor de oxidare din organism , si de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare.
Probleme de dependenta :
1) Alterarea vocii-poate fi cauzata de procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii
superioare:nas,faringe,laringe dar si de prezenta alergenilor din mediul inconjurator
2) Dispneea-se manifesta ca o repiratie anevoiasa . Este provocata de boli ale inimii si al plaminilor, dar
si al cailor respiratorii superioare.
3) Obstructia cailor respiratorii- poate fi produsa de procese inflamatorii ale cailor repiratorii,dar si de
prezinta unor corpi straini,patrunsi accidental in caile respiratorii.
Interventiile a/m:
Interventii autonome si delegate
–asistenta educa pacientul pentru a folosi batista individuala , de unica folosinta
–educa pacientul pentru a folosi scuipatoarele speciale , sa evite imprastierea secretiilor nazal
–aplica comprese reci pe frunte , nas sau ceafa
–recomanda pacientului sa nu-si sufle nasul
-asistenta umezeste aerul din incapere
–recomanda pacientului repaus vocal absolut
–invata pacientul sa utilizeze comunicarea nonverbal
–hidrateaza pacientul cu lichide
–asistenta intrerupe alimentatia solida
–instituie alimentie semisolida si lichide caldute
–recomanda pacientului sa faca gargara cu solutii antiseptic
–asistenta educa pacientul sa evite schimbarile bruste de temperature
–sa evite locurile agglomerate
–asistenta invata pacientul sa tuseasca , sa expectoreze si sa colecteze sputa
–invata pacientul sa adopte o pozitie care sa favorizeze respiratia
–invata pacientul sa efectueze exercitii respiratorii
–educa pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare
–administreaza medicatia prescrisa de medic
3)Pacientul E 43 de ani se trateaza de dezinterie. Prezinta urmatoarele acuze: Scaun lichide de 7-7
ori/zi,somnolenta,slabiciune,turgorul tegumetelor scazut.
N. fundamentala- nevoia de a elimina.
Problema-Diaree
Etiologie-dezinterie
Semne si simptome- Scaun lichide de 7-7 ori/zi,somnolenta,slabiciune,turgorul tegumetelor scazut.
Obiective: Pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite fiziolgice.
Interventii:
-asistenta pregateste pacientul pentru examinari
- instituie pacientului o dieta hidrica in primele 24-48 h
- asistenta serveste pacientul cu ceai neindulcit ,supa de morcov , zeama de orez
- treptat , introduce cantitati mici de carne slaba ,fiarta ,cas proaspat , paine alba prajita , supe de
legume strecurate
- dupa 4-5 zile se trece la o alimentatie mai completa
- asistenta administreaza la indicatia medicului simptomatice , spasmolitice , antimicrobiene ,sedative
- asistenta efectueaza toaleta regiunii anale dupa fiecare scaun
- aplica creme protectoare
- asistenta face bilantul hidric
- hidrateaza pacientul pe cale orala si prin perfuzii , urmarind inlocuirea pierderilor de apa si elecroliti
- recolteaza scaun pentru coprocultura
- monitorizeaza functiile vitale si vegetative si le noteaza in foaia de observatie
- asistenta da dovada de intelegere si rabdare
- il linisteste si il incurajeaza
Bilet 27
1.Recoltarea sputei pentru examenul de laborator la micobacteriile de tuberculoza si la celulele atipice-
tumorale
2.Simptome specifice in afectiunile sistemului excretor.Edeme renale-caracteristici,interventiile a/m
3.Pacienta E,60 ani cu nevroza aparuta in legatura cu moartea sotului,fregvent plinge,este indiferenta
fata de tinuta sa,igiena corporala,refuza sa manince,este trista,inchisa in sine.
1) Recoltarea sputei pt examenul de laborator.La micobacteriile de tuberculoza si cellule atipice
tumorale.
Sputa-amestec de secretii din caile respiratorii ce se elimina prin tuse. Tusea poate contine mucus,puroi.
La micobacteriile de tbc se recolteaza sputa in vase scuipatoare de culoare inchisa in volum de 30-50 ml
dimineata pe nemincate dupa effort de tuse. Cind tusea lipseste se dau expectorante. Sputa de buna
calitate este viscoasa si mucoida. Se pastreaza la rece.
La cellule atipice tumorele se trimite la laborrator sputa proaspat recoltata in vas curat fiindaca cellule
atipice se distrug repede. Cind pacientul greu elimina sputa I se da expectorante cu o zi inainte. Vasele
cu sputa sunt insotite cu bulletin de recolatare: familia,numele,sectia,scopul si data.
2)Simptomele specifice in afectiunile sistemului excretor. Edeme renale ,caracteristici,interventii a/m.
Edemele renale sunt localizate pe fata,ploape,sub ochi. In stadiile avansate a bolilor renale cornice
edemele se raspindesc pe membre,trunchi si cavitati.
Interventiile a/m: Se calculeaza balantul hydric. Zilnic se cintareste pacientul. Se supravegheaza aportul
de lichide,se reduce consumul de sare. Se adm diuretice. Se are grija de piele.
3).Pacientul e 60 de ani cu nervoza aparuta in leg cu moartea sotului. Frecvent plinge,ete indiferenta
de tinuta sa,igiena corporala,refuza sa manince,este Trista,inchisa in sine.
N. fund-nevoia de a se imbraca si dezbraca
Problema-nervoza
Etiologie-stres
Semne si simptome-. Frecvent plinge,este indiferenta de tinuta sa,igiena corporala,refuza sa
manince,este Trista,inchisa in sine.
Bilet 28
1.Recoltarea sucului duodenal si a bilei:scop,indicatii,contraindicatii,tehnica efectuarii
2.Colectarea materiilor fecale pentru examene de laborator:examenul coprologic,parazitologic.
Scop,pregatirea necesarului,tehnica recoltarii,instruirea pacientului,completarea bonului de trimitere.
3.Pacientul T,78 ani.Are mictiuni fegvente involuntare,in cantitati foarte mici,legate de slabirea
sfincterului vezical.Constientizeaza acest fapt,din care cauza sufera psihologic mult.
1)Recoltarea sucului duodenal si a bilei: scop,indicatii,contraindicatii,tehnica efectuarii.
Sondajul sau tubajul duodenal este introducerea sondei prin esofag,stomac in duoden.
Scop: explorator-colectarea contebutului duodenal pt aprecierea functiei motorice secretorii ale
duodenului;terapeutic- drenarea duodenului si cailor biliare,introducerea unor medicamente.
Indicatii: boli ale duodenului,vezicii biliare,ficatului.
Contraindicatii: tumori,cicatrici digestive,varice esofagiene.
Tehnica efectuarii: Sonda duodenala are 3 marcaje: 1)la 45 cm-intrarea in stomac; 2)la 70 cm intrarea in
pilor; 3)la 90 cm pin in duoden.Se propune bolnavului sa deschida gura,se umezeste sonda,se tine capul
cu oliva ca pe creion , se introduce pe radacina limbii,se propune sa inghita pina la primul marcaj.
Pt a grabi trecerea olivei prin pilor,bolnavul se plimba 2-3 min,apoi se culca in decubit lat drept. Sub
hipocondru drept se aseaza rulou,termofor. Sonda se introduce pina la marcajul 3.
Se adduce stativul cu eprubete pe un scaunel linga patul bolnavului. Capatul liber al sondei se introduce
in epubreta.
Pt a verifica pozitia olivei se introduce aer prin sonda ,daca sonda e in stomac bolnavul are senzatie de
triturare,daca e in duoden nu simte nimic.
Bolnavul face miscari line.Se elimina prin sonda in eprubete lichid galben deschis-aurie-portia A
duodenala 10-15 ml.
Se introduce medicam spasmolitice calde prin seringa unita cu sonda: sulfat de magneziu sol.33% 30-50
ml.Se culca bolnavul pe spate.Sulgatul de magneziu se introduce lent pt nu a provoca dureri,discomfort
abdominal,diaree,slabiciune.Se comprima sond cu o clema pe 5 min.Se deshide clema,curge bila B-
veziculara de culoare galbena inchhisa 50-60 ml. Peste 20-30 min se elimina bila C galbena aurie 30-50
ml.Se extrage sonda,se dezinfecteaza.
2)Colectarea materiilor fecale pt examene de laborator:examenul coprologic,parazitologic.Scop
pregtirea necesarului,tehinica recoltarii,intruirea pacientului,completarea bonului de trimitere.
Analiza coprologica: Se recolteaza cel mai des dimineata. Se anunta bolnavul,se explica tehnica
recoltarii. Se pregatesc materialele necesare. Se cere bolnavului sa urineze. Masele fecale se recolteaza
cu spatula 5-10 gr din diferite partia ale scaunului,in special din cele patologice.Se introduce in vas,se
inchide,se eticheteaza. Vasul se pastreaza la rece,se trimite in laborator pina la 2 ore. Inainte de
recoltare nu se adm medicamente ce contin fier,bismuth,cofeina. Sunt contraindicate
supozitoarele,procedure termice,fizioterapeutice pe abdomen.
Depistarea oulelor de helminti: tehnica de executie e aceeasi cu exceptie:se recolteaza m/f din 3
locuri,se vor trimite calde la laborator.M/f nu se colecteaza in cutii de carton,chibrite,hirtie.
3) .Pacientul T,78 ani.Are mictiuni fegvente involuntare,in cantitati foarte mici,legate de slabirea
sfincterului vezical.Constientizeaza acest fapt,din care cauza sufera psihologic mult.
N.fundamentala- nevoia de a elimina
Problema-disurie
Etiologia-slabirea sfincterului vezical.
Semne si simptome- are mictiuni fregvente involunatare,in cantitati foarte mici.
Obiective- pacientul sa fie echilibrat psihic si hidro-electrolitic.
Interventii-zilnic bilantul hydric. Cintareste zilnic pacientul,recolteaza urina pt examene chimice si
bacteriologice,adm antiseptic urinare,sulfamide,antibiotice,asigura igiena personala,schimba lenjeria de
pat si corp,incurajeaza pacientul.
Bilet 29
1. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale. Definitie,factorii care influenteaza
2.Lavajul gastric cu sonda.Definitie,scop,materiale necesare,tehnica efectuarii.
3. Pacienta O,54 ani,se trateaza de colita cronica. Prezinta plingeri:are scaun uscat,fragmentat o data la
3 zile,somnolenta,slabiciune din aceasta cauza.
1) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale. Definitie,factorii care influenteaza
Mentinerea temp corpului in limite normale este o necessitate o organismului de a conserva o temp la
un grad aproximativ constant,pt a-si mentine o stare de bn.
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii sunt:
Factori biologici: virsta,exercitiul,alimentatia,variatia diurnal,sexul
Factori psihologici: anxietatea,emotiile
Factorii sociologici: locul de munca,climatul,locuinta.
Manifestari de independent:
Temp corporala : nou nascut si copilul mic36,1-37,8 C; adult-36-37 obtinuta prin masurarea in cavitatea
axilara; virstnic-35-36 C. Prin masurarea temp in cavitatile inchise(rect,vagin,cavitatea bucala) valorile
sunt cu 0,3-0,5 grade mai mari decit cele axiale.
Piele-culoarea roz,temp calduta,transpiratie minima,senzatie placuta fata de frig sau caldura
Temp mediului ambiant-18,25 grade C
2)Lavajul gastric cu sonda. Def,scop, materiale necesare, tehnica efectuarii.
Lavajul gastric este evacuarea continutului stomacului si curatirea mucoasei de subs toxice.
Scop: teraputic-curatirea stomacului de subs otravitoare organismului,diagnostic-explorarea toxinelor.
Materiale necesare: sonda gastrica groasa ,cana,lighean, sort de musama, departator de dinti, spatula,
vas cu apa fiarta 7-10 la t=25-26 C.
Se explica bolnavului necesitatea tehnicii.Se aseaza bolnavul pe scaun,se imbraca sortul de
musama,ligheanul la picioare.
Tehnica: a/m spala mine,imbraca manusile si sortul. Se umezeste sonda,se ia de capatul orb ca pe
creion. Se propune bolnavului sa deschida gura ,sonda se fixeaza pe radacin limbii ,apoi se introduce la
adincimea de 40-50 cm. La capatul liber al sondei se uneste pilnia,se adduce la nivelul toracelui. Se
umple pilnia cu apa,se ridica deasupara capului ca lichidul sa patrunda in stomac . Inainte ca pilnia sa se
goleasca se coboara sun nivelul epigastric ,lichidul sa patrunda in sonda. Se goleste continultul pilniei in
lighean. Se repeat aceasta manevra de 5-6 ori pina lichidul evacuate este curat. Nu se introduce mai
multe de un litru odata. Se extrage sonda. Se calmeaza bolnavul. Se serveste un pahar de apa pt a clati,
a bea. Se sterge pe fata, se culca.
3) Pacientul ,46 de ani se trateaza de colita cronica . Prezinta urmatoarele acuze: scaun
uscat,fragmentat, 1 data la 3 zile,somnolenta slabiciune.
N. fundamental-nevoia de a elimina
Problema-constipatie
Etiologia-colita cronica
Semne si simptome- scaun uscat,fragmentat, 1 data la 3 zile,somnolenta slabiciune.
Obiective- pacientul sa prezinte un scaun normal,in limitele fiziologice.
Interventii: Aportul de lichide,efectuarea clismelor evacuatoare,alimentatie hidrica,toaleta
anusului,monitorizarea functiilor vitale si vegetative,linistirea si incurajarea pacientului,administrarea
laxativelor ca diufalac.
Bilet 30
1.Ingrijirea pacientului cu retentie urinara. Definitie,cauze,manifestari,interventiile a/m
2.Nevoia de evita pericolele.Definitie,manifestari de independenta,factorii ce influenteaza satisfacerea
nevoii.
3.Pacientul M,52 ani a fost internat de urgenta in sectia cardiologie. Acuza cefalee occipitala,zgomote in
urechi,vertij. T/A 200/100mmHg. Aceasta stare a survenit din cauza ca pacientu s-a expus la soare mult
timp si a consumat alcool.
1)Ingrijirea pacientului cu retentie urinara.Def,cauze,manifestari,interventiile a/m.
Retentia urinara sau ischiuria reprezinta incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.
Manifestari de dependenta :mictiuni absente;polakiurie;glob vezical = reprezentat de distensia vezicii
urinare deasupra simfizei pubiene , cauzata de retentia urinara.
Cauze: calculi vezicali,paralizie a vezicii urinare sau sfincterelor,traumatisme
medulare,,coma,mielita,tabes.
Interventiile a/m:
-verifica prezenta globului vezical
-incearca stimularea evacuarii:pune comprese calde pe regiunea pubiana,lasa robinetul deschsi sa curga
apa,introduce mine pacientului in apa calda.
-efecturea sondajului vezical.
-invata pacientul pozitia corecta pt usurarea mictiunii.
2)Nevoia de a evita pericolele.Def,manifestari de independenta,factorii ce influenteaza satisfacerea
nevoii
Def : Necesitate a fiintei umane de a se proteja fata de orice agresiune interna sau externa pentru a-si
mentine integritatea fizica sau psihica.
Factorii ce influenteaza satisfacerea nevoii:
•Factori biologici
Varsta -Organismul uman este asaltat de agresiuni atat din mediul cat si din mediul intern Mecanismele
de aparare a organismului uman pot fi innascute (termoreglarea) sau pot fi dobandite pe parcursul
vietii.rezistenta organismului la infectii = imunitate.Imunitatea naturala este cea cu care organismul se
naste, iar imunitatea dobandita este cea capatata in urma unor imbolnaviri (boli infectioase) sau prin
vaccinare. La patrunderea in organism a unui agent patogen organismul isi creeaza anticorpi specifici
acestuia , astfel incat este protejat in fata unei alte agresiuni ale aceluiasi agent infectios
•Factori psihologici: emotiile, anxietatea, stresul
•Factori sociologici
-Salubritatea mediului-temperatura : 18 – 25˚C-umiditate 30% - 60%-intensitatea
zgomotului < 120 decibeli-fara toxine, microorganisme, poluare-conditii de securitate
privind aparatura sau obiecte ce pot produce accidente
-Rolul social:locul de munca
-Organizarea sociala: fiecare societate legifereaza masuri pentru prevenireaimbolnavirilor si mentinerea
starii de sanatate, masuri de protectie sociala si pentru protectia contra pericolelor (catastrofe naturale,
razboaie, foamete).
-Clima
-Religia
-Cultura
-Educatia
Manifestari de independenta:
1.securitatea fizica: masuri de prevenire a accidentelor,infectiilor,bolilor,agresiunilor
2.securitatea psihologica: Starea de liniste a individului,care se simte la adapost de toate pericolele.
3.securitatea sociologica: Mediu sanatos-salubritatea mediului,calitatea si umeditatea aerului 30-60
%,tem abianta intre 18-25 grade,mediu de siguranta,fara poluare.
3)Pacientul M 54 de ani a fost internat in sectia de cardiologie. Acuza cefalee occipital,zgomote in

urechi,vertij TA-200/100. Aceasta stare a survenit din cauza ca pacientul s-a expus la soare mult timp
si a consumat alcool.
N. fundamental-nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Problema-hipertensiune arterial
Etiologia-expunerea indelungata la temp ridicata si consumul de alcool
Semne si simptome: cefalee occipital,zgomote in urechi,vertij TA-200/100.
Obiective: Pacientul sa prezinte o stare de bn cu TA in limitele fiziologice.
Interventii: Pacientul este dus la loc racaros,pozitie semisezinda cu capul in sus,sinapism in regiurea
occipital,adm prep. hipotensive : sublingual-captopril,i/m-divazol,i/v-sulfat de magneziu
Evaluarea-pozitiva.

Chestionar Examen BSN

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chestionar Examen BSN

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bilet 1

1.Ingrijirea pacientului cu incontenenta urinara. Definitie,cauze,interventii nursing.

2.Examinarea radiologica a vezicii biliare. Colecistografia-definitie,scop,pregatirea pacientului,tehnica

a.Stabileste problema de dependenta a pacientului,

2.Examinarea radiologica a vizicii biliare.Colecistografia-definitie,scop,pregatirea

Colecistografia- este radioscopia vezicii biliare cu substanta de contrast administrate peroral.Valoare

Pregatirea pacientului si tehnica efectuarii.

Se exclude produsele alimentare balonante. Se indica remedii antibalonante.

Cu o zi nainte la 14:00 se ia prinzu. La orele15:00 face clizma evacuatoare.

 Stabileste problema de dependenta la pacient

 Invata pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii inainte de culcare

Problemele de dependent sunt: alimentatia inadecvata prin deficit

Manifestari de dependenta –alimentatia inadecvata prin deficit.

 anorexie-lipsa poftei de mincare;

Manifestari de dependenta in alimentatia inadecvata prin surplus

2.Examinarea radiologica a sistemului reno-urinar.Radiografia

3.PacientaY,.5 ani,in timpul noptii se urineaza in pat,fara sa se trezeasca.

 Stabileste problemea de dependenta la pacient.

Manifestari de dependenta(Vulnerabilitatea fata de pericole.)

Risc de accidente: raniri,caderi.

 neatentia poate fi responsabila de accidente rutiere de munca sau alti agenti

 Neingrijirea corepunzatoare a acestor infectii poate da complicatii mai

Manifestari de dependenta(Afectarea fizica si psihica)

2.Masurarea pulsului si atensiunii arteriale.Definitie ,scop, material necesare ,pregatirea

Frecventa pulsului la adulti 70-90 batai/min.Shimbari de puls:

 Tahicardie-puls accelerat 90-100 batai/min

Masurarea tensiunii arteriale

Notarea tensiunii arteriale

D-na E, de 50 de ani,sufera de glomerulonefrita cronica.Simptomele de nefrita au aparut la citeva

 corecteaza tulburarile electrolitice si rezerva alcalina.

Termogeneza -producerea caldurii,termoliza-pierderea caldurii

2.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.Definitie ,factori manifestari de

Factorii care influenţează satisfacerea nevoii:

e)societatea-organizeaza avtivitati pentru petrecerea timpului liber in miscare si agreement.

 Palnifica un program de exercitii,in functie de cauza imobilizarii si de capacitatea pacientului

 Vorbire caracteristica- vorbeste mult precipitat

 Inlatura stimuluii din mediul inconjurator

 Ankinezie- lipsa sau diminurea miscarilor normle

 Pregateste psihici pacientul in vederea oricarei tehnici de ingrijire

 Oboseala muscilara- reducerea temporara a capacitatii functionale a muschiului consecinta a

 Stabileste problema de dependenta la pacient

Modificarile cantitative a urinei:

Modificari calitative a urinei:

Pentru aprecierea diagnoticului in afectiunile renale se determina:

hematuria-prezenta singelui in urina;

Schimbari patologice de mictiune:

Polachiurie-mictiuni frecvente.In bolile renourinale polachiuria decurge cu cantitate micsorata de urina.

Ischiurie- imposibilitatea absoluta de a goli vizica urinara cu toate ca este supraumpluta.

 Chemari false la viceu

 Se va preveni macerarea si lezarea pielei prin efectuarea igienei personale

2.Nevoia de a se imbraca si dezbraca.Difinitie,factorii care influenteaza datisfacerea nevoii,surse de

Nevoia de a se imbraca si dezbraca Este o necesitate proprie individului de a purta imbracaminte

Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii

Factori sociologici si culturali

problema de dependenta in satisfacerea nevoii este creata de imposibilitatea de a se imbraca si

Dificultatea/incapacitatea de a se imbraca si dezbraca

- Dificultatea sau incapacitatea de a-si misca membrele superioare

- Dificultatea de a se incalta si descalta

Dezinteres fata de tinuta sa - apatie in a se imbraca

Refuzul de a se imbraca si dezbraca

Alegerea inadecvata de vestminte

- Imbracaminte exagerata, caraghioasa, coafuri bizare

Vestminte inconfortabile - neadecvate taliei; masei corporale

 obstacole care impiedica mobilizarea membrelor superioare(aparate gipsate,sisteme de