Biletul nr1: determinate de atingerea ramificatiilor maduvei spinarii, determina senzatia de arsura si usturime.
pinarii, determina senzatia de arsura si usturime. Debutul este
1 Factorii etiologici in dezvoltarea meningitelor. cu vârful acului de punctie.
Meningita este o inflamație a membranelor de protecție 2 Asistenta de urgenta in caz de accident vascular
care învelesc creierul și măduva spinării, cunoscute sub cerebral hemoragic.
numele de meninge. Etiologie: Maningita este o Tratamentul AVC.Este o urgență medicală și uneori și
afecțiune infecțioasă ale tunicilor cerebrale și medulare. chirurgicală. Pe prim plan stau măsurile de susținere a
Criteriul Etiologic:meningita bacteriană;meningita funcțiilor vitale și de prevenire a complicațiilor astfel se
virală;miningita micotică; meningita protozoică; asigură libertatea căilor respiratorii superioare la nevoie
meningita helmintică. pacientul este ventilat artificial, se aspiră secrețiile
2 Miastenia.Etiologie. Manifeste clinice. Principii de traheobronșice și se adm O2 .Tratamentul hemostatic se
diagnostic si tratament. Afcţiune autoimună a joncţiunii face cu vit.K. sau Etamsilat, Venostat. In primele 12 ore
neuromusculare caracterizată prin oboseală musculară se urmareste pacientul din ora in ora(este perioada cu
fluctuantă ce se accentuează la mişcări voluntare şi se risc maxim de resangerare).In vome- metoclopramid
ameliorează la repaus sau după administrare de 3 Principii de ingrijire la domiciliu a pacientului dupa
anticolinesterazice. Simptome -simptomul principal este accident vascular cerebral.Regim alimentar hiposodat,
oboseala musculară care are anumite caracteristici:- sărac în grăsimi animale. Control medical după o lună de
caracter fluctuant, cu exacerbări şi remisiuni pe parcursul la externare. Evitarea situațiilor de risc precum înălțimea,
aceleiaşi zile, - accentuare îndeosebi vesperală, - se focul sau tensiunea electrică. Renunțarea la alcool,cafea
amplifică la efort -diminuă în repaus şi după și cola. Contro periodic la medicul de familie.
administrare de anticolinesterazice. -afectează -iniţial
muşchii (m)globilor oculari→ diplopie, ptoză palpebrală,
apoi- m.faciali şi masticatori → facies miastenic,
greutate la masticaţie - m. Cu inervaţie bulbară → Biletul nr3:
disfagie, disfonie, dizartrie- m. scheletică proximală → 1 Metode de diagnostic in neurologie. Tipuri principii de
imposibilitatea de a-şi menţine capul ridicat, greutate la pregatire pentru investigatie.Pentru precizarea
pieptănat şi la urcatul scărilor - m. respiratori → crize diagnosticului etiologic, un rol important revine
respiratorii cu insuficieţă respiratorie acută, reprezentând investigaţiilor paraclinice. Modul în care se apelează la
o urgenţă terapeutică majoră. Diagnosticul pozitiv se aceste investigaţii aduce date utile numai dacă solicitarea
face pe baza: a) Criterii clinice – Simptomele prezentate se bazează pe o anamneză exactă şi pe un examen clinic
anterior cu oboseală musculară cu fluctuaţii diurne, corect care să stabilească un diagnostic topografic cât
accentuare vesperală, interesarea grupelor musculare mai precis, deci un examen paraclinic bine
amintite - Teste clinice pentru aprecierea afectării ţintit.Investigații neurologice specifice sunt:*Examenul
musculare.b) Criterii paraclinice 1.Testul la oftalmologic *Examenul LCR *Examene
anticolinesterazice 2. Electromiograma (EMG).3. CT, electrfiziologice (EEG, EMG, Examen Doppler)
RMN de torace.4. Detectarea de anticorpi anti- *Examene neuroradiologice( radiografie craniană simpă,
receptor.Tratament medicamentos de fond: angiografie cerebrală, angiografiea coloanei vertebrale,
anticolesterazice, corticoterapie,tratament mielografia cu sub de contrast) *Examene
imunosupresor, timectomie, plasmaferaza, neuroimagistice (CT, RMN, PET, SPET).
imunoglobuline i/v.
2 Urticaria.Etiologie,Manifestari clinice, examen
3 Pregatirea bolnavului pentru investigatiei prin CT-
obiectiv,investigatii paraclinice.Urticaria este afecţiunea
cerebral.Pregătirea pentru examinarea CT a capului nu
cutanată caracterizată prin apariţia bruscă şi pasageră a
presupune măsuri speciale, ci doar respectarea unor
unei erupţii constând în papule şi plăci eritematoase sau
condiții care facilitează obținerea unor imagini de
eritemato-edemoase pruriginoase a dermului şi ţesutului
calitate diagnostică:-alimentația solidă este interzisă în
subcutanat. Leziunile se aseamana cu leziunile produse
ultimele 3-6h -evaluarea nivelului creatininei serice este
la contactul pielii cu urzica, de unde şi denumirea bolii
obligatorie pentru pacienții de peste 60 ani, la cei cu
(urzică = urtica). Tablou clinic: *papula urticariană,
ateroscleroză avansată, diabet zaharat, patologie renală
elastică la palpare, cu un halou eritematos variabil,
cunoscută -pacienții care au avut accidente alergice la
pruriginoasă.Alte leziuni prezintă doar eritem şi edem.
sub de contrast sau sunt susceptibili de a face reacții
*Leziunile au dimensiuni diferite de la un vârf de ac la
alergice vor fi premedicați înainte de injectare i-v a
diametre de câţiva centimetri. *Sunt bine delimitate,
contrastului(prednison 40mg per os cu 12 și 2h înainte de
rotunjite sau policiclice. *Leziunile sunt efemere, dispar
examenul CT și Benardyl 50mg per os cu 1h înaintea
fără să lase urme, în timp ce alte elemente noi pot să
examinării) -copiilor și pacienti necooperanți vor fi
apară în pusee successive. Numărul leziunilor este
sedați -trebuie ca urina sa fie golită cu cel mult 30 min
variabil şi poate avea orice localizare (mai frecvent pe
înainte de examen.
trunchi). Tratament: *Dieta este utilă în urticariile
declanşate de alimente, se impune evitarea alimentului
Î campaniilor educaţionale şi informaţionale printre
incriminat. Unii specialisti recomandă diete lipsite total
de conservanţi şi coloranţi. *În formele usoare-
antihistaminice peros *În formele severe, generalizate se
va adm sol de epinefrină, corticosteroizi, antihistaminice
intramuscular .
3 Acordarea primului ajutor in caz de intoxicatii cu
droguri.Prima masura in tratamentul
intoxicatiilor este determinarea toxinelor neabsorbite si
grabirea eliminarii toxicelor deja absorbite: spalaturi
gastrice, adm de diuretice, laxative. Esential in cazul
intoxicatiei prin inhalare este scoaterea victimei din
mediul respectiv si adm de o2 pe sonda sau masca. Se
adm apoi diverse me antagoniste competitive, care
Biletul nr2:
actioneaza ca antidoturi pentru sub inhalate/ingerate.Mai
1 Punctia lombara.indicatii contraindicatii.
exista de asemenea antidoturi fizice: carbunele activat ce
Pregatirea punctiei:Sunt necesare materiale de protectiei
adsoarbe pesuprafata sa toxicul. Se mai aplica de
a mesei/patului si pentru dezinfectie a pielii.Materialele
asemenea tratamentul de sustinereafunctiilor vitale:
se aleg in fuctie de scopul punctiei. - instrumente si
resuscitarea cardio-respiratorie, oxigenoterapia,
materiale sterile -ace lungi cu diametrul 1-1.5 mm cu
ventilatiaartificiala, combaterea si tratamentul
mandren,seringi (si pentru anestezie),campuri
convulsiilor si a comei, reechilibrarea hidroelectrolitica.
chirurgicale,comprese,tampoane, manusi de
cauciuc,pense hemostatice,pense
anatomice,eprubete,lampa de spirt,tavita renala- se
informeaza pacientul,se incurajeaza si i se explica pozitia
in care va sta, in fuctie de locul punctiei si starea Biletul nr 4
acestuia.Pentru a putea fi executata punctia, pacientul 1 Factori etiologici in dezvoltarea maladiilor sistemului
trebuie sa fie "pe nemancate" (a jeun)- pacientul poate
nervos periferic..- agenți infecțioși ce provoacă diverse
sta in doua pozitii: 1. "spate de pisica" -in decubit dorsal
reacții: *virusuri (ADN, ARN, neclasificate), *chlamidii
in pat, cu spatele la marginea patului, coapsele flectate
(chlamydia psittaci/ trachomatis); - agenți infecțioși
pe abdomen, barbia atingand pieptul 2pozitia semisezand
patogeni sau care pot deveni patogeni în anumite
pe masa de tratament/operatie cu mainile pe coapse,
condiții: *micoplasme (fam. Mycoplasmataceae,
capul in hiperflexie.Ingrijirea postpunctie După executia
Acholeplasmae), *riketsii (genul Riketsia, Coxiella,
punctiei, asistenta aplica pansament uscat fixat cu
Rochalimea), *bacterii; - pronii: *fungi, *protozoare,
romplast, apoi asaza pacientul în pat în pozitie decubit
*metazoare.
dorsal, fara perna si este necesar sa îşi pastreze aceasta
2 Edemul angionevrotie. Manifestari clinice,examen
pozitie timp de 24 de ore.După şase ore, pacientul poate
obiectiv,investigatii paraclinice.Manifestari clinice:
fi hidradat şi hranit la pat, se vor verifica în permanenta
caracteristice pentru angioedem sunt următoarele:
semnele vitale:TA, respiratie, Ps iar in cazul în care apar
*edem, care afectează  buzele, obrajii, pleoapele,
manifestari precum varsaturi, greturi sau cefalee este
mucoasa orală; *arsură, durere la locul  edemului; *zona
informat medicul. In timpul executiei punctiei rahidiene
edematoasă, atunci când pielea nu este  presată. În caz de
pot aparea accidente- sindrom postpunctional, manifestat
angioedem a laringelui se observă: *răguşeală; *tuse,
prin ameteli, cefalee, varsaturi, rahialgii din cauza
dificultăţi de respiraţie; *ten albăstrui a feţei, examen
hipotensiunii lichidiene provocate de punctie- pacientul
obiectiv De obicei, edemul nu provoaca prurit
poate acuza dureri violente în membrele inferioare
(mancarime) comparativ cu urticaria, dar poate
sindrom paraparetic,spastic în extensiune,reflexele
rapid si se remite in 72 de ore. In unele cazuri, zonele
umflate se pot simti calde si, eventual, dureroase,
investigatii paraclinice: Analiza generală de sânge, urină;
Examinare al sistemului complement; Teste cutanate cu
alergeni; Examinare imunogramă. Tratament include:
Preparate antihistaminice; Medicamente antialergice;
Glucocorticosteroizi. Ce faceţi în caz de angioedem
alergic: încetaţi imediat contactul cu alergenul; ataşați de
locul afectat o compresă rece; administraţi preparate
antihistaminice. În cazul în care umflarea nu dispare în
termen de 2-3h, necesită spitalizare.
3 Acordarea primului ajutor in caz de intoxicatii eu
medicamente.Prima masura in tratamentul
intoxicatiilor este determinarea toxinelor neabsorbite si
grabirea eliminarii toxicelor deja absorbite: spalaturi
gastrice, administrarea de diuretice, laxative.Esential in
cazulintoxicatiei prin inhalare este scoaterea victimei din
mediul respectiv siadministrarea de oxigen pe sonda sau
masca. Se adm apoi diverse medicamente antagoniste
competitive, care actioneaza ca antidoturi pentru sub
inhalate/ingerate.Mai exista de asemenea antidoturi
fizice: carbunele activat ce adsoarbe pesuprafata sa
toxicul. Se mai aplica de asemenea tratamentul de
sustinereafunctiilor vitale: resuscitarea cardio-
respiratorie, oxigenoterapia, ventilatiaartificiala,
combaterea si tratamentul convulsiilor si a comei,
reechilibrarea hidroelectrolitica.
Biletul nr5
1 Acordarea primului ajutor pacientului cu psihoza
alcoolica. Ajutorul de urgenta:*Se calmeaza
pacientul*Pacientul trebuie internat urgent intr-un spital
de psihiatrie*Se imobilizeaza daca se comporta
necorespunzator se adm psihotrope*Pentru reabilitarea
memoriei se adm nootropice*Se trateaza alcoolismu,
reducerea tulburarilor vegetative, inspecial- restabilirea
somnului normal*Nu este recomandata intreruperea
completa, brusca a consumului de alcool de catre un
bolnav cu intoxicatie acloolica cronica fara supraveghere
medicala.
2Accidentul vascular cerebral tranzitor. Manifeste
clinice. Principii de diagnostic si tratament.
Este episod de disfunctie cerebrala de origine arteriala
care se manifesta prin semne neurologice de focar,de
multe ori intermitente,cu o durata de obicei 2-15 min
fara sa depaseasca 24h.Se mai numeste “angor cerebri”.
Tabloul clinic cuprinde simptome ale unui AVC
în teritoriul carotidian, în care principalele manifestări
sunt cecitatea monoculară, tulburările de limbaj (afazie),
tulburări motorii şi/sau senzitive unilaterale atingând faţa
şi/sau membrele şi simptome evocatoare pentru un AVC
în teritoriul vertebro-bazilar, în care principalele
manifestări sunt pierderea de vedere într-un hemicâmp
vizual homonim sau bilateral (cecitate corticală),
tulburări motorii/senzitive bilaterale sau în basculă
atingând faţa/membrele. Alte simptome sunt compatibile
cu un AIT, în special când se asociază între ele (vertij,
diplopie, disartrie, tulburări de deglutiţie, pierderi de
echilibru, tulburări senzitive care nu ating decât o parte a
unui membru. Câteva caracteristici orientează către un
veritabil AIT: instalarea bruscă (sub un minut); absenţa
antecedentelor similare; absenţa semnelor aspecifice
(lipotimie, confuzie sau stare de rău). În realitate,
diagnosticul este încă subiectiv şi dependent de operator.
Prin definiţie, examenul neurologic este normal, doar
interogarea pacientului şi/sau anturajul pot oferi
informaţii. Tratamentul va fi adaptat rezultatelor
bilanţului etiologic, fiind privilegiat tratamentul
chirurgical urgent al unei stenoze carotidiene de origine
ateromatoasă (al cărui beneficiu este mai mic după două
săptămâni), aplicarea anticoagulantelor în caz de
fibrilaţie atrială şi asocierea la o mare parte din pacienţi
de antiplachetare, antihipertensive şi statine
3 Intoxicatiile cu ciuperci. Manifeste clinice. Principii de
tratament.Intoxicaţiile se produc accidental prin
consumarea ciupercilor recoltate din flora spontană şi
sunt cauzate de necunoaşterea lor.Manifestari: greaţă,
vărsături dureri abdominale scaune cu sânge şi
mucozităţisete, uscăciunea gurii sau salivaţie abundentă
transpiraţie slăbiciune generală, ameţeli creşterea
frecvenţei respiratiei şi a pulsuluiscăderea tensiunii
arteriale creşterea temp corpului tulburări de
vederefurnicături ale extremităţilor.În cazul intoxicaţiilor
grave pot apărea: pierderi de conştiinţă,halucinaţii,
delir, convulsii, colaps, comă. Acordarea primului ajutor
în caz de intoxicaţie:*Se apelează numărul de
urgenţă 112, deoarece persoana intoxicată necesită
internare urgentă la spital, indiferent de gravitatea
intoxicaţiei.*Pâna la sosirea cadrelor medicale, persoana
intoxicată va bea cât mai multă apă (2-3 litri) şi/sau mult
lichid rece – lapte, ceai, cafea, compot, suc.*Persoana
trebuie să stea întinsă în pat, se interzice efectuarea
activităţii fizice înainte de spălarea stomacului (spălarea
va elimina toxinele, iar mişcarea, alergarea sau mersul pe
bicicletă vor intensifica absorbţia toxinelor în sânge).
sa îşi pastreze aceasta pozitie timp de 24 de ore.După
Biletul nr 6
1 Profilaxia intoxicatiei cu monoxid de carbon.
Întreținerea aparatelor:Cazanele, aragazele, sistemele de
încălzire și aparatele de uz casnic trebuie instalate și
verificate în mod regulat de către o persoană autorizată.
Nu încercați să instalați sau să reparați singuri aparatele.
Întreținerea coșurilor și a șemineelor:Asigurați-vă că
șemineele și coșurile de fum sunt întreținute în mod
regulat de un coșar autorizat.Gazele evacuate de la
motor:Pentru a vă proteja de intoxicații cu monoxid de
carbon cauzate de gazele evacuate de la motor:-nu lăsați
mașina de tuns iarbă pe benzină sau autovehicolul pornit
în garaj,-asigurați-vă că țeava de evacuare a mașinii e
verificată pentru a exista scurgeri-asigurați-vă că țeava
de evacuare nu este blocată înainte de a porni
motorul.Alarme pentru monoxid de carbon:Instalați o
alarmă pentru monoxid de carbon în casă pentru a vă
avertiza dacă există o scurgere de monoxid de carbon.
Alarma nu înlocuiește însă o întreținere și verificare a
aparatelor de uz casnic în mod regulat. Nu folosiți
niciodată cuptoare sau alte aparate pe gaz pentru
încălzire.Nu folosiți niciodată vase mari pe aragaz și nu
puneți folie în jurul arzătoarelor. Asigurați că camerele
sunt bine ventilate și nu blocați aerisirile. În cazul în care
locuința prevăzută cu geam termopan dublu, asigurați-vă
că circulă suficient aer pentru încălzitoarele din
încăpere.Nu folosiți echipamente și unelte pe bază de
combustibil în interiorul casei, dacă se poate. Utilizați-le
numai într-o zonă bine ventilată și țineți afară motorul și
evacuarea.
2 Alcoolismul. Examen subiectiv si obiectiv. Principii de
tratament si profilaxie.Alcoolismul- boală primară
cronică, adesea progresivă și fatală.Se caracterizează
prin *scăderea controlului asupra consumului de alcool,
interesul pentru alcool, consum de alcool în ciuda
consecințelor, distorsiuni de gândire. Manifestări:
confuzie, dezorientare, întunecarea conștiinței tulburări
de percepție, idei delirante, halucinații terifiante,
agitație,insomnii, febrp, hiperactivitate neurovegetativă.
Tratamentul implică în egală măsură pacientul și
personalul medical, și cuprinde câteva etape:educația,
motivarea pacientului să acepte planul terapeutic,
încurajarea personalului să lucreze cu pacientul,
sugerarea tratamentului farmacologic, integrarea
tratamentului specific pentru abuz de alcool în schema
generală de tratament, facilitarea trasnferului în alte
secții pentru tratament specific.Profilaxia: Consilierea
privind modul sănătos de viaţă. Diminuarea motivaţiei
iniţierii consumului de băuturi alcoolice prin mesaje
adecvate şi vectori eficienţi, credibili. Identificarea
grupurilor de risc în plan narcologic şi asigurarea
consultaţiei la medicul specialist. Promovarea
grupurilor de risc. Recomandări cu privire la modificarea
stilului de viaţă: excluderea alcoolului,abandonare a
fumatului, alimentaţie sănătoasă; exerciţii fizice zilnice.
3 Asistenta de urgenta in caz de accident vascular
cerebral ischemic.Personalul asistenţei medicale de
urgenţă va culege minuţios anamnesticul.Personalul
asistenţei medicale de urgenţă va exclude patologiile cu
pericol vital şi traumele.Permeabilizarea căilor
respiratorii. Adm O2 şi cristaloizilor, la
necesitate.Protejarea membrelor paretice de traume
accidentale.Evaluarea scorului ABCD= internarea în
spital este indicată Pacienţilor cu scorul ≥ 4.
Monitorizarea curbei termice şi tratamentul febrei.
Monitorizarea valorilor glicemiei şi tratamentul
hiperglicemiei. Monitorizarea diurezei şi utilizarea
cateterului urinar la strictă necesitate.Monitorizarea
infecţiilor intercurente.Menţinerea stării de nutriţie
adecvată.Profilaxia escarelor.Profilaxia tromboemboliei
venoase.Măsuri adecvate de profilaxie
secundară.Suportul psihologic al Pacientului şi
îngrijitorilor (tutorilor). Tromboliza.
Adm:Antiagregante, Anticoagulante,
Neuroprotectoare,Corticosteroizii.Diureticele osmotice,
Antihipertensive.
Biletul nr7
1 Manifestari clinice in procese tumorale ale encefalului
si maduvei spinarii. Tablou clinic: Se manifestă prin 3
faze: radiculară, de compresiune spinală și de
compresiune totală. Faza radiculară: este
prelungită,dureri de tip nevralgic,durerea de caracter
radicular și poate constitui multă vreme unicul somptom.
Durerea se păstrează 1-2 ani chiar 5-10 ani. Durerile sunt
permanente și se accentuează la forțare,tuse,strănut. Sunt
unilaterale și corespund rădăcinii comprimate. Faza de
compresiune parțială :Bolnavul acuză o jenă prograsivă
în mers,scăderea forței musculare ai întâi într-un
membru apoi în celălalt. Pacienții obosesc în mers apoi
se împiedică în mers,după un timp se descoperă un
ostetendinoase sunt exagerate. Faza de compresiune şase ore, pacientul poate fi hidradat şi hranit la pat, se
totală: Apar semne motorii și de tulburări de sensibilitate vor verifica în permanenta semnele vitale - tensiune
bilaterală. Se explică pe de o parte prin dublă arteriala, respiratie, puls iar in cazul în care apar
compresiune a măduvei spre arcurile vertebrale iar pe de manifestari precum varsaturi, greturi sau cefalee este
altă parte prin dublă compresiune a măduvei spinării de informat medicul.Atentie ! In timpul executiei punctiei
tumoare medulară. Perturbările funcționale și rahidiene pot aparea accidente- sindrom postpunctional,
hidrodinamice produse de compresiunea îndelungată manifestat prin ameteli, cefalee, varsaturi, rahialgii din
progresivă prin micțiuni dificile și apoi retenții,această cauza hipotensiunii lichidiene provocate de punctie-
fază înaintată se caracterizează prin sindrom paraplegic pacientul poate acuza dureri violente în membrele
total în extensie. inferioare determinate de atingerea ramificatiilor
2 Encefalita. Etiologie. Manifeste clinice. Principii de maduvei spinarii, cu vârful acului de punctie
diagnostic si tratament. Encefalita-inflamaţie acuta non-
supurativa ale parenchimului cerebral. <Encefalita
letargică a lui vonEconomo-encefalita epidemica .-este
o encefalită datorată unui virus neidentificat cu acţiune
primară (efect direct pe neuroni) descrisă de către von
Economo . Tabloul clinic-un sindrom infecţios -
hipersomnie (alterări ale ciclului veghe-somn)-tulburări Biletul nr 8
de oculomotricitate. <Encefalita acariana- 1 Factorii etiologici, mecanismele de dezvoltare a
Neuroborelioza-Boala Lyme este afecțiune infecțioasă aceidentelor vasculare cerebrale.
multisistemică cauzată de spirochete Borrelia
AVC se produce atunci când fluxul sangvin către creier
burgdorferi.E o zooantroponoză al cărei rezervor sunt
este slab sau întrerupt, iar acest lucru duce la moartea
rozătoare, căprioare, animale domestice. -afectează mai
celulelor prin privarea de oxigen. AVC este o urgență
ales muncitorii forestieri-Omul achiziționează prin
medicală. El constituie debutul unui deficit neurologic,
înțepătura căpușelor infectate din clasa Ixodes. Are
datorat unei boli cerebro-vasculare.Principalul factor de
caracter sezonier (nu iarna). Infecția se răspândește
risc al accidentului vascular cerebral este HTA;Alti
hematogen. Manifestari:*Lanțul evenimentelor:
factori :ateroscleroza, fumatul, obezitatea, diabetul
mușcătura căpușei-eritem migrator-intoxicație generală-
zaharat, cardiopatii emboligene (cardiopatie vulvară,
manifestări neurologice *Intervalul de la înțepătura
fibrilație artrială, infarctul miocardic acut,cardiopatie
căpușei până la instalarea manifestărilor neurologice
ischemică), traumatisme craniene, malformații vasculare,
variază 2-6 săptămâni.*Eritemul migrator este semn
etilism acut, tumori cerebrale.
clinic important, fiind în formă inelară cu diametru de
2 Comotia cerebrală. Etiologie. Manifeste clinice.
cel puțin 5cm, delimitându-se de pielea sănătoasă printr-
Principii de diagnostic si tratament.
un lizereu roșu-aprins strălucitor.*Semnele de intoxicație
Comoţia cerebrală-nu este o leziune organică propriu-
gerenală se manifestă prin febră, astenie, dureri difuze.
zisă a creerului. Simptomatologie:*pierderea stării de
Se instalează cefalee difuză, greață, vomă. Semne
coştienţă: apare imediat după traumatism, este total
meningiene ușoare.*radiculonevrita: dureri. *neuropatia
reversibilă şi durează câteva
craniană: suferința nervului facial, pareza mimică tip
minute *apnee*tahicardie*oscilaţii ale tensiunii
periferic. *Semne de encefalita borelica
arteriale .Primul ajutor:*repaus în decubit dorsal, cu
Diagnostic :*LCR atestă pleiocitoză
capul într-o parte*supraveghere atentă, deoarece se
limfocitară .*Detectarea spirochetelor: izolare directă din
poate instala coma*dacă pacientul este agitat se
piele, sânge, LCR.Tratament *AB spectru larg de
pot administra sedative, calmante Măsuri ulterioare: nu
acțiune, macrolide, tetracicline, peniciline semisintetice,
necesită un tratament specific deoarece este o leziune
cefalosporine generația 2 și 3-Cefotaxim, ceftriaxon.
reversibilă, însă este necesar repausul fizic şi psihic.
<Encefalita postreumatica: *COREEA SIDENHAM
3 Pregatirea pacientului pentru interventie chirurgicala.
*Neuroinfecție provocată de streptococul Beta-hemolitic
Rolul asistentei medicale.
din grupul A. Manifestari:Deosebim sindroame clinice
Pregatireagenerala a pacientului consta in primul rand, in
cardinale: mișcări coreice, hipotonie musculară, labilitate
identificarea constantelor biologicesi aplicarea unor
emoțională. *tulburări vegetative, febra 40 C. *Mișcările
tratamente, pentru normalizarea lor. Tot in cadrul
coreice sunt involuntare, spontane, dezordonate,
pregatirii generale intra sicresterea rezistentei
amplituda mare, în repaus. Mersul devine săltător,
organismului, in fata actului chirurgical, prin echilibrarea
dansant. *grimase bizare. Tratament: *Regim la pat,
hidro-electrolitica sihemodinamica, vitaminizare si
*nutriție variată dar cu limitarea glucidelor (favorizează
in cazuri speciale, antibioterapie preoperatorie. Tot in
înmulțirea streptococului). *Antireumatismal cu
cadrul pregatiriigenerale intra si igienizarea pacientului
penicilină. *Salicilate, *Antihistaminice(dimedrol,
preoperator, adica toaleta generala, imbaiere si epilare
suprastin). *Tranchilizante(diazepam). <Encefalita
unde va avea loc interventie chirurgicala si de asemenea,
gripala: Etiologie *Virusurile gripei A, B, caracter
golirearea zervoarelor naturale a organismului.Pregatirea
sezonier, atacă mai frecvent copii mici 6 luni – 5 ani
psihologica a pacientului are si ea un rol important si
Manifestari:*Apare brusc, după o aparentă ameliorare a
consta in lamurirea asupra bolii pe care o are,
stării pacientului care cu 3-4 zile înainte de aceasta a
a operatiei care i se face si a modului cum va decurge
avut o stare febrilă însoțită de manifestări proprii unei
anestezia, operatiasi evolutia postoperatorie.
infecții respiratorii virale acute. *Se instalează o cefalee
CONSIMTAMANTULIn cazul unei interventii
difuză sever exprimată, febră mare, uneori convulsii,
chirurgicale, medicul curant are obligatia de a prezenta
comă și deces. Diagnostic :*LCR poate prezenta
pacientului sau a partinatorilor acestuia, riscurile
pleocitoză cu limfocite.*Examenul serologic și
inteventiei operatorii precum si consecintele refuzului
virusologic identifică virusul în LCR.*Examen
sau opririi actului medical.
neuroimagistic este RMN. Tratament:*Interferon,
manitol în edem cerebral difuz,
glucerol/furosemid/diacarb în edem
regional,*gamaglobulină, remantadin,*acid
ascorbinic.<Encefalita alergica (rujeolica):Debut acut cu
tulburari de constiinta: sopor, coma*Uneori excitatie
psiho-motorie, delir *Cursul bolii este grav cu letalitate
inalta Tratament:Corticosteroizi,
Vitaminoterapie,Preparate nootrope.Profilaxie:
Imunizare
3 Examinarea lichidului cefalorahidian. Elementele si
valorile normale.Lichidul cefalorahidian (LCR) -
lichid clar și transparent care  circula in spatiul
subarahnoidian. Pentru examinarea LCR se efectuiază
puncția lombară, Pregatirea punctiei:Sunt necesare
materiale de protectiei a mesei/patului si pentru
dezinfectie a pielii.Materialele se aleg in fuctie de scopul
punctiei. - instrumente si materiale sterile - ace lungi cu
diametrul 1-1.5 mm cu mandren, seringi (si pentru
anestezie), campuri chirurgicale, comprese,
tampoane,manusi de cauciuc, pense hemostatice, pense
anatomice, eprubete, lampa de spirt, tavita renala- se
informeaza pacientul, se incurajeaza si i se explica
pozitia in care va sta, in fuctie de locul punctiei si starea
acestuia.- Atentie ! Pentru a putea fi executata punctia,
pacientul trebuie sa fie "pe nemancate" (a jeun)-
pacientul poate sta in doua pozitii: 1. "spate de pisica" -
in decubit dorsal in pat, cu spatele la marginea patului,
coapsele flectate pe abdomen, barbia atingand pieptul2.
pozitia semisezand pe masa de tratament/operatie cu
mainile pe coapse, capul in hiperflexie. Ingrijirea
postpunctie După executia punctiei, asistenta aplica
pansament uscat fixat cu romplast, apoi asaza pacientul
în pat în pozitie decubit dorsal, fara perna si este necesar

Biletul nr9
1 Principii de spitalizare si acordare a primului ajutor a
pacientului cu meningita Meningita-o inflamație a
membranelor de protecție care învelesc creierul și
măduva spinării,cunoscute sub numele de
meninge.Meningita poate fi letală din cauza proximității
inflamației față de creier și măduva spinării,prin
urmare,afecțiunea este clasificată drept urgență
medicală.Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu
IM:*Meningită; *Meningoencefalită; *Meningococemie;
*Meningococemie şi meningită; *Şoc toxiinfecţios gr.I,
II, III; *Edem cerebral acut;* lte stări grave în IM;
*Rinofaringita meningococică în lipsa condiţiilor de
izolare la domiciliu, sau la pacienţii din centre de
plasament, şcoli – internat.AU: adm Oxigen,
traansportare urgentă la spital, administrare
i/v:Prednisolon, Dexametasonum, perfuzii cu Glucoza,
dextran, adm dopamină,cloramfenicolom,
diazepam,furosemid.
2 Accidentul vascular cerebral ischemic. Manifeste
clinice. Examen obiectiv. Accident vascular ischemic-
tulburări funcţionale sau anatomice determinate de
diminuarea sau întreruperea DCC. Prin evaluarea rapidă
a feţei, membrelor superioare şi a capacităţii de vorbire a
persoanei se poate suspecta sau nu AVC (probabilitate-
72%). Faţa-asimetrie a feţei (zîmbet, arătare a dinţiilor).
Membrele superioare- imposibilitatea de a ridica unul
din braţe sau de a-l menţine ridicat comparativ cu celălalt
braţ. Simptome:Senzaţie de amorţeală sau slăbiciune în
regiunea feţei, extremităţilor superioare /inferioare,
unilaterală, instalată brusc.Confuzie mentală, tulburări de
vorbire sau înţelegere, instalate brusc. Tulburări de mers,
tulburări de coordonare şi posturale, instalate
brusc.Tulburări ale vederii uni- sau bilateral, instalate
brusc. Cefalee severă instalată brusc, fără cauză
evidentă.
3 Realizarea profilaxiei escariilor.Pentru că prevenția este
întotdeauna mai bună decât tratamentul,imediat după
identificarea cauzelor și a factorilor de risc cu potențial
în formarea escarelor, trebuie să se ia măsuri de
prevenire a ulcerului de decubit.În cazul persoanelor
imobilizate la pat sau în scaunul cu rotile,cel mai
important pas e schimbarea poziției din 2 in 2h, pentru
evitarea acumulării de presiune în unele zone ale
corpului; *Pacienții care stau în scaunul cu rotile și își
pot mișca partea superioară a corpului, se pot folosi de
mâini pentru a se ridica pentru câteva secunde și pentru
a-și schimba mai des poziția;*Mutarea pacientului dintr-
un loc în altul se face prin ridicarea lui, nu prin
tragere;*Pernele care previn formarea unor zone de
presiune sunt, la rândul lor, indicate în prevenirea
escarelor. Acestea pot fi așezate sub regiunile
preponderent osoase, cum ar fi genunchii sau coatele;
*De asemenea, asigurarea unei poziții confortabile a
pacientului este foarte importantă. Pernele puse sub cap
sau sub spate,care îl înalță, pot fi de ajutor; *Nu în
ultimul rând, alimentația joacă un rol esențial pentru
sănătatea organismului. Consumul de lichide și produse
bogate din punct de vedere nutrițional este un aspect ce
nu trebuie neglijat atunci când vine vorba de prevenirea
escarelor.
B 10
1.Factorii etiologici,mecanismele de dezvoltare a
AVC.AVC se produce atunci când fluxul sangvin către
creier este slab sau întrerupt, iar acest lucru duce la
moartea celulelor prin privarea de oxigen. AVC este
o urgență medicală. El constituie debutul unui deficit
neurologic, datorat unei boli cerebro-
vasculare.Principalul factor de risc al accidentului
vascular cerebral este HTA;Alti factori :ateroscleroza,
fumatul, obezitatea, diabetul zaharat, cardiopatii
emboligene (cardiopatie vulvară, fibrilație
artrială, infarctul miocardic acut,cardiopatie ischemică),
traumatisme craniene, malformații vasculare, etilism
acut, tumori cerebrale.
2.Comotia cerebrala.Manifestari clinice.Principii de
diagnostic si tratament.Comoţia cerebrală-nu este o
leziune organică propriu-zisă a creerului.
Simptomatologie:*pierderea stării de coştienţă: apare
imediat după traumatism, este total reversibilă şi
durează câteva minute *apnee*tahicardie*oscilaţii ale
tensiunii arteriale .Primul ajutor:*repaus în decubit
dorsal, cu capul într-o parte*supraveghere atentă,
deoarece se poate instala coma*dacă pacientul este
agitat se pot administra sedative, calmante Măsuri
ulterioare: nu necesită un tratament specific deoarece
este o leziune reversibilă, însă este necesar repausul
fizic şi psihic.
3. Pregatirea pacientului pentru interventie
chirurgicala.Pregatireagenerala a pacientului consta in primul
rand, in identificarea constantelor biologicesi aplicarea
unor tratamente, pentru normalizarea lor. Tot in cadrul
pregatirii generale intra sicresterea rezistentei
organismului, in fata actului chirurgical, prin echilibrarea
hidro-electrolitica sihemodinamica, vitaminizare si
in cazuri speciale, antibioterapie preoperatorie. Tot in
cadrul pregatiriigenerale intra si igienizarea pacientului
preoperator, adica toaleta generala, imbaiere si epilare
unde va avea loc interventie chirurgicala si de
asemenea, golirearea zervoarelor naturale
a organismului.Pregatirea psihologica a pacientului are
si ea un rol important si consta in lamurirea asupra bolii
pe care o are,
a operatiei care i se face si a modului cum va decurge
anestezia, operatiasi evolutia postoperatorie.
CONSIMTAMANTULIn cazul unei interventii chirurgicale,
medicul curant are obligatia de a prezenta
pacientului sau a partinatorilor acestuia, riscurile
inteventiei operatorii precum si consecintele refuzului
sau opririi actului medical.
B11
1.Principii de spitalizare si acordare a primului ajutor a
pacientului cu meningita.Meningita-o inflamație a
membranelor de protecție care învelesc creierul și
măduva spinării,cunoscute sub numele de
meninge.Meningita poate fi letală din cauza proximității
inflamației față de creier și măduva spinării,prin
urmare,afecțiunea este clasificată drept urgență
medicală.Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu
IM:*Meningită; *Meningoencefalită; *Meningococemie;
*Meningococemie şi meningită; *Şoc toxiinfecţios gr.I,
II, III; *Edem cerebral acut;* lte stări grave în IM;
*Rinofaringita meningococică în lipsa condiţiilor de
izolare la domiciliu, sau la pacienţii din centre de
plasament, şcoli – internat.AU: adm Oxigen,
traansportare urgentă la spital, administrare
i/v:Prednisolon, Dexametasonum, perfuzii cu Glucoza,
dextran, adm dopamină,cloramfenicolom,
diazepam,furosemid.
2. Accidentul vascular cerebral ischemic. Manifestari
clinice.Examen obiectiv.Accident vascular ischemic-
tulburări funcţionale sau anatomice determinate de
diminuarea sau întreruperea DCC. Prin evaluarea rapidă
a feţei, membrelor superioare şi a capacităţii de vorbire
a persoanei se poate suspecta sau nu AVC
(probabilitate-72%). Faţa-asimetrie a feţei (zîmbet,
arătare a dinţiilor). Membrele superioare-
imposibilitatea de a ridica unul din braţe sau de a-l
menţine ridicat comparativ cu celălalt braţ.
Simptome:Senzaţie de amorţeală sau slăbiciune în
regiunea feţei, extremităţilor superioare /inferioare,
unilaterală, instalată brusc.Confuzie mentală, tulburări
de vorbire sau înţelegere, instalate brusc. Tulburări de
mers, tulburări de coordonare şi posturale, instalate
brusc.Tulburări ale vederii uni- sau bilateral, instalate
brusc. Cefalee severă instalată brusc, fără cauză
evidentă.
3.Realizarea profilaxiei escariilor.Pentru că prevenția
este întotdeauna mai bună decât tratamentul,imediat
după identificarea cauzelor și a factorilor de risc cu
potențial în formarea escarelor, trebuie să se ia măsuri
de prevenire a ulcerului de decubit.În cazul persoanelor
imobilizate la pat sau în scaunul cu rotile,cel mai
important pas e schimbarea poziției din 2 in 2h, pentru
evitarea acumulării de presiune în unele zone ale
corpului; *Pacienții care stau în scaunul cu rotile și își
pot mișca partea superioară a corpului, se pot folosi de
mâini pentru a se ridica pentru câteva secunde și pentru
a-și schimba mai des poziția;*Mutarea pacientului dintr-
un loc în altul se face prin ridicarea lui, nu prin
tragere;*Pernele care previn formarea unor zone de
presiune sunt, la rândul lor, indicate în prevenirea
escarelor. Acestea pot fi așezate sub regiunile
preponderent osoase, cum ar fi genunchii sau coatele;
*De asemenea, asigurarea unei poziții confortabile a
pacientului este foarte importantă. Pernele puse sub
cap sau sub spate,care îl înalță, pot fi de ajutor; *Nu în
ultimul rând, alimentația joacă un rol esențial pentru
sănătatea organismului. Consumul de lichide și produse
bogate din punct de vedere nutrițional este un aspect ce
nu trebuie neglijat atunci când vine vorba de prevenirea
escarelor.
B12
1.Principii de spitalizare si acordare a primului ajutor a
pacientului cu meningita.Meningita-o inflamație a
membranelor de protecție care învelesc creierul și
măduva spinării,cunoscute sub numele de
meninge.Meningita poate fi letală din cauza proximității
inflamației față de creier și măduva spinării,prin
urmare,afecțiunea este clasificată drept urgență
medicală.Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu
IM:*Meningită; *Meningoencefalită; *Meningococemie;
*Meningococemie şi meningită; *Şoc toxiinfecţios gr.I,
II, III; *Edem cerebral acut;* lte stări grave în IM;
*Rinofaringita meningococică în lipsa condiţiilor de
izolare la domiciliu, sau la pacienţii din centre de
plasament, şcoli – internat.AU: adm Oxigen,
traansportare urgentă la spital, administrare
i/v:Prednisolon, Dexametasonum, perfuzii cu Glucoza,
dextran, adm dopamină,cloramfenicolom,
diazepam,furosemid.
2. Schizofrenia.Manifestari si forme clinice. Principii de
diagnostic, tratament si ingrijire. Tulburare mintală care
durează cel puțin 6 luni și presupune pentru cel puțin 1
lună existanța unui episod acut de bială. Simptome idei
delirante, halucinații, dezorganizarea vrbirii,
comportament profund dezorganizat sau catatonic,
simptome negative, sărăciere emoțională, abulie,
pierderea unității identității, gîndire fragmentată,
inabilitate de raportare la lumea externă. Diagnostic- Nu
exista o analiza anume care sa identifice schizofrenia, iar
medicul psihiatru este singurul in masura sa stabileasca
diagnosticul corect.* Evaluarea medicala si prezenta
factorilor de risc*Teste psihologice pentru
diagnosticarea schizofrenie *Scalele PANSS, CDSS si
BBRS pentru evaluarea schizofreniei. Schizofrenia
necesita tratament pe viata, chiar daca simptomele au
disparut. Tratamentul medicamentos asociat cu
psihoterapia are rezultate mai bune. In unele cazuri este
necesara internarea bolnavului in spital. Tratamentul
medicamentos reduce frecventa, dar si intensitatea
episoadelor psihotice. Este important ca acesta sa fie
administrat asa cum recomanda medicul, de aceea
pacientul trebuie sa fie sub atenta supraveghere in
permanenta. Tratamentul cu antipsihotice are rolul de a
indeparta simptomele precum halucinatiile, iluziile si
delirul. Aceste medicamente actioneaza asupra
structurii chimice a creierului, influentand nivelul de
dopamina si serotonina. Psihoterapia poate fi folosita, in
paralel cu tratamentul medicamentos, pentru a
normaliza tiparele gandirii pacientului. Mai mult decat
atat, terapeutul il va invata pe bolnav cum sa reduca
stresul, dar si cum sa identifice in timp util semnele unei
crize schizofrenice, astfel incat acesta sa ia masurile
necesare. Socioterapia are rolul de a il invata pe pacient
cum sa se adapteze intr-un mediu social, dar totodata si
de a elimina tulburarile afective si comportamentale ale
bolnavului astfel incat sa se integreze intr-un grup. Este
esential pentru pacientii cu schizofrenie sa simta
sustinerea si iubirea familiei, a prietenilor si a
comunitatii din care fac parte. Cu cat i se ofera mai
multa sustinere, cu atat calitatea vietii pacientului va fi
mai buna, iar dorinta sa de a duce o viata normala mai
mare.
3. Pregatirea necesarului pentru lavaj gastric in
intoxicatii acute.Introducerea unei sonde în stomac prin
nas (nazogastric) sau gură (orogastric). - materiale:
*sondă cu dublu lumen de tip Salem (lumen principal
pentru aspirare şi secundar pentru lavaj fără
întreruperea aspiraţiei); 100 *mănuşi; *gel anestezic sau
spray lubrifiant; *seringi 20-50 ml cu ambou mare;
*comprese, benzi adezive, pungi colectoare; *stetoscop;
*laringoscop şi pensă Magill (intubaţiile gastrice dificile)
B13
1.Factorii etiologici,mecanismele de dezvoltare a
AVC.AVC se produce atunci când fluxul sangvin către
creier este slab sau întrerupt, iar acest lucru duce la
moartea celulelor prin privarea de oxigen. AVC este
o urgență medicală. El constituie debutul unui deficit
neurologic, datorat unei boli cerebro-
vasculare.Principalul factor de risc al accidentului
vascular cerebral este HTA;Alti factori :ateroscleroza,
fumatul, obezitatea, diabetul zaharat, cardiopatii
emboligene (cardiopatie vulvară, fibrilație
artrială, infarctul miocardic acut,cardiopatie ischemică),
traumatisme craniene, malformații vasculare, etilism
acut, tumori cerebrale.
2 Epilepsia.Manifestari clinice, paraclinice. Principii de
tratament,ingrijire.Epilepsia reprezintă o boală cronică
cerebrală, cu etiologii variate caracterizată prin prezenţa
unor crize epileptice repetitive. Deoarece epilepsia este
cauzata de o activitate anormala in creier, convulsiile
pot afecta orice proces coordonat de creier. Semnele si
simptomele convulsive pot include:Confuzie
temporara;Miscari necontrolate ale bratelor si
picioarelor;Pierderea constiintei;Simptome psihice, cum
ar fi teama, anxietatea sau senzatia de deja
vu.Tratamentul epilepsiei prevede *Măsuri generale-
evitarea sitațiior cu potențial declanșator
*alimentația(interzicerea consumului de alcool, cafea,
cola, alimente excitante0 *TV, monitor, calculator( privit
TV maxim 2h pe zi cu lumină de fond, evitarea luminilor
interminente) -somn (respectarea orarului de somn
servicii fără ture) -sport,profesii(evitarea locurilor cu
periculozitate). *Tratament medicamentos-tratament
simptomatic. *Principii geenrale de tratament-
Instituirea tratamentului se face doar dacă diagnosticul
de epilepsie este cert - tratamentul se instituie cât mai
precoce după diagnostic.-Se adm zilnic, neîntrerupt,
timp de mai mulţi ani - Evaluarea efectului
tratamentului se face pe criteriu clinic, în pimul rând si
apoi pe cel EEG si al nivelului seric al drogului
antiepileptic - Este de preferat monoterapia folosind
drogul respectiv la doza minimă eficientă (dispariţia
crizelor cu pierdere a cunoştinţei.) -dacă după a treia
variantă de DAE în monoterapie nu apare controlul
crizelor se introduce politerapia (2 DAE) -durata
tratamentului este în funcţie de tipul de sindrom
epileptic şi de răspunsul la tratament: -nu se întrerupe
tratamentul -epilepsia focală simptomatică -durata
tratamentului mai lungă de 6 ani până la controlul
medicamentos al crizelor - mai mult de 30 crize GM
până la corijarea lor - tratamentul se întrerupe -după 2-
3 ani fără crize, pentru sindroamele epileptic benigne
(ex. absenţele copilului) -după minim 5 ani pentru
celelalte cazuri.
3. Ingrijirea postoperatorie a pacientului. -pozitia
bolnavului in pat va fi adaptata tipului de anestezie si
interventiei chirurgicale-se supravegheaza trezirea
bolnavului, cu revenirea starii de constienta, a
sensibilitatii si a motilitati-se vcombate durerea post-
operatorie, cu ajutorul medicatiei analgetice si a terapiei
sedative-combaterea varsaturilor si a parezei
intestinale, prin plasarea unei sonde de aspiratie
gastrica, incadin timpul interventiei, a instituirii unei
medicatii anti-emetice si de stimulare a motilitatii
digestiveprofilaxia complicatiilor trombo-embolice post-
operatorii, cu ajutorul medicatiei cu heparina
simobilizarii precoce a bolnavului-supravegherea
functiilor vitale:-prevenirea complicatiilor respiratoria
(posibila depresie respiratorie) - prevenirea
complicatiilor cardio-vasculare, prin urmarirea pulsului
central si periferic; masurarea tensiunii sistolice si
diastolice- urmarirea functiei digestive,prin combaterea
varsaturilor si a parezei intestinale; reluareaalimentatie
per os- urmarirea diurezei-o diureza buna demonstreaza
o functie hemodinamica buna si o hidrataresuficienta a
bolnavului-terapia anti-microbiana se poate face curativ
si preventiv-ingrijirea regiunii operate:- se va urmari
plaga operatorie
B14
1.Anatomia SNC.Sistem nervos- totalitatea organelor
alcătuite predominant din ţesut nervos specializat în
recepţionarea, transmiterea şi prelucrarea tuturor
excitaţiilor sau informaţiilor culese din mediul extern
sau intern.Rolul SN:*Face legătura dintre organism și
mediul înconjurător *Coordonează și reaglează
activitatea tuturor țesuturilor și organelor. Aceste
funcţii se realizează prin acte reflexe care au la bază ca
unitate structurală arcurile reflexe.receptor ,cale
aferentă,centrul nervos, cale eferentă, efector.
Encefalul-impartit in trei mari zone:-creierul mare-
trunchiul cerebral-cerebelul. Creierul mare este impartit
in lobul frontal- sediul mişcărilor voluntare, limbajului,
comportament, lobul parietal-este sediul cortical al
analizorului sensibilităţii generale.lobul temporal
cuprinde sediul cortical al analizorului auditiv.lobul
occipital -este sediul cortical al analizorului
vizual .Clasificarea topografică:SN central, SN periferic.
Clasificare funcionala: SN somatic, SN vegetativ.
Sistemul nervos somatic Este format din:-sistemul
nervos central-encefalul si maduva spinarii -sistemul
nervos periferic-nervii cranieni si nervii spinali
Cerebelul:Parte a encefalului situată în regiunea
posterioară şi inferioară a emisferelor cerebrale;
creierul mic. Funcții:păstrarea echilibrului static și
dinamic.reglează tonusul muscular.coordonează mișcări
fine comandate de scoarța cerebrală. Maduva spinarii-
adăpostită în canalul vertebral (rahidian)- conţine,
structural, o materie cenuşie în formă de H (corpuri
celulare nervoase), înconjurate de materie albă, care
este împărţită în trei perechi de coarne potrivit
localizării lor: anterioare, laterale şi posterioare.
Coarnele anterioare ale sub cenusii sunt motorii
Coarnele posterioare ale sub cenusii sunt senzitive
Coarnele laterale ale sub cenusii sunt vegatative. Sub
albă este formată din: -căi motorii descendente şi căi
senzitive ascendente. S.N.C. este acoperit de membrane
cu rol trofic şi de protecţie, numite MENINGE (spinal, la
nivelul măduvei spinării şi cerebral, la nivelul
enacefalului). Cele trei foiţe meningiene sunt formate
din: dura mater - (spaţiul subdural) = între dura mater şi
arahnoidă. *arahnoidă (spaţiul subarahnoidian) *pia
mater - care acoperă ţesutul nervos. Spaţiul
subarahnoidian cuprins între arahnoidă şi pia mater
conţine LCR. LCR - lichid clar și transparent care  circula
in spatiul subarahnoidian. Compoziția LCR : 99% apă,
NaCl, glucoză și  proteine (albumine)Compoziția sa
reflectă starea fiziopatologică a creierului
(inflamație, infecție).Functiile LCR*Rol de protecție a
țesutului nervos împotriva traumatismelor prin
amortizarea unor șocuri la care este supusă cutia
craniană;*Rol de protecție imunologică a sistemului
nervos central;*Rol de transport al unor sub
nutritive ,hormoni, medicamente;De asemenea, LCR are
rol în curățarea SNC de diferite deșeuri metabolice,
eliminându-le pe acestea prin bariera
hematoencefalică;LCR constituie o barieră în calea
pătrunderii în țesutul nervos a unor sub dăunătoare din
sângele circulant;Vascularizarea creerului: Creierul
primeste aproximativ 15% din debitul cardiac si
utilizeaza aproximativ 25% din consumul total de oxigen
al corpului. Creierul este vascularizat de arterele
carotide interne si arterele vertebrale care formeaza o
anastomoza complexa la baza creirului.
2.Nevralgia de trigemen.Manifestari clinice. Principii de
diagnostic si tratament.Eriologie: Are 3
ramuri:oftalmică,maxilară,mandibulară. El controlează
mușchii masticației,secreția lacrimară, secreția salivară.
Controlează sensibilitatea dinților, cavității
bucale,pleoapei superioare,a sinusurilor și aproape
toată pielea capului și feței.Tabloul clinic: Simptomul
principal care apare este durerea. În cazul nevralgiei
esențiale de trigemen: -Sediul-teritoriul nervului
trigemen(mai frecvent ramul maxilar,mandibular și mai
rsr cel oftalmic).-Durata și caracter-apare brusc și
dispare brusc,paroximul dureros are durata de
2minute,urmată de alcamie totală de 1min și din nou
paroxim dureros.Durerea este severă și este descrisă ca
și lovitură de cuțit, șocuri electrice,arsură puternică.-
Este declanșată de stimuli obișnuiți numiți factori trigger
sau poate apărea spontan.Durerea poate fi însoțită de:
hipersalivare,hiperlacrimare,hipersecreție nazală,
transpirații.Tratamentul med:Carbamazepină;
Pregabalinum; Baclofen;Vitamine din grupB;
Corticoterapie. Metodele de blocaj chimic: Xilină, Acool,
Fenol. Fizioterapia: ionizari cu aconitină; -Iradierea
ganglionului Gasser. Recomandări pentru pacient: -
Medicamentele trebuie administrate în dozele prescrise
de medic; Pentru a preveni apariția atacurilor dureroase
sunt utile următoarele:-Mestecatul pe partea sănătoasă;
-evitarea atingerilor tegumentelor feței;-evitarea
curenților de aer rece sau cald;-evitarea barbieritului.
3 Pregatirea necesarului pentru blocada in nevralgii.Una
dintre cele mai eficiente medicamente pentru tratarea
nevralgiei este blocada. Aceasta constă în introducerea
unui anestezic, care, de regulă, este o soluție
concentrată de novocaină (mai des cu hidrocortizon) în
ieșirea din ramura nervului trigeminal. Există și alte med
antiinflamatorii, cum ar fi blocarea diprospanului , dar
această blocadă este adesea folosită pentru durerea
articulară. Numai un medic este capabil să evalueze și să
prescrie cel mai bun remediu pentru blocadă.În primul
rând, cercetarea punctelor de declanșare determină
care dintre ramurile nervului cauzează durere și apoi se
introduce o soluție în acest loc: în primul rând
intradermic, apoi în țesutul gras subcutanat până la os.
Dacă durerea apare din prima ramură, care inervază
pielea frunții, nasul și zona din jurul ochilor, injectarea
se face pe orbită. Cea de-a doua ramură este "blocată"
sub soclul de ochi, iar a treia sub unghiul maxilarului
inferior. Uneori fac o blocadă în zona bărbiei, în care
apare una dintre ramurile celei de-a treia ramuri, nervul
bărbie.
B15
1 Acordarea primului ajutor in caz de intoxicatii acute.
Primele masuri care se iau in cazul unei intoxicatii sunt
masuri de prevenire a absorbtiei toxicului, prin
idepartarea toxicului care nu a fost inca absorbit in
organism, masuri care se pot incepe la domiciliu:- in
cazul intoxicatiilor produse prin ingestie (inghitire):
evacuarea continutului tubului digestiv fie prin
provocarea de varsaturi (prin stimularea fundului gatului
cu degetul sau cu o lungurita dupa ce a baut un pahar cu
apa calda sau lapte) fie prin adm unor purgative- in
intoxicatiile prin inhalare de substante gazoase, primul
gest va fi scoaterea victimei din mediu- in cazul toxicelor
care patrund prin tegumente, se va spala tegumentul cu
sapun si apa in cantati mari (dus)- prevenirea absorbtiei
toxicelor injectate se face prin aplicarea unei pungi cu
gheata pe locul injectarii si a unui garou, proximal de
locul injectarii.Provocarea varsaturilor este
contraindicata la:- victime inconstiente- in caz
de convulsii- ingestie de substante caustice,volatile sau
antiemetice.
2 Migrena.Manifestari clinice.Principii de diagnostic si
tratament.Migrena are patru faze posibile, deși nu toate
sunt neapărat simțite de către pacient. *Prodromul -
survine cu cîteva ore sau zile înaintea declanșării
accesului de migrenă (modificare a dispoziției,
iritabilitate, depresie sau euforie, oboseală, pofte
alimentare diverse, rigiditate musculară (îndeosebi a
mușchilor gîtului), constipație sau diaree și sensibilitate
la mirosuri sau zgomot). *Aura - precedă uneori un
episod migrenos (simptome vizuale, senzitive sau
verbale absolut reversibile), se dezvoltă gradual în 15-20
min, cu durata mai mică de 60 min. *Faza de durere -
cunoscută și sub denumirea de criză migrenoasă,
caracterizată prin prezența unor atacuri cefalalgice cu:
durată 4 -72 ore (fără tratament sau tratament
ineficient, incorect). localizare unilaterală; caracter
pulsatil; intensitate moderată sau severă; asociere cu
grețuri/vome și/sau fonofobie, fotofobie; agravare la
activitate fizică de rutină. *Postdromul, efectele simțite
în urma unui atac migrenos (senzație de
oboseală/„beție”/dureri de cap, dificultăți cognitive,
simptome gastrointestinale, indispoziție și slăbiciune,
tulburări de gîndire)Diagnosticul pozitiv al migrenei se
bazează exclusiv pe date anamnestice, semne și
simptome. Nu există nici o metodă obiectivă, care ar
stabili cu certitudine diagnosticul de migrenă. Dacă
migrena corespunde întocmai criteriilor de diagnostic,
ea nu necesită realizarea unor investigații
complementare. În anumite cazuri efectuarea
investigațiilor suplimentare (neuroimagistice prin TC/
rezonanță magnetică nucleară cerebrală) constituie un
imperativ.În cazul migrenei este recmandată luarea
următoarelor măsuri: 1. identificarea şi înlăturarea
factorilor favorizanţi sau declanşatori, precum fumatul,
alcoolul, privarea de somn, stresul,anxietatea,
depresia,oboseala,alimente precum ciocolată, brânză
fermentată,sau care conţin nitriţi şi glutamaţi
vasodilatatoare(Nitroglicerină, Dipiridamol),
contraceptive orale; 2. se recomandă spitalizare
obligatorie doar în cazul când migrena este însoţită de
deficite neurologice, sau există istoric sugestiv de
hemoragie subarahnoidiană, altfel se recomandă
tratament ambulator.
3 Examinarea reflexelor osteotendinoase. Reflexele
osteotendinoase reprezinta contractia musculara care
apare ori de cate ori muschiul sufera o intindere. Arcul
reflex este monosinaptic, constituit dintr-o cale
aferenta, un centru si o cale eferenta. Cercetarea ROT
se face cu ciocanul de reflexe. Examinarea reflexelor la
membrele superioare se face fie cu bolnavul in decubit
dorsal, cu antebratele usor flectate pe brate, fie in
pozitie sezanda sau in ortostatism, examinatorul
sustinand bratele pacientului de sub articulatia
cotului.Pentru examinarea reflexului rotulian bolnavul
poate fi asezat in mai multe pozitii:-la bolnavii ce nu pot
fi mobilizati se imprima pozitia de semiflexie a gambelor
pe coapsa prin sustinerea acestora la nivelul fosei
poplitee cu antebratul examinatorului;-cei care pot fi
mobilizati se asaza la marginea patului, cu gambele
atarnand sau in pozitie 'picior peste picior';Reflexul
achilean si medioplantar se pot lua la bolnavii in decubit
dorsal prin pozitionarea membrelor inferioare in usoara
semiflexie a gambelor pe coapsa, rotatie externa si
abductie a coapsei, sustinand cu mana varful piciorului.
La pacientii mobilizabili se prefera pozitia in genunchi,
cu picioarele atarnand simetric pe marginea patului.
B16
1 Punctia lombara.Complicatii. Extrag
Х1erea LCR se face prin punctia lombară ,manevră
efectuată mai ales în scop diagnostic şi mult mai rar
terapeutic. Complicaţii ce pot apare dupa PL:*
Angajarea cerebrală (pasajul amigdalelor cerebeloase
prin gaura occipitală)este complicaţia cea mai severă a
puncţiei lombare şi este de obicei fatală Precauţii:-
temporizarea procedurii la bolnavii cu semne de
HIC,până la excluderea unui proces expansiv craniane
vor preleva cantităţi mici de LCR cu bolnavul în decuit
lateral.*Cefaleea postpunctională-poate apare la 10-
15% din pacienţi, fiind mai frecventă la tineri(40%).
Cefaleea este accentuată de ortostatism, refractară la
tratamentul antalgic, putându-se prelungi peste o
saptămână.*Meningitele post puncţie lombară sunt
foarte rare şi se datorează unei asepsii
deficitare.*Complicaţii neurologice minore ♦ parestezii
la nivelul membrelor inferioar ♦ paralizii tranzitorii ale
nervilor cranieni * Sângerare locală(hematorahis) ♦
poate fi evitată prin utilizarea acelor fine ♦la bolnavii cu
coagulopatii sau în tratament cu anticoagulante se pot
produce hematoame peridurale sau
subdurale*Tulburări sfincteriene ♦ retenţie acută de
urină-cedează spontan sau la sondaj uretrovezical.
2 Scleroza amiotrofica laterala.Manifestari
clinice.Principii de diagnostic si tratament. Tabloul
clinicTabloul timpuriu ale sclerozei laterale amiotrofice
includ:*Tulburări de echilibru*Căderi *Tendinţa de
împiedicare *Dificultăţi la coborârea sau la urcarea
scărilor *Slăbiciune la nivelul picioarelor, gleznelor,
mâinilor *Tulburări de vorbire şi la înghiţire *Crampe
sau spasme musculare la nivelul braşelor, umerilor şi al
limbii *Incapacitatea de a ţine capul ridicat sau de a
menţine o postură corectă a corpului *Pe măsură ce
boala evoluează, apar şi complicaţiile severe, precum:
*Paralizia muşchilor respiratori, care poate cauza
insuficienţă respiratorie *Incapacitatea de a vorbi
coerent, ca urmare a paraliziei nervului hipoglos, cel
care controlează mişcările limbii *Deshidratare şi
malnutriţie – cauzate de distrugerea muşchilor care
controlează deglutiţia (procesul de înghiţire)
*Pneumonie *Tulburări de memorie şi afectarea
capacităţii de a lua decizii (demenţă).Nu există un
tratament curativ pentru scleroza laterală amiotrofică,
însă anumite medicamente şi terapii pot ajuta la
ameliorarea simptomelor şi la întârzierea în evoluţie a
bolii. Ventilația non-invazivă poate duce la
îmbunătățirea calității și longevității vieții Terapia
fizică,ocupaţională, respiratorie, nutriţională şi cea
logopedică au un rol foarte important în îmbunătăţirea
calităţii vieţii pacientului cu SLA, la fel şi sprijinul
emoţional din partea familiei.. Media de supraviețuire
de la debut și până la deces este între trei și patru ani.
3 Pregatirea necesarului pentru dezintoxicarea
organismului la pacientul cu intoxicatie alcoolica.
Terapia de detoxifiere alcoolică reprezintă curăţarea
organismului de toxinele acumulate în urma abuzului de
alcool. Necesar:perfuzia, materialele individuale sterile,
preparatele medicamentoase speciale. Detoxifierea se
face de 1-2 ori pe zi, timp de 1-5 zile, în funcţie de
severitatea stării pacientului, recomandările medicului şi
alte măsuri de îngrijire a sănătăţii. Pasii de urmat 1.
Eliberarea si protezarea caii aeriene 2.Evaluarea si
controlul respiratiei - Monitorizeaza frecventa
respiratorie, pulsoximetrie; 3. Evaluarea si controlul
circulatiei - Monitorizarea pulsului,TA, EKS 4. Evaluarea
statusului mental 5.Diagnosticul de intoxicatie
Cetoacidoza etanolica se va trata prin repletie cu
cristaloide, glucoza (care stimuleaza eliberarea de
insulina, scade secretia de glucagon si reduce astfel
oxidarea acizilor grasi; de asemenea, stimuleaza sinteza
de ATP) si tiamina care faciliteaza intrarea piruvatului in
ciclul Krebs, crescand astfel sinteza de ATP. 6.
Reducerea absorbtiei si stimularea eliminarii -Lavajul
gastric poate fi aplicat in cazul ingestiei recente(pana la
1h).
B17
1.Clasificarea epilepsiei si crizelor epileptice. Epilepsia-
reprezintă o boală cronică cerebrală, cu etiologii variate
caracterizată prin prezenţa unor crize epileptice
repetitive.Se împarte în: -epilepsie generalizata -
caracterizata prin crize convulsive tonico-clonice insotite
de pierderea constientei;- epilepsie localizata
(jacksoniana) in care convulsiile cuprind grupe
musculare localizate l nivelul unui hemicorp, fara a fi
insotita de pierderea constientei; ele sunt expresia unei
leziuni corticale iritative (homunculus motor) si pot
apare in tumori cerebrale, traumatisme craniene,
encefalite localizate, AVC. Criza epileptică- descărcare
paroxistică, anormală a neuronilor cerebrali cu
propagare la nivelul a diferite regiuni din creier
rezultând modificări motorii, senzitivo-
senzoriale,comportamentale,emoţionale. Se clasifică în:
I .Crize parţale;a.parţiale simple-fără alterarea stării de
conştientă-cu simptome motorii -cu simptome
somatosenzoriale sau specific senzoriale - cu simptome
vegetative -cu simptome psihice b.parţiale complexe-
cu alterara stării de conştienţă,-criza focală simplă cu
alterarea ulterioară a stării de constienţă,-alterarea
stării de conştienţă de la început,-crize de automatisme
cu tullburarea stării de conştienţă c.parţiale secundare
generalizate II.Crize generalizate;-criza absenţă -crize
mioclonice -crize tonice -crize tonico-clonice - crize
atonice III.Crize neclasificabile -unele crize neonatale
(mişcările oculare).
2.Contuzia cerebrala.Manifestari clinice.Principii de
diagnostic si tratament.Cntuzia cerebrala-este o leziune
organică propriu-zisă a creierului. Poate fi de 3 grade:
minoră, medie, gravă.Minoră - alterarea stării de
conștiință, durata mai puțin de 1h și asociată cu semne
neurologice discrete sau fără de ele, au caracter remisiv,
poate fi însoțită de un hematom subdural.Medie -
abolirea stării de conștiință de mai multe ore sau zile se
asociată cu semne neurologice și este urmată de o
remisiune neurologica parțială.Gravă - leziuni vasculare
și parenchimatoase implicând toate structurile
cerebrale, fiind ireversibile doar parțial.Abolirea
conștiinței - câteva ore până la câteva săptămâni.
Leziunile ireversibile au caracter sechelar.Primul ajutor:
* resuscitare cardio- respiratorie (dacă este
necesar)*poziţionarea accidentatului în decubit lateral
sau ventral *oxigenoterapie *combaterea hipertermiei
*hidratare *transport fără trepidaţii .Se recomandă
repaus fizic şi psihic: 7-15 zile în cazurile uşoare; 2-3
săptămâni în cazurile moderate; 2 luni în cazurile grave
(cele cu comă).
3 Examinarea functiilor vitale(t,puls,TA,FR) Masurarea si
notarea tem corpului:Temp corpului se mentine in urma
proceselor de oxidare si reducere in
organism.Termoreglarea mentine echilibrul intre
termogeneza (producerea caldurii) si termoliza
(pierderea caldurii) la nivel constant-36-37
CScop:diagnostic,determinarea aschimbarilor patologice
legate de valorile temperaturi1.Pregatirea necesarului
pacientului:*Se pregatesc :termometrul
medical,tampoane de vata,servetele de tifon,
prosop,foaie de observatie,pix.Se controleaza
integritatea termometrului, nivelul mercurului in el sa
fie mai jos de 35 C.*Se informeaza pacientul despre
procedura ce urmeaza,despre necesitatea de a fi calmat
fizic si psihic.Se determina pozitia pacientului:culcata
sau sezanda*Locurile de masurare a temperaturii
sunt:fosele axilare, inghinala,cav bucala, rect si
vagin.2.Masurarea in axila:*Se ridica bratul ,se sterge cu
un prosop.Se verifica daca nu sunt procese
inflamatorii.*Se asaza termometrul cu rezervorul de
mercur in centrul axilei, se apropie bratul si se mentine
asa timp de 10 min*Se scoate termometrul ,se citeste
indicatia lui 3.Masurarea in cavitatea bucala:*Se
folopssc termometre medicale cu mercur,termometre
electronice termometre pentru copii sub forma de
scuza*Termometrul se introduce sub limba pentru 5
min. Pacientul tine gura inchisa.4.Masurarea
temperaturii in rect:*Rezervorul termometrului se unge
cu vaselina* Pacientul se culca in decubit lateral. Se
introduce rezervorul de mercur in rect prin miscari de
rotatie *Se mentine 3 min ,apoi se scoate si se citeste
indicatia lui* In cavitatile bucala, rect temperatura eate
mai mare cu 0,5 C* In caz de inflamatii-masurarea nu se
face.5.Notarea temperaturii:*Se noteaza mai intai cu
cifre in caiet,apoi datele obtinute se inscriu in foaia de
temperatura.Rubrica ce corespunde temperaturii este
divizata de la 36 C pana la 42 C.Un grad are 5 patrate,
un patrat are 0,2 C* Temperatura se masoara de 2 ori
pe zi:dimineata 8.00 si seara 19.00.Conform datelor
notate se obtine curba temp.6.Interpretarea
rezultatelor:*Temperatura fiziologica (normala)36-37 C-
temperatura marita-hipertermie(febra)-37-38 C-febra
subfebrila-38-39 C-febea moderata-39-40 C-Febra
ridicata-40-41 C-hiperexie-temp micsorata sub 36 C-
hipotermie.Masurarea si notarea respiratiei :Respiratia
–functia vitala a organismului prin care se realizeaza
aportul de oxigen si eliminarea CO2.Respiratia consta
din inspiratie si exppiratie.La adulti frecventa respiratiei
este de 16-18 ori/min. ampla,pe nas,lenta ,ritmica.
Scop: diagnostic,pentru aprecierea ventilatiei plamanilor
1.Pregatirea necesarului,pacientului.Se pregatesc: ceas
cu secundar,foaia de observatie,stilou:*Despre
procedura nu se aduce la cunostinta bolnavului,
deoarece e de preferat ca msurarea sa fie facuta in
timpul somnului.2.Masurarea si notarea respiratiei *Se
numara vizual miscarile toracelui sau se aplica mana pe
el timp de 1 minut, se admite si 30 secunde. Datele
obtinute se introduc in foaia de observatie. 3.Notarea
respiratiei*Se noteaza in foaia de temperatura in cifre la
rubrica –respiratie. 4.Interpretarea respiratiei:In
patologie apare respiratia dificila-sete de aer numita
dispneea) dispnee cu marirea frecventei respiratiei-
tahipnee 25-40 r/min b)dispnee cu missorarea
frecventei respiratiei-bradipnee-10-12 r/min c)dispnee
aritmica,foarte dificila r.Cheyne-Stockes-respiratie cu
tahipnee,bradipnee,pauza pana la 1 min. r.Kusmaul-
respiratie zgomotoasa cu inspiratie,
pauza,expiratie,pauza(in come).r.Biot-respiratie cu
pauze pana la 1 min.Masurarea si notarea pulsului:
Arterele bat in unison cu inima-puls arterial.Pulsul poate
fi caracterizat prin frecventa(rapiditatea),
ritmicitare(regularitatea), amplitudinea
(intensitatea),volumul pulsului.Scop:diagnostic, pentru
aprecierea starii functionale ale inimii,vaselor sanguine
1.Pregatirea necesarului,pacientului:*Ceas cu
cronometru,foaia de observatie,stilou sai pix de culoare
rosie*Se anunta pacientul,se mentine in stare de repaus
fizic si psihic 5-10 min.2.Masurarea pulsului:*Pulsul se
determina pe arterele radiala, temporala, carotida,
femurala*Cu degetele 2-3-4 ale mainii drepte se fixeaza
traectul arterei radiale din afara si se apasa usor*Se
numara pulsatiile arterei in 1 min.Se admite in 30 sec.cu
ajutorul cronometrului. 3.Notarea pulsului*Se noteaza
in foaia de temp cu pix rosu la rubrica P-puls,divizat din
10 in 10,un patrat are 2 pulsatii 4.Interpretarea pulsului:
*Frecventa pulsului la adulti 70-90 batai/min. Schimbari
de pils:-tahicardie-puls accelerat 90-100 batai/min-
bradicardie-puls scazut 50-60 batai/min-puls aritmic-
puls filiform-abia perceptibil-Puls moale-schimbari de
volum-puls saltaret-cresterea rapida,puls tard-caderea
lenta. Adm med cardiace,o2 schimba pulsul.Frecventa
pulsului creste paralel cu inaltimea febrei, la 1 grad
creste 8-10 batai-min. Masurarea si notarea tensiunii
arteriale:TA-presiunea sangelui asupra peretilor
arteriali.Ea depinde de forta de contracie a
inimii,elasticitatea vaselor,vascozitatea sangelui.Valorile
TA:.TA sistolica-tensiunea in timpul sistolei,maxima.TA
diastolica-tensiunea in timpul diastolei,minima.
Tapulsativa-diferenta intre TA sistolica si TA
diastolica.Scopo:diagnostic ,aprecierewa functiei
inimii,vaselor sangvine;1.Pregatirea necesarului
pacientului:*Se pregatesc:tensiometru ,stetoscop, foaie
de observatie, pix *Se informeaza pacientul despre
necesitatea repausului fizic si psihic *Pozitia sezanda sau
culcata ,mana semiandoita in cot la nivelul inimii,
relaxata in extensie si spriginita. 2.Masurarea tensiunii
arteriale:*Se aplica manseta pe bratul pacientului
*Manometrul se conecteaza la manseta.El se aseaza in
apropiere sau se fixeaza pe manseta *Se palpeaza pulsul
la artera humerala,se aplica membrana stetoscopului pe
ea, iar olivele stetoscopul-in urechi*Se inchide
ventilul,cu mana drewapta se pompeaza cu para de
cauciuc aer in menseta pana cand dispare pulsul *Se
deschide ventilul si la prima pulsatie sonora se observa
indicatia manometrului. Aceasta marime corespunde
valorii maxime a TA.La disparitia pulsului,ultima pulsatie
sonora,indicatia,manometrului corespunde TA minime
*Pentru a avea valori mai precise, procedura se repeta
*La finele procedurii se reorganizeaza locul de munca
3.Notarea TA: *Valorile fixate se noteaza in caiet prin 2
cifre.TA ideala 120/60 mm c.m *In foaia de temperatura
se noteaza prin colonite hasurate.Partea superioara a
colonitei corespunde TA maxime,iar cea inferioara TA
minime.Cresterea TA-hipertensiune, hipertonie.
Micsorarea TA-hipotensiune, hipotonie
B18
1.Acordarea primului ajutor pacientului cu psihoza
alcoolica.Ajutorul de urgenta:*Se calmeaza
pacientul*Pacientul trebuie internat urgent intr-un
spital de psihiatrie*Se imobilizeaza daca se comporta
necorespunzator se adm psihotrope*Pentru reabilitarea
memoriei se adm nootropice*Se trateaza alcoolismu,
reducerea tulburarilor vegetative, inspecial- restabilirea
somnului normal*Nu este recomandata intreruperea
completa, brusca a consumului de alcool de catre un
bolnav cu intoxicatie acloolica cronica fara supraveghere
medicala.
2 AVC tranzitor.Manifestari clinice.Principii de
diagnostic si tratament.Este episod de disfunctie
cerebrala de origine arteriala care se manifesta prin
semne neurologice de focar,de multe ori
intermitente,cu o durata de obicei 2-15 min fara sa
depaseasca 24h.Se mai numeste “angor cerebri”.
Tabloul clinic cuprinde simptome ale unui AVC
în teritoriul carotidian, în care principalele manifestări
sunt cecitatea monoculară, tulburările de limbaj
(afazie), tulburări motorii şi/sau senzitive unilaterale
atingând faţa şi/sau membrele şi simptome evocatoare
pentru un AVC în teritoriul vertebro-bazilar, în care
principalele manifestări sunt pierderea de vedere într-
un hemicâmp vizual homonim sau bilateral (cecitate
corticală), tulburări motorii/senzitive bilaterale sau în
basculă atingând faţa/membrele. Alte simptome sunt
compatibile cu un AIT, în special când se asociază între
ele (vertij, diplopie, disartrie, tulburări de deglutiţie,
pierderi de echilibru, tulburări senzitive care nu ating
decât o parte a unui membru. Câteva caracteristici
orientează către un veritabil AIT: instalarea bruscă (sub
un minut); absenţa antecedentelor similare; absenţa
semnelor aspecifice (lipotimie, confuzie sau stare de
rău). În realitate, diagnosticul este încă subiectiv şi
dependent de operator. Prin definiţie, examenul
neurologic este normal, doar interogarea pacientului
şi/sau anturajul pot oferi informaţii. Tratamentul va fi
adaptat rezultatelor bilanţului etiologic, fiind privilegiat
tratamentul chirurgical urgent al unei stenoze
carotidiene de origine ateromatoasă (al cărui beneficiu
este mai mic după două săptămâni), aplicarea
anticoagulantelor în caz de fibrilaţie atrială şi asocierea
la o mare parte din pacienţi de antiplachetare,
antihipertensive şi statine.
3. Intoxicatiile cu ciuperci.Manifestari clinice. Principii echilibru, tulburări senzitive care nu ating decât o parte a
de tratament.Intoxicaţiile se produc accidental prin unui membru. Câteva caracteristici orientează către un
consumarea ciupercilor recoltate din flora spontană şi veritabil AIT: instalarea bruscă (sub un minut); absenţa
antecedentelor similare; absenţa semnelor aspecifice
sunt cauzate de necunoaşterea lor.Manifestari: greaţă,
(lipotimie, confuzie sau stare de rău). În realitate,
vărsături dureri abdominale scaune cu sânge şi diagnosticul este încă subiectiv şi dependent de operator.
mucozităţisete, uscăciunea gurii sau salivaţie abundentă Prin definiţie, examenul neurologic este normal, doar
transpiraţie slăbiciune generală, ameţeli creşterea interogarea pacientului şi/sau anturajul pot oferi
frecvenţei respiratiei şi a pulsuluiscăderea tensiunii informaţii. Tratamentul va fi adaptat rezultatelor
arteriale creşterea temp corpului tulburări de bilanţului etiologic, fiind privilegiat tratamentul
vederefurnicături ale extremităţilor.În cazul chirurgical urgent al unei stenoze carotidiene de origine
ateromatoasă (al cărui beneficiu este mai mic după două
intoxicaţiilor grave pot apărea: pierderi de
săptămâni), aplicarea anticoagulantelor în caz de
conştiinţă,halucinaţii, delir, convulsii, colaps, comă. fibrilaţie atrială şi asocierea la o mare parte din pacienţi
Acordarea primului ajutor în caz de intoxicaţie:*Se de antiplachetare, antihipertensive şi statine
apelează numărul de urgenţă 112, deoarece persoana 3. Intoxicatiile cu ciuperci.Manifestari clinice. Principii
intoxicată necesită internare urgentă la spital, indiferent de tratament.Intoxicaţiile se produc accidental prin
de gravitatea intoxicaţiei.*Pâna la sosirea cadrelor consumarea ciupercilor recoltate din flora spontană şi
medicale, persoana intoxicată va bea cât mai multă apă sunt cauzate de necunoaşterea lor.Manifestari: greaţă,
vărsături dureri abdominale scaune cu sânge şi
(2-3 litri) şi/sau mult lichid rece – lapte, ceai, cafea,
mucozităţisete, uscăciunea gurii sau salivaţie abundentă
compot, suc.*Persoana trebuie să stea întinsă în pat, se transpiraţie slăbiciune generală, ameţeli creşterea
interzice efectuarea activităţii fizice înainte de spălarea frecvenţei respiratiei şi a pulsuluiscăderea tensiunii
stomacului (spălarea va elimina toxinele, iar mişcarea, arteriale creşterea temp corpului tulburări de
alergarea sau mersul pe bicicletă vor intensifica vederefurnicături ale extremităţilor.În cazul intoxicaţiilor
absorbţia toxinelor în sânge). grave pot apărea: pierderi de conştiinţă,halucinaţii,
delir, convulsii, colaps, comă. Acordarea primului ajutor
în caz de intoxicaţie:*Se apelează numărul de
urgenţă 112, deoarece persoana intoxicată necesită
internare urgentă la spital, indiferent de gravitatea
intoxicaţiei.*Pâna la sosirea cadrelor medicale, persoana
intoxicată va bea cât mai multă apă (2-3 litri) şi/sau mult
lichid rece – lapte, ceai, cafea, compot, suc.*Persoana
trebuie să stea întinsă în pat, se interzice efectuarea
activităţii fizice înainte de spălarea stomacului (spălarea
va elimina toxinele, iar mişcarea, alergarea sau mersul pe
bicicletă vor intensifica absorbţia toxinelor în sânge).
Biletul 19
1. Anatomia nervilor cranieni.Nervii cranieni - reprezintă
componenta craniană a sistemului nervos periferic, fiind
nervi cu origine la nivelul encefalului. 12 perechi de
nervi cranieni, dintre care 10 își au originea aparentă
în trunchiul cerebral.asigură inervația senzitivo-motorie
a extremității cefalice și de asemenea importante funcții
senzoriale. *Nervul nr. I (olfactiv):Funcție olfactivă; -
anosmie-absenţa mirosului -hiposmie- diminuarea
Biletul 20
simţului olfactiv -parosmie-confundarea
1. .Anatomia SNC.Sistem nervos- totalitatea organelor
mirosului .Nervul nr. II (optic):Transmite informația
alcătuite predominant din ţesut nervos specializat în
vizuală -amauroza (orbire)-pierderea completă a vederii -
recepţionarea, transmiterea şi prelucrarea tuturor
ambliopie-diminuarea acuităţii vizuale - îngustarea
excitaţiilor sau informaţiilor culese din mediul extern sau
câmpului vizual -daltonism-abolirea perceperii anumitor
intern.Rolul SN:*Face legătura dintre organism și mediul
culori (în general, roşu şi verde) Nervul nr. III, IV şi VI
înconjurător *Coordonează și reaglează activitatea
(oculomotor, trohlear, abducens):Inervează mușchii care
tuturor țesuturilor și organelor. Aceste funcţii se
participă la mișcarea globului ocular, pupila- ptoză
realizează prin acte reflexe care au la bază ca unitate
(căderea) ploapei (III) -diplopie-vedere dublă (III, IV,
structurală arcurile reflexe.receptor ,cale aferentă,centrul
VI) – midriază-dilatarea pupilei -strabism-vedere saşie –
nervos, cale eferentă, efector. Encefalul-impartit in
amizocorie-inegalitate pupilară. Nervul V
trei mari zone:-creierul mare-trunchiul cerebral-
(trigemen) :Asigură sensibilitatea cutanată a
cerebelul. Creierul mare este impartit in lobul frontal-
feței.Inervează mușchii masticatori-anestezia feţei -
sediul mişcărilor voluntare, limbajului, comportament,
trismus-încleştarea maxilarelor -prin contractura
lobul parietal-este sediul cortical al analizorului
maseterilor. Nervul VII (facial):Inervează mușchii
sensibilităţii generale.lobul temporal cuprinde sediul
mimici-paralizia facială -asimetria feței-nu poate fluiera
cortical al analizorului auditiv.lobul occipital -este sediul
şi sufla.Nervul nr.VIII (acustico-vestibular) format din
cortical al analizorului vizual .Clasificarea
doi nervi - nervul cohlear și nervul vestibular.Nervul
topografică:SN central, SN periferic. Clasificare
cohlear (auditiv) transmite creierului sunetele percepute
funcionala: SN somatic, SN vegetativ. Sistemul nervos
de ureche, iar nervul vestibular conduce informatiile
somatic Este format din:-sistemul nervos central-
destinate mentinerii echilibrului. -vertij -tulburări de
encefalul si maduva spinarii -sistemul nervos periferic-
echilibru -nistagmus-mişcări oscilatorii ritmice ale
nervii cranieni si nervii spinali Cerebelul:Parte a
globilor oculari în toate direcţiile –surditate.Nervul nr.
encefalului situată în regiunea posterioară şi inferioară a
IX (glosofaringian):Percepția gustativă.Inervează
emisferelor cerebrale; creierul mic. Funcții:păstrarea
mușchii faringelui-dereglarea simțului gustativ- tulburări
echilibrului static și dinamic.reglează tonusul
de deglutiție (disfagie). Nervul nr. X (vag):Nervul
muscular.coordonează mișcări fine comandate de scoarța
principal al SNV care comanda viscerele.Controlează
cerebrală. Maduva spinarii-adăpostită în canalul
mușchii vocii- afonie -dereglări funcționale a organelor
vertebral (rahidian)- conţine, structural, o materie
interne .Nervul nr. XI (accesor):Controlează mușchiul
cenuşie în formă de H (corpuri celulare nervoase),
sternocleido-mastoidian  și mușchiul trapez - atrofia,
înconjurate de materie albă, care este împărţită în trei
hipotrofia SCM- torticolis. Nervul nr. XII
perechi de coarne potrivit localizării lor: anterioare,
(hipoglos) :Inervarea mușchilor limbii .Rol în înghițire și
laterale şi posterioare. Coarnele anterioare ale sub
vorbirea articulată.-paralizia şi atrofia limbii - tulburări
cenusii sunt motorii Coarnele posterioare ale sub cenusii
în articularea cuvintelor, în masticaţie şi înghiţire.
sunt senzitive Coarnele laterale ale sub cenusii sunt
2. AVC tranzitor.Manifestari clinice.Principii de
vegatative. Sub albă este formată din: -căi motorii
diagnostic si tratament.Este episod de disfunctie
descendente şi căi senzitive ascendente. S.N.C. este
cerebrala de origine arteriala care se manifesta prin
acoperit de membrane cu rol trofic şi de protecţie, numite
semne neurologice de focar,de multe ori intermitente,cu
MENINGE (spinal, la nivelul măduvei spinării şi
o durata de obicei 2-15 min fara sa depaseasca 24h.Se
cerebral, la nivelul enacefalului). Cele trei foiţe
mai numeste “angor cerebri”. Tabloul clinic cuprinde
meningiene sunt formate din: dura mater - (spaţiul
simptome ale unui AVC în teritoriul carotidian, în care
subdural) = între dura mater şi arahnoidă. *arahnoidă
principalele manifestări sunt cecitatea monoculară,
(spaţiul subarahnoidian) *pia mater - care acoperă ţesutul
tulburările de limbaj (afazie), tulburări motorii şi/sau
nervos. Spaţiul subarahnoidian cuprins între arahnoidă şi
senzitive unilaterale atingând faţa şi/sau membrele şi
pia mater conţine LCR. LCR - lichid clar și transparent
simptome evocatoare pentru un AVC în teritoriul
care  circula in spatiul subarahnoidian. Compoziția
vertebro-bazilar, în care principalele manifestări sunt
LCR : 99% apă, NaCl, glucoză și
pierderea de vedere într-un hemicâmp vizual homonim
proteine (albumine)Compoziția sa reflectă starea
sau bilateral (cecitate corticală), tulburări
fiziopatologică a creierului
motorii/senzitive bilaterale sau în basculă atingând
(inflamație, infecție).Functiile LCR*Rol de protecție a
faţa/membrele. Alte simptome sunt compatibile cu un
țesutului nervos împotriva traumatismelor prin
AIT, în special când se asociază între ele (vertij,
amortizarea unor șocuri la care este supusă cutia
diplopie, disartrie, tulburări de deglutiţie, pierderi de
craniană;*Rol de protecție imunologică a sistemului
nervos central;*Rol de transport al unor sub
nutritive ,hormoni, medicamente;De asemenea, LCR are
rol în curățarea SNC de diferite deșeuri metabolice,
eliminându-le pe acestea prin bariera
hematoencefalică;LCR constituie o barieră în calea
pătrunderii în țesutul nervos a unor sub dăunătoare din
sângele circulant;Vascularizarea creerului: Creierul
primeste aproximativ 15% din debitul cardiac si
utilizeaza aproximativ 25% din consumul total de oxigen
al corpului. Creierul este vascularizat de arterele carotide
interne si arterele vertebrale care formeaza o anastomoza
complexa la baza creirului.
2. Nevralgia de trigemen.Manifestari clinice. Principii de
diagnostic si tratament.Eriologie: Are 3
ramuri:oftalmică,maxilară,mandibulară. El controlează
mușchii masticației,secreția lacrimară, secreția salivară.
Controlează sensibilitatea dinților, cavității
bucale,pleoapei superioare,a sinusurilor și aproape toată
pielea capului și feței.Tabloul clinic: Simptomul
principal care apare este durerea. În cazul nevralgiei
esențiale de trigemen: -Sediul-teritoriul nervului
trigemen(mai frecvent ramul maxilar,mandibular și mai
rsr cel oftalmic).-Durata și caracter-apare brusc și
dispare brusc,paroximul dureros are durata de
2minute,urmată de alcamie totală de 1min și din nou
paroxim dureros.Durerea este severă și este descrisă ca și
lovitură de cuțit, șocuri electrice,arsură puternică.-Este
declanșată de stimuli obișnuiți numiți factori trigger sau
poate apărea spontan.Durerea poate fi însoțită de:
hipersalivare,hiperlacrimare,hipersecreție nazală,
transpirații.Tratamentul med:Carbamazepină;
Pregabalinum; Baclofen;Vitamine din grupB;
Corticoterapie. Metodele de blocaj chimic: Xilină,
Acool, Fenol. Fizioterapia: ionizari cu aconitină; -
Iradierea ganglionului Gasser. Recomandări pentru
pacient: -Medicamentele trebuie administrate în dozele
prescrise de medic; Pentru a preveni apariția atacurilor
dureroase sunt utile următoarele:-Mestecatul pe partea
sănătoasă; -evitarea atingerilor tegumentelor feței;-
evitarea curenților de aer rece sau cald;-evitarea
barbieritului.
3. .Una dintre cele mai eficiente medicamente pentru
tratarea nevralgiei este blocada. Aceasta constă în
introducerea unui anestezic, care, de regulă, este o
soluție concentrată de novocaină (mai des cu
hidrocortizon) în ieșirea din ramura nervului trigeminal.
Există și alte med antiinflamatorii, cum ar fi blocarea
diprospanului , dar această blocadă este adesea folosită
pentru durerea articulară. Numai un medic este capabil
să evalueze și să prescrie cel mai bun remediu pentru
blocadă.În primul rând, cercetarea punctelor de
declanșare determină care dintre ramurile nervului
cauzează durere și apoi se introduce o soluție în acest
loc: în primul rând intradermic, apoi în țesutul gras
subcutanat până la os. Dacă durerea apare din prima
ramură, care inervază pielea frunții, nasul și zona din
jurul ochilor, injectarea se face pe orbită. Cea de-a doua
ramură este "blocată" sub soclul de ochi, iar a treia sub
unghiul maxilarului inferior. Uneori fac o blocadă în
zona bărbiei, în care apare una dintre ramurile celei de-a
treia ramuri, nervul bărbie.
Biletul 21
1. Pregatirea punctiei:Sunt necesare materiale de
protectiei a mesei/patului si pentru dezinfectie a
pielii.Materialele se aleg in fuctie de scopul punctiei. -
instrumente si materiale sterile -ace lungi cu diametrul 1-
1.5 mm cu mandren,seringi (si pentru anestezie),campuri
chirurgicale,comprese,tampoane, manusi de
cauciuc,pense hemostatice,pense
anatomice,eprubete,lampa de spirt,tavita renala- se
informeaza pacientul,se incurajeaza si i se explica pozitia
in care va sta, in fuctie de locul punctiei si starea
acestuia.Pentru a putea fi executata punctia, pacientul
trebuie sa fie "pe nemancate" (a jeun)- pacientul poate
sta in doua pozitii: 1. "spate de pisica" -in decubit dorsal
in pat, cu spatele la marginea patului, coapsele flectate
pe abdomen, barbia atingand pieptul 2pozitia semisezand
pe masa de tratament/operatie cu mainile pe coapse,
capul in hiperflexie.Ingrijirea postpunctie După executia
punctiei, asistenta aplica pansament uscat fixat cu
romplast, apoi asaza pacientul în pat în pozitie decubit
dorsal, fara perna si este necesar sa îşi pastreze aceasta
pozitie timp de 24 de ore.După şase ore, pacientul poate
fi hidradat şi hranit la pat, se vor verifica în permanenta
semnele vitale:TA, respiratie, Ps iar in cazul în care apar
manifestari precum varsaturi, greturi sau cefalee este
informat medicul. In timpul executiei punctiei rahidiene
pot aparea accidente- sindrom postpunctional, manifestat
prin ameteli, cefalee, varsaturi, rahialgii din cauza
hipotensiunii lichidiene provocate de punctie- pacientul
poate acuza dureri violente în membrele inferioare
determinate de atingerea ramificatiilor maduvei spinarii,
cu vârful acului de punctie. reflexelor corneene și superciliară, îngustarea fisurii
2. AVC hemoragic. Manifestari clinice.Examen palpebrale pe partea afectată;pieptul nasolabial pe partea
obiectiv.AVC hemoragic:cauza principală este ruptura afectată este mai pronunțat decât pe cei
de vase sanguine la nivelul creierului. După localizare sănătoși;grosimea obrazului pe partea afectată este mai
hemoragiei AVC-ul hemoragic se împarte în 2: - mare decât cea sănătoasă; spasmul spontan al mușchilor
Hemoragia subarahnoidiană -Hemoragia cerebrală. faciali;când vă închideți ochii, colțul gurii
Cauze: *Puseu de HTA *Ruptura unor malformații dumneavoastră se ridică pe aceeași parte;la închiderea
vasculare (anevrism) *În tumorile și metastazele ochilor, fruntea este încrețită;îngustarea fisurii palpebrale
cerebrale *Boli de sânge → trombocitopeniile și atunci când mănâncă. Diagnosticul este efectuat de un
leucemiile sau în cazuri cu supradozare de neurolog pe baza plângerilor tipice ale pacientului, date
anticoagulante. Semne subiective: *dureri bruste de cap, provenite dintr-un examen neurologic. În plus, un studiu
fara o cauza anume; *amortirea brusca a fetei, a unui clinic privind sângele, urina, radiografia,
picior sau a unei miini, in special pe o anumita parte a electromiografia, tomografia computerizată (CT),
corpului; *tulburari bruste de memorie, dificultati in imagistica prin rezonanță magnetică (IRM). Ele sunt
vorbire si imposibilitatea de a intelege ceea ce se necesare pentru a stabili cauza bolii și gravitatea
vorbeste in jur;*pierderea brusca a echilibrului, ameteala procesului. Electromiografia vă permite să urmăriți
si probleme in coordonarea membrelor; procesul de recuperare a nervului în procesul de
*privire incetosata sau dubla, stare inexplicabila de tratament, pentru a identifica semnele inițiale de
somnolenta, greata contracție. Pentru tratamentul nevrită a nervului facial, se
3. Acordarea tratamentului paliativ in faza terminala.În utilizează metode medicale și fizioterapeut Cursul bolii
domeniul îngrijirii paliative intră serviciile de suport poate fi lung, poate fi nevoie de luni de recuperare. În cel
spiritual/religios, servicii sociale, activități de nursing, mai bun caz, este posibil să se facă față acestei boli o
servicii medicale, servicii de voluntari, serviciile în lună, dar uneori tratamentul semi-anual nu aduce 100%
perioada de doliu. Principiile îngrijirii paliative:*tratează rezultate.Se adm: antiinflamatoare. Diuretice, vitamin gr
paicentului nu boala *îmbunătățește calitatea vieții B, antispasmatice, anticolinesteraza. Un rol important în
*susține viața și consideră moartea ca pe un proces tratament îl au procedurile fizioterapeutice. Acestea
normal *nu grăbește și nici nu amână moartea încep să se aplice de la 7-10 zile de boală, pentru a spori
*consideră pacientul și familia ca pe o unitate de îngrijire efectele medicamentului, pentru a îmbunătăți circulația
*îngrijire holistică în echipă interdisciplinară *sprijină sângelui, conducerea nervilor, pentru a împiedica
familia în timpul bolii pacientului și după decesul dezvoltarea contracțiilor musculare. Arsenalul
acestuia. Ingrijirea paliativă este ingrijirea globală a procedurilor este foarte extins: UHF, terapia magnetică,
pacienților cu boli incurabile si vizează inlăturarea terapia cu laser, radiația infraroșie, curenții diadynamici,
suferinței  Permite pacienților să traiască și să se simtă electroforeza cu substanțe medicinale. Un loc important
valorizați pană la sfârșitul vieții  Nevoia este enormă și în tratamentul nevrită a nervului facial e acupunctura și
include un spectru larg de pacienți de la boli neurologice, poate fi aplicată chiar și în perioada acută a bolii.
cardiace, pulmonare, etc la cancer, adulți și copii Tratamentele chirurgicale sunt indicate în primul rând
pentru pacienții la care compresiunea nervului a devenit
cauza nevrită. Lipsa efectului terapiei conservatoare timp
de 3 luni poate servi și ca indicație pentru tratamentul
chirurgical. Cu toate acestea, nici o metodă unică de
tratament nu poate oferi o garanție de 100% pentru
recuperare.
3. Testele de elongaţie (Lasegue, Wassermann,
Matskevich) - se efectuează bilateral, pot justifica
Biletul 22 afectarea radiculară/patologia discală. Testul Lasegue
1. Anatomia sistemului nervos periferic. Conţine poate fi efectuat de catre kinetoterapeut si este util pentru
prelungirile neuronilor, care constituie nervii pe traiectul a se evidentia existenta unei hernii de disc lombare.
cărora se pot găsi şi ganglioni. Prelungirile neuronilor Testul Lasegue are o sensibilitate de aproximativ 90%.Se
sunt: *axonul -prin care influxul nervos pleacă de la pozitioneaza  pacientul in decubit dorsal, cu capul pe
celulă. *dendritele -prin care influxul vine la planului patului. Kinetoterapeutul fixeaza bazinul
celula.Nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali pacientului pentru a preveni rotatia acestuia iar celalalta
care sunt fie senzitivi, fie motori sau micşti. Din nervii mana prinde calcaiul pacientului si ridica membrul
periferici fac parte nervii cranieni în nr. de 12 perechi şi inferior progresiv cu genunchiul extins.Daca apare
nervii rahidieni. *Nervii cranieni- reprezintă componenta durere lombara intre 30 si 70 de grade de flexie a coapsei
craniană a sistemului nervos periferic, fiind nervi cu pe bazin, semnul este considerat pozitiv. Daca testul este
origine la nivelul encefalului. 12 perechi de nervi negativ se exclude hernia de disc lombnara cel putin in
cranieni, dintre care 10 își au originea aparentă randul pacientilor tineri. Dupa varsta de 30 de ani, un
în trunchiul cerebral. asigură inervația senzitivo-motorie test negativ poate sa apara chiar si in prezenta unei hernii
a extremității cefalice și de asemenea importante funcții de disc. Testul Wasserman, pentru depistarea sifilisului,
senzoriale. *Nervul nr. I (olfactiv):Funcție olfactivă; - este un test de sânge.
anosmie -absenţa mirosului - hiposmie - diminuarea
simţului olfactiv -parosmie - confundarea
mirosului .Nervul nr. II (optic): Transmite informația
vizuală - amauroza (orbire) - pierderea completă a Biletul 23
vederii -ambliopie - diminuarea acuităţii vizuale - 1. Factori etiologici in dezvoltarea maladiilor sistemului
îngustarea câmpului vizual -daltonism-abolirea nervos periferic.- agenți infecțioși ce provoacă diverse
perceperii anumitor culori (în general, roşu şi reacții: *virusuri (ADN, ARN, neclasificate), *chlamidii
verde)Nervul nr. III, IV şi VI (oculomotor, (chlamydia psittaci/ trachomatis); - agenți infecțioși
trohlear,abducens):Inervează mușchii care participă la patogeni sau care pot deveni patogeni în anumite
mișcarea globului ocular, pupila- ptoză (căderea) ploapei condiții: *micoplasme (fam. Mycoplasmataceae,
(III) -diplopie-vedere dublă (III, IV, VI)-midriază- Acholeplasmae), *riketsii (genul Riketsia, Coxiella,
dilatarea pupilei -strabism -vedere saşie -amizocorie- Rochalimea), *bacterii; - pronii: *fungi, *protozoare,
inegalitate pupilară. Nervul V (trigemen):Asigură *metazoare.
sensibilitatea cutanată a feței Inervează mușchii 2. Meningita.Manifestari clinice.Principii de diagnostic
masticatori-anestezia feţei – trismus-încleştarea si tratament.Etiologie:Maningita este o afecțiune
maxilarelor - prin contractura maseterilor.Nervul VII infecțioasă ale tunicilor cerebrale și medulare. Criteriul
(facial):Inervează mușchii mimici-paralizia facială - Etiologic: a.meningita bacteriană; b- meningita virală; c-
asimetria feței - nu poate fluiera şi sufla.Nervul nr. VIII miningita micotică; d-meningita protozoică; e- meningita
(acustico-vestibular) format din doi nervi - nervul helmintică.Tabloul clinic: I.Sindrom inflamator
cohlear și nervul vestibular.Nervul cohlear general(febră,leucocitoză, VSH crescut).II.Sindrom
(auditiv)transmite creierului sunetele percepute de meningial. A.Semne subiective(cefalee, grețuri,fono- și
ureche, iar nervul vestibular conduce informatiile fotofobie, vomă). B.Semne obiective
destinate mentinerii echilibrului. -vertij-tulburări de (meningiene):redoarea cefei; semnul Brudzinskii
echilibru -nistagmus -mişcări oscilatorii ritmice ale (superior, mediu, inferior). III.Modificări inflamatorii în
globilor oculari în toate direcţiile – surditate. Nervul nr. LCR(creșterea nr. De celule, conținutul
IX (glosofaring :Percepția gustativă.Inervează mușchii proteic).Meningita Meningococică (cerebro-spinală
faringelui- dereglarea simțului gustativ- tulburări de epidemică).Semnele clinice cardinale: febră,cefalee
deglutiție (disfagie). Nervul nr. X (vag): Nervul principal severă,grețuri,vomă,redoarea
al sistemului nervos vegetativ care comanda cefei,somnolență,confuzie.Semnele distinctive ale
viscerele.Controlează mușchii vocii – afonie-dereglări meningitei meningococice: *Afectarea vârstei
funcționale a organelor interne. Nervul nr. XI copilărești(1 lună-15 ani) în 25-40% cazuri. *Prezența
(accesor):Controlează mușchiul sternocleido-mastoidian  nazofaringitei; *Erupții hemoragice cutanate; *Instalarea
și mușchiul trapez -atrofia, hipotrofia SCM- rapidă a șocului toxico-infecțios.Tratament: -Terapia
torticolis.Nervul nr. XII (hipoglos) :Inervarea mușchilor antibacteriană în fucție de agent patogen: Penicilina G,
limbii .Rol în înghițire și vorbirea articulată. -paralizia şi Ampicilina, Cefalosporine(Ceftriaxonă,Cefotaxima,
atrofia limbii- tulburări în articularea cuvintelor, în Ceftazidima). -Toate antibioticele trebuie administrate
masticaţie şi înghiţire intravenos.–Tratamentul de dezintoxicare. -Tratament
2. Nevrita nervului facial.Manifestari clinice. Principii de simptomatic(antipiretice, anticonvulsivante,
diagnostic si tratament.Nervul facial-este un nerv mixt, cardiotonice).Îngrijirea bolnavilor :-repaus la pat pe toată
senzitivomotor si somatovegetativ Manifestari:simetria perioada febrilă și în care persistă sdr clinic meningeal;-
feței, eșecului mușchilor imitativi,scădere sau dispariție a nursing-ul sdr febril(comprese reci,
antitermice,temperatura mediului ambiant,schimbarea
lejeriei,termometri).
3. Punctia lombara.Tehnica de efectuare. Pregatirea
punctiei:Sunt necesare materiale de protectiei a
mesei/patului si pentru dezinfectie a pielii.Materialele se
aleg in fuctie de scopul punctiei.- instrumente si
materiale sterile - ace lungi cu diametrul 1-1.5 mm cu
mandren, seringi (si pentru anestezie), campuri
chirurgicale, comprese, tampoane, manusi de cauciuc,
pense hemostatice, pense anatomice, eprubete, lampa de
spirt, tavita renala- se informeaza pacientul, se
incurajeaza si i se explica pozitia in care va sta, in fuctie
de locul punctiei si starea acestuia.- Atentie ! Pentru a
putea fi executata punctia, pacientul trebuie sa fie "pe
nemancate" (a jeun)- pacientul poate sta in doua pozitii:
1. "spate de pisica" - in decubit dorsal in pat, cu spatele
la marginea patului, coapsele flectate pe abdomen, barbia
atingand pieptul2. pozitia semisezand pe masa de
tratament/operatie cu mainile pe coapse, capul in
hiperflexie. Ingrijirea postpunctie După executia
punctiei, asistenta aplica pansament uscat fixat cu
romplast, apoi asaza pacientul în pat în pozitie decubit
dorsal, fara perna si este necesar sa îşi pastreze aceasta
pozitie timp de 24 de ore.După şase ore, pacientul poate
fi hidradat şi hranit la pat, se vor verifica în permanenta
semnele vitale - tensiune arteriala, respiratie, puls iar in
cazul în care apar manifestari precum varsaturi, greturi
sau cefalee este informat medicul.Atentie ! In timpul
executiei punctiei rahidiene pot aparea accidente-
sindrom postpunctional, manifestat prin ameteli, cefalee,
varsaturi, rahialgii din cauza hipotensiunii lichidiene
provocate de punctie- pacientul poate acuza dureri
violente în membrele inferioare determinate de atingerea
ramificatiilor maduvei spinarii, cu vârful acului de
punctie.
Biletul 24
1.Factorii etiologici,mecanismele de dezvoltare a
AVC.AVC se produce atunci când fluxul sangvin către
creier este slab sau întrerupt, iar acest lucru duce la
moartea celulelor prin privarea de oxigen. AVC este
o urgență medicală. El constituie debutul unui deficit
neurologic, datorat unei boli cerebro-
vasculare.Principalul factor de risc al accidentului
vascular cerebral este HTA;Alti factori :ateroscleroza,
fumatul, obezitatea, diabetul zaharat, cardiopatii
emboligene (cardiopatie vulvară, fibrilație
artrială, infarctul miocardic acut,cardiopatie ischemică),
traumatisme craniene, malformații vasculare, etilism
acut, tumori cerebrale.
2. Comotia cerebrala.Manifestari clinice.Principii de
diagnostic si tratament.Comoţia cerebrală-nu este o
leziune organică propriu-zisă a creerului.
Simptomatologie:*pierderea stării de coştienţă: apare
imediat după traumatism, este total reversibilă şi durează
câteva minute *apnee*tahicardie*oscilaţii ale tensiunii
arteriale .Primul ajutor:*repaus în decubit dorsal, cu
capul într-o parte*supraveghere atentă, deoarece se
poate instala coma*dacă pacientul este agitat se
pot administra sedative, calmante Măsuri ulterioare: nu
necesită un tratament specific deoarece este o leziune
reversibilă, însă este necesar repausul fizic şi psihic
3. Pregatirea pacientului pentru interventie
chirurgicala.Pregatireagenerala a pacientului consta in primul
rand, in identificarea constantelor biologicesi aplicarea
unor tratamente, pentru normalizarea lor. Tot in cadrul
pregatirii generale intra sicresterea rezistentei
organismului, in fata actului chirurgical, prin echilibrarea
hidro-electrolitica sihemodinamica, vitaminizare si
in cazuri speciale, antibioterapie preoperatorie. Tot in
cadrul pregatiriigenerale intra si igienizarea pacientului
preoperator, adica toaleta generala, imbaiere si epilare
unde va avea loc interventie chirurgicala si de asemenea,
golirearea zervoarelor naturale a organismului.Pregatirea
psihologica a pacientului are si ea un rol important si
consta in lamurirea asupra bolii pe care o are,
a operatiei care i se face si a modului cum va decurge
anestezia, operatiasi evolutia postoperatorie.
CONSIMTAMANTULIn cazul unei interventii
chirurgicale, medicul curant are obligatia de a prezenta
pacientului sau a partinatorilor acestuia, riscurile
inteventiei operatorii precum si consecintele refuzului
sau opririi actului medical.
dezvoltarea contracțiilor musculare. Arsenalul
procedurilor este foarte extins: UHF, terapia magnetică,
terapia cu laser, radiația infraroșie, curenții diadynamici,
electroforeza cu substanțe medicinale. Un loc important
în tratamentul nevrită a nervului facial e acupunctura și
poate fi aplicată chiar și în perioada acută a bolii.
Tratamentele chirurgicale sunt indicate în primul rând
pentru pacienții la care compresiunea nervului a devenit
cauza nevrită. Lipsa efectului terapiei conservatoare timp
de 3 luni poate servi și ca indicație pentru tratamentul
chirurgical. Cu toate acestea, nici o metodă unică de
tratament nu poate oferi o garanție de 100% pentru
recuperare.
3. Testele de elongaţie (Lasegue, Wassermann,
Matskevich) - se efectuează bilateral, pot justifica
Biletul 25 afectarea radiculară/patologia discală. Testul Lasegue
1. Anatomia sistemului nervos periferic. Conţine poate fi efectuat de catre kinetoterapeut si este util pentru
prelungirile neuronilor, care constituie nervii pe traiectul a se evidentia existenta unei hernii de disc lombare.
cărora se pot găsi şi ganglioni. Prelungirile neuronilor Testul Lasegue are o sensibilitate de aproximativ 90%.Se
sunt: *axonul -prin care influxul nervos pleacă de la pozitioneaza  pacientul in decubit dorsal, cu capul pe
celulă. *dendritele -prin care influxul vine la planului patului. Kinetoterapeutul fixeaza bazinul
celula.Nervii periferici sunt fascicule de nervi individuali pacientului pentru a preveni rotatia acestuia iar celalalta
care sunt fie senzitivi, fie motori sau micşti. Din nervii mana prinde calcaiul pacientului si ridica membrul
periferici fac parte nervii cranieni în nr. de 12 perechi şi inferior progresiv cu genunchiul extins.Daca apare
nervii rahidieni. *Nervii cranieni- reprezintă componenta durere lombara intre 30 si 70 de grade de flexie a coapsei
craniană a sistemului nervos periferic, fiind nervi cu pe bazin, semnul este considerat pozitiv. Daca testul este
origine la nivelul encefalului. 12 perechi de nervi negativ se exclude hernia de disc lombnara cel putin in
cranieni, dintre care 10 își au originea aparentă randul pacientilor tineri. Dupa varsta de 30 de ani, un test
în trunchiul cerebral. asigură inervația senzitivo-motorie negativ poate sa apara chiar si in prezenta unei hernii de
a extremității cefalice și de asemenea importante funcții disc. Testul Wasserman, pentru depistarea sifilisului, este
senzoriale. *Nervul nr. I (olfactiv):Funcție olfactivă; - un test de sânge.
anosmie -absenţa mirosului - hiposmie - diminuarea
simţului olfactiv -parosmie - confundarea
mirosului .Nervul nr. II (optic): Transmite informația
vizuală - amauroza (orbire) - pierderea completă a
vederii -ambliopie - diminuarea acuităţii vizuale -
îngustarea câmpului vizual -daltonism-abolirea
perceperii anumitor culori (în general, roşu şi
verde)Nervul nr. III, IV şi VI (oculomotor,
trohlear,abducens):Inervează mușchii care participă la
mișcarea globului ocular, pupila- ptoză (căderea) ploapei
(III) -diplopie-vedere dublă (III, IV, VI)-midriază-
dilatarea pupilei -strabism -vedere saşie -amizocorie-
inegalitate pupilară. Nervul V (trigemen):Asigură
sensibilitatea cutanată a feței Inervează mușchii
masticatori-anestezia feţei – trismus-încleştarea
maxilarelor - prin contractura maseterilor.Nervul VII
(facial):Inervează mușchii mimici-paralizia facială -
asimetria feței - nu poate fluiera şi sufla.Nervul nr. VIII
(acustico-vestibular) format din doi nervi - nervul
cohlear și nervul vestibular.Nervul cohlear
(auditiv)transmite creierului sunetele percepute de
ureche, iar nervul vestibular conduce informatiile
destinate mentinerii echilibrului. -vertij-tulburări de
echilibru -nistagmus -mişcări oscilatorii ritmice ale
globilor oculari în toate direcţiile – surditate. Nervul nr.
IX (glosofaring :Percepția gustativă.Inervează mușchii
faringelui- dereglarea simțului gustativ- tulburări de
deglutiție (disfagie). Nervul nr. X (vag): Nervul principal
al sistemului nervos vegetativ care comanda
viscerele.Controlează mușchii vocii – afonie-dereglări
funcționale a organelor interne. Nervul nr. XI
(accesor):Controlează mușchiul sternocleido-mastoidian 
și mușchiul trapez -atrofia, hipotrofia SCM-
torticolis.Nervul nr. XII (hipoglos) :Inervarea mușchilor
limbii .Rol în înghițire și vorbirea articulată. -paralizia şi
atrofia limbii- tulburări în articularea cuvintelor, în
masticaţie şi înghiţire
2. Nevrita nervului facial.Manifestari clinice. Principii de
diagnostic si tratament.Nervul facial-este un nerv mixt,
senzitivomotor si somatovegetativ Manifestari:simetria
feței, eșecului mușchilor imitativi,scădere sau dispariție a
reflexelor corneene și superciliară, îngustarea fisurii
palpebrale pe partea afectată;pieptul nasolabial pe partea
afectată este mai pronunțat decât pe cei
sănătoși;grosimea obrazului pe partea afectată este mai
mare decât cea sănătoasă; spasmul spontan al mușchilor
faciali;când vă închideți ochii, colțul gurii
dumneavoastră se ridică pe aceeași parte;la închiderea
ochilor, fruntea este încrețită;îngustarea fisurii palpebrale
atunci când mănâncă. Diagnosticul este efectuat de un
neurolog pe baza plângerilor tipice ale pacientului, date
provenite dintr-un examen neurologic. În plus, un studiu
clinic privind sângele, urina, radiografia,
electromiografia, tomografia computerizată (CT),
imagistica prin rezonanță magnetică (IRM). Ele sunt
necesare pentru a stabili cauza bolii și gravitatea
procesului. Electromiografia vă permite să urmăriți
procesul de recuperare a nervului în procesul de
tratament, pentru a identifica semnele inițiale de
contracție. Pentru tratamentul nevrită a nervului facial, se
utilizează metode medicale și fizioterapeut Cursul bolii
poate fi lung, poate fi nevoie de luni de recuperare. În cel
mai bun caz, este posibil să se facă față acestei boli o
lună, dar uneori tratamentul semi-anual nu aduce 100%
rezultate.Se adm: antiinflamatoare. Diuretice, vitamin gr
B, antispasmatice, anticolinesteraza. Un rol important în
tratament îl au procedurile fizioterapeutice. Acestea
încep să se aplice de la 7-10 zile de boală, pentru a spori
efectele medicamentului, pentru a îmbunătăți circulația
sângelui, conducerea nervilor, pentru a împiedica Biletul 26
. Pregatirea punctiei:Sunt necesare materiale de
protectiei a mesei/patului si pentru dezinfectie a
pielii.Materialele se aleg in fuctie de scopul punctiei. -
instrumente si materiale sterile -ace lungi cu diametrul 1-
1.5 mm cu mandren,seringi (si pentru anestezie),campuri
chirurgicale,comprese,tampoane, manusi de
cauciuc,pense hemostatice,pense
anatomice,eprubete,lampa de spirt,tavita renala- se
informeaza pacientul,se incurajeaza si i se explica pozitia
in care va sta, in fuctie de locul punctiei si starea
acestuia.Pentru a putea fi executata punctia, pacientul
trebuie sa fie "pe nemancate" (a jeun)- pacientul poate
sta in doua pozitii: 1. "spate de pisica" -in decubit dorsal
in pat, cu spatele la marginea patului, coapsele flectate
pe abdomen, barbia atingand pieptul 2pozitia semisezand
pe masa de tratament/operatie cu mainile pe coapse,
capul in hiperflexie.Ingrijirea postpunctie După executia
punctiei, asistenta aplica pansament uscat fixat cu
romplast, apoi asaza pacientul în pat în pozitie decubit
dorsal, fara perna si este necesar sa îşi pastreze aceasta
pozitie timp de 24 de ore.După şase ore, pacientul poate
fi hidradat şi hranit la pat, se vor verifica în permanenta
semnele vitale:TA, respiratie, Ps iar in cazul în care apar
manifestari precum varsaturi, greturi sau cefalee este
informat medicul. In timpul executiei punctiei rahidiene
pot aparea accidente- sindrom postpunctional, manifestat
prin ameteli, cefalee, varsaturi, rahialgii din cauza
hipotensiunii lichidiene provocate de punctie- pacientul
poate acuza dureri violente în membrele inferioare
determinate de atingerea ramificatiilor maduvei spinarii,
cu vârful acului de punctie.
2. AVC hemoragic. Manifestari clinice.Examen
obiectiv.AVC hemoragic:cauza principală este ruptura
de vase sanguine la nivelul creierului. După localizare
hemoragiei AVC-ul hemoragic se împarte în 2: -
Hemoragia subarahnoidiană -Hemoragia cerebrală.
Cauze: *Puseu de HTA *Ruptura unor malformații
vasculare (anevrism) *În tumorile și metastazele
cerebrale *Boli de sânge → trombocitopeniile și
leucemiile sau în cazuri cu supradozare de
anticoagulante. Semne subiective: *dureri bruste de cap,
fara o cauza anume; *amortirea brusca a fetei, a unui
picior sau a unei miini, in special pe o anumita parte a
corpului; *tulburari bruste de memorie, dificultati in
vorbire si imposibilitatea de a intelege ceea ce se
vorbeste in jur;*pierderea brusca a echilibrului, ameteala
si probleme in coordonarea membrelor;
*privire incetosata sau dubla, stare inexplicabila de
somnolenta, greata
3. Acordarea tratamentului paliativ in faza terminala.În
domeniul îngrijirii paliative intră serviciile de suport
spiritual/religios, servicii sociale, activități de nursing,
servicii medicale, servicii de voluntari, serviciile în
perioada de doliu. Principiile îngrijirii paliative:*tratează
paicentului nu boala *îmbunătățește calitatea vieții
*susține viața și consideră moartea ca pe un proces
normal *nu grăbește și nici nu amână moartea
*consideră pacientul și familia ca pe o unitate de îngrijire
*îngrijire holistică în echipă interdisciplinară *sprijină
familia în timpul bolii pacientului și după decesul
acestuia. Ingrijirea paliativă este ingrijirea globală a
pacienților cu boli incurabile si vizează inlăturarea
suferinței  Permite pacienților să traiască și să se simtă
valorizați pană la sfârșitul vieții  Nevoia este enormă și
include un spectru larg de pacienți de la boli neurologice,
cardiace, pulmonare, etc la cancer, adulți și copii
Biletul 27
1. Factorii etiologici,mecanismele de dezvoltare a
AVC.AVC se produce atunci când fluxul sangvin către
creier este slab sau întrerupt, iar acest lucru duce la
moartea celulelor prin privarea de oxigen. AVC este
o urgență medicală. El constituie debutul unui deficit
neurologic, datorat unei boli cerebro-
vasculare.Principalul factor de risc al accidentului
vascular cerebral este HTA;Alti factori :ateroscleroza,
fumatul, obezitatea, diabetul zaharat, cardiopatii
emboligene (cardiopatie vulvară, fibrilație
artrială, infarctul miocardic acut,cardiopatie ischemică),
traumatisme craniene, malformații vasculare, etilism
acut, tumori cerebrale.
2. Intoxicatiile cu ciuperci.Manifestari clinice. Principii
de tratament.Intoxicaţiile se produc accidental prin
consumarea ciupercilor recoltate din flora spontană şi
sunt cauzate de necunoaşterea lor.Manifestari: greaţă,
vărsături dureri abdominale scaune cu sânge şi
mucozităţisete, uscăciunea gurii sau salivaţie abundentă
transpiraţie slăbiciune generală, ameţeli creşterea
frecvenţei respiratiei şi a pulsuluiscăderea tensiunii
arteriale creşterea temp corpului tulburări de
vederefurnicături ale extremităţilor.În cazul intoxicaţiilor
grave pot apărea: pierderi de conştiinţă,halucinaţii,
delir, convulsii, colaps, comă. Acordarea primului ajutor
în caz de intoxicaţie:*Se apelează numărul de
urgenţă 112, deoarece persoana intoxicată necesită
internare urgentă la spital, indiferent de gravitatea
intoxicaţiei.*Pâna la sosirea cadrelor medicale, persoana
intoxicată va bea cât mai multă apă (2-3 litri) şi/sau mult
lichid rece – lapte, ceai, cafea, compot, suc.*Persoana
trebuie să stea întinsă în pat, se interzice efectuarea
activităţii fizice înainte de spălarea stomacului (spălarea
va elimina toxinele, iar mişcarea, alergarea sau mersul pe
bicicletă vor intensifica absorbţia toxinelor în sânge).
3. Acordarea primului ajutor in criza epileptica.
Asigurarea permeabilității căilor respiratorii,
poziționarea în decubit lateral 2.prevenirea
traumatismelor secundare crizei prin îndepărtarea de la
obiectele tăioase/ascuțite, apă, surse de foc 3.adm
diazepamum tub rectal 10 mg (0,15-0,2 mg/kg la adult,
până la 0,4 mg/kg la copil), sau 5 mg (pentru copii până
la 15 kg), poate fi repetată peste 10 min dacă criza
continuă 4. dacă criza epileptică continuă > 5 min, se
cheamă de urgență ambulanța.
Biletul 38
1. Manifestari clinice in procese tumorale ale encefalului
si maduvei spinarii. Tablou clinic: Se manifestă prin 3
faze: radiculară, de compresiune spinală și de
compresiune totală. Faza radiculară: este
prelungită,dureri de tip nevralgic,durerea de caracter
radicular și poate constitui multă vreme unicul somptom.
Durerea se păstrează 1-2 ani chiar 5-10 ani. Durerile sunt
permanente și se accentuează la forțare,tuse,strănut. Sunt
unilaterale și corespund rădăcinii comprimate. Faza de
compresiune parțială :Bolnavul acuză o jenă prograsivă
în mers,scăderea forței musculare ai întâi într-un
membru apoi în celălalt. Pacienții obosesc în mers apoi
se împiedică în mers,după un timp se descoperă un
sindrom paraparetic,spastic în extensiune,reflexele
ostetendinoase sunt exagerate. Faza de compresiune
totală: Apar semne motorii și de tulburări de sensibilitate
bilaterală. Se explică pe de o parte prin dublă
compresiune a măduvei spre arcurile vertebrale iar pe de
altă parte prin dublă compresiune a măduvei spinării de
tumoare medulară. Perturbările funcționale și
hidrodinamice produse de compresiunea îndelungată
progresivă prin micțiuni dificile și apoi retenții,această
fază înaintată se caracterizează prin sindrom paraplegic
total în extensie.
2. Pregatirea necesarului pentru dezintoxicarea
organismului la pacientul cu intoxicatie alcoolica.
Terapia de detoxifiere alcoolică reprezintă curăţarea
organismului de toxinele acumulate în urma abuzului de
alcool. Necesar:perfuzia, materialele individuale sterile,
preparatele medicamentoase speciale. Detoxifierea se
face de 1-2 ori pe zi, timp de 1-5 zile, în funcţie de
severitatea stării pacientului, recomandările medicului şi
alte măsuri de îngrijire a sănătăţii. Pasii de urmat 1.
Eliberarea si protezarea caii aeriene 2.Evaluarea si
controlul respiratiei - Monitorizeaza frecventa
respiratorie, pulsoximetrie; 3. Evaluarea si controlul
circulatiei - Monitorizarea pulsului,TA, EKS 4.
Evaluarea statusului mental 5.Diagnosticul de intoxicatie
Cetoacidoza etanolica se va trata prin repletie cu
cristaloide, glucoza (care stimuleaza eliberarea de
insulina, scade secretia de glucagon si reduce astfel
oxidarea acizilor grasi; de asemenea, stimuleaza sinteza
de ATP) si tiamina care faciliteaza intrarea piruvatului in
ciclul Krebs, crescand astfel sinteza de ATP. 6.
Reducerea absorbtiei si stimularea eliminarii -Lavajul
gastric poate fi aplicat in cazul ingestiei recente(pana la
1h).
3.Neurorecuperarea pacientului dupa accident cerebral
vascular.Recuperarea dupa accidentul vascular celebral
este diferita de la un caz la altul, in functie de gravitatea
accidentului si de istoricul medical al pacientului.
Factorii principali care influenteaza recuperarea dupa
AVC sunt atitudinea pacientului, mediul in care are loc
recuperarea si sprijiul familiei si al
prietenilor. Recuperarea medicala joaca un rol important
in aceasta afectiune, avand mai multe
scopuri:*Prevenirea aparitiei unui alt accident vascular
cerebral*Prevenirea si tratamentul complicatiilor
medicale *Facilitarea farmacologica a procesuliui de
neurorecuperare *Invatarea miscarilor de ameliorare a
simptomelor *Consolidarea si perfectionarea controlului
motor, echilibrului si coordonarii in actiunile mortice
*Insusirea activitatilor de autoservire prin promovarea
miscarilor palliative *Automatizarea miscarilor uzuale
*Includerea activa si constienta in activitatea
verbala*Includerea constienta in compensarea defectelor
de vorbire si intelegere *Aplicarea metodologiilor si
tehnicilor de interventie asupra atentiei, memoriei,
perceptiei spatiale, calcularii si praxisului in functie de
eterogenitatea deficitului cognitive *Managementul
depresiei postAVC si al anxietatii *Analiza
comprehensiva si interventii asupra functiilor
psihosociale
Bilet 39
1. .Factorii etiologici,mecanismele de dezvoltare a
AVC.AVC se produce atunci când fluxul sangvin către
creier este slab sau întrerupt, iar acest lucru duce la
moartea celulelor prin privarea de oxigen. AVC este
o urgență medicală. El constituie debutul unui deficit
neurologic, datorat unei boli cerebro-
vasculare.Principalul factor de risc al accidentului
vascular cerebral este HTA;Alti factori :ateroscleroza,
fumatul, obezitatea, diabetul zaharat, cardiopatii
emboligene (cardiopatie vulvară, fibrilație
artrială, infarctul miocardic acut,cardiopatie ischemică),
traumatisme craniene, malformații vasculare, etilism
acut, tumori cerebrale.
2. Epilepsia.Manifestari clinice, paraclinice. Principii de
tratament,ingrijire.Epilepsia reprezintă o boală cronică
cerebrală, cu etiologii variate caracterizată prin prezenţa
unor crize epileptice repetitive. Deoarece epilepsia este
cauzata de o activitate anormala in creier, convulsiile pot
afecta orice proces coordonat de creier. Semnele si
simptomele convulsive pot include:Confuzie
temporara;Miscari necontrolate ale bratelor si
picioarelor;Pierderea constiintei;Simptome psihice, cum
ar fi teama, anxietatea sau senzatia de deja
vu.Tratamentul epilepsiei prevede *Măsuri generale-
evitarea sitațiior cu potențial declanșator
*alimentația(interzicerea consumului de alcool, cafea,
cola, alimente excitante0 *TV, monitor, calculator( privit
TV maxim 2h pe zi cu lumină de fond, evitarea luminilor
interminente) -somn (respectarea orarului de somn
servicii fără ture) -sport,profesii(evitarea locurilor cu
periculozitate). *Tratament medicamentos-tratament
simptomatic. *Principii geenrale de tratament- Instituirea
tratamentului se face doar dacă diagnosticul de epilepsie
este cert - tratamentul se instituie cât mai precoce după
diagnostic.-Se adm zilnic, neîntrerupt, timp de mai mulţi
ani - Evaluarea efectului tratamentului se face pe criteriu
clinic, în pimul rând si apoi pe cel EEG si al nivelului
seric al drogului antiepileptic - Este de preferat
monoterapia folosind drogul respectiv la doza minimă
eficientă (dispariţia crizelor cu pierdere a cunoştinţei.) -
dacă după a treia variantă de DAE în monoterapie nu
apare controlul crizelor se introduce politerapia (2 DAE)
-durata tratamentului este în funcţie de tipul de sindrom
epileptic şi de răspunsul la tratament: -nu se întrerupe
tratamentul -epilepsia focală simptomatică -durata
tratamentului mai lungă de 6 ani până la controlul
medicamentos al crizelor - mai mult de 30 crize GM
până la corijarea lor - tratamentul se întrerupe -după 2-3
ani fără crize, pentru sindroamele epileptice benigne
(ex. absenţele copilului) -după minim 5 ani pentru
celelalte cazuri.
3. Examinarea semnelor meningiale.Pregatirea
necesarului pentru efectuarea punctiei lombare.Semnele
distinctive ale meningitei meningococice: *Afectarea
vârstei copilărești(1 lună-15 ani) în 25-40% cazuri.
*Prezența nazofaringitei; *Erupții hemoragice cutanate;
*Instalarea rapidă a șocului toxico-infecțios.
Pregatirea punctiei:Sunt necesare materiale de protectiei
a mesei/patului si pentru dezinfectie a pielii.Materialele
se aleg in fuctie de scopul punctiei.- instrumente si
materiale sterile - ace lungi cu diametrul 1-1.5 mm cu
mandren, seringi (si pentru anestezie), campuri
chirurgicale, comprese, tampoane, manusi de cauciuc,
pense hemostatice, pense anatomice, eprubete, lampa de
spirt, tavita renala- se informeaza pacientul, se
incurajeaza si i se explica pozitia in care va sta, in fuctie
de locul punctiei si starea acestuia.- Atentie ! Pentru a
putea fi executata punctia, pacientul trebuie sa fie "pe
nemancate" (a jeun)- pacientul poate sta in doua pozitii:
1. "spate de pisica" - in decubit dorsal in pat, cu spatele
la marginea patului, coapsele flectate pe abdomen, barbia
atingand pieptul2. pozitia semisezand pe masa de
tratament/operatie cu mainile pe coapse, capul in
hiperflexie. Ingrijirea postpunctie