MIASTENIA GRAVIS

Jonctiune neuromusculara:
1. Axon
2. Membrana celulara (sarcolema)
3. Vezicule sinaptice
4. Receptor acetilcolinic
5. Mitocondrie

Sinapsa: - versant presinaptic= terminatia axonala

- versant postsinaptic= placa motorie

Placa motorie = regiune diferenţiată a sarcolemei,

prezentând sinuozităţii regulate = fante sinaptice
secundare.
Receptorii de acetilcolina (R-Ach) = structură complexă, compusă din 5
subunităţi, din care 2 subunităţi alfa care poartă fiecare un loc de legătură a
acetilcolinei (Ach); aceste subunităţi limitează un canal ionic a cărui
deschidere antrenează depolarizarea plăcii motorii.

În repaus mici cantităţi de acetilcolină sunt eliberate din terminaţiile axonale →

apariţia de micropotenţiale de placă.

Influxul nervos → ieşire masivă de Ach→

potenţial de placă propagat → contracţia
fibrelor musculare.

Normal, cand impulsul traverseaza nervul,

terminatiile nervoase elibereaza Ach. Ach
traverseaza jonctiunea neuromusculara si
se leaga de R-Ach, care sunt activati si
genereaza contractia musculara.
Miastenia gravis (MG) = boala a sinapsei neuromusculare mediata
imun si caracterizata prin oboseala excesiva sau deficit motor
fluctuant, ce se accentueaza cu exercitiul fizic si se amelioreaza
dupa repaus, secundara blocarii R-Ach de catre anticorpi (Ac)
circulanti.
Prevalenta: 50–125 cazuri/1milion.
Mai frecventă la femei (2/1). Inegalitatea de afectare este> la
tineri (5/1).
Boala = la orice vârstă, frecvenţă maxima pentru debut între
15-20 ani.
Debutul aparent poate coincide cu o infecţie, intoxicaţie,
traumatism; la femei → legat de factori endocrini
(pubertate, sarcină).
MG = cauzata de un defect de transmisie a influxului nervos catre muschi.
 = apare cand comunicarea normala dintre nerv si muschi este intrerupta
la nivelul jonctiunii neuromusculare.

MG = canalopatie autoimuna, in care deficitul motor este datorat

unor Ac circulanti care blocheaza sau distrug R-Ach la nivelul
postsinaptic al jonctiunii neuromusculare, inhibind efectul
excitator al Ach ➪ impiedica contractia musculara.

 = poate fi declansata prin reactie incrucisata la un agent infectios

 = predispozitie genetica – tip HLA B8 si DR3 cu DR1 (miastenie
oculara)
 = mai frecventa in familii cu alte boli autoimune
Ac sunt produsi de propriul sistem imun.
Numarul R-Ach scade la nivelul jonctiunii neuromusculare,
unde sunt eliberate veziculele cu Ach. Acetilcolinesteraza
(existenta in fanta sinaptica) hidrolizeaza rapid Ach in fanta
sinaptica si ii impiedica actiunea asupra muschilor.
~ 75% dintre pacientii cu MG au anomalii ale timusului
(implicat in sistemul imun).
~ 25% dintre pacientii cu MG au timom

I: Miastenie - forma oculara
IIA: Miastenie - forma generalizata usoara cu semne
oculare
IIB.: Miastenie - forma generalizata moderata cu
semne bulbare usoare si oculare
III: Miastenie – forma severa cu complicatii bulbare
si respiratorii (traheostoma)
IV: Miastenie – forma severa, cu evolutie din oricare
dintre formele de mai sus
 - oboseala excesiva
 - deficit motor variabil: mers, urcatul treptelor, ridicare din
pozitie sezanda, mentinerea capului
 - tulburări de fonaţie
 - tulburări de deglutiţie
 - tulburări de masticaţie
 - ptoză palpebrală fluctuantă
 - strabism, diplopie variabilă
 - tulburări respiratorii
 - afectarea mimicii
 - tulburări cardiace: tahicardie, tulburări de repolarizare
 - criza miastenică
Gravitatea: riscul tulburărilor respiratorii (hipoventilaţie)
 Unele grupe musculare sunt mai frecvent implicate:
 Musculatura oculara: la >50% dintre pacienti primele semne si simptome
sunt oculare:
 - Ptoza palpebrala uni sau bilaterala
 - Incetosarea vederii sau diplopie orizontala sau verticala


Muschii faciali si bulbari: in ~ 15% dintre pacienti:
- Tulburari de vorbire: dizartrie, voce nazonata, disfonie.
- Dificultati de deglutitie: pacientii se pot ineca usor cu alimente
solide/lichide.
- Tulburari de masticatie: mai ales pentru alimente tari.
- Diminuarea expresivitatii faciale: lipsa zambetului.
1. Examen neurologic in dinamica,
inainte si dupa efort: oboseala excesiva
sau deficit motor care se agraveaza cu
repetarea miscarilor sau dupa un efort
fizic si se amelioreaza dupa repaus.
Teste diagnostice:
2. Testul la anticolinesterazice:

Injectarea de neostigmina (Miostin) sau edrofonium (Tensilon),

determina ameliorarea temporara rapida a simptomatologiei.
Neostigmina si Edrofonium = anticolinesterazice de electie
(instalarea rapida a efectului). Testul este pozitiv daca se obtine o
ameliorare semnificativa a deficitelor.
3. Dozarea de Ac:
- Ac anti R-Ach = pozitivi la 85% dintre pacientii cu MG
generalizata (sensibilitate = 80–96%); la pacientii cu
miastenie oculara, insa sensibilitatea scade la 50%.
 - Ac anti MuSK sunt prezenti la 30 - 40% dintre
pacientii cu MG ce nu au Ac anti R-Ach.
 - Ac anti-titina la 20–40% dintre pacienti
 - Ac anti-RyR la 13–38%
 - Ac anti-Kv1,4 la 12–15%
4. EMG=electromiografie
4a. EMG cu stimulare repetitiva

Test = pozitiv daca

se obtine un
decrement de 20%
al amplitudinii
potentialelor
4b. EMG de fibra unica
Este testata o singura fibra musculara.

Single-fiber electromyography
evidentiaza fenomenul de jitter
(un al doilea grup de potentiale)
5. Rx torace : largirea mediastinului = sugestiva pentru timom.
6. CT sau IRM = mai sensibile in identificarea unui timom sau a
altor anomalii la acest nivel.
MRI de craniu sau orbite = util pentru excluderea unor procese
compresive sau inflamatorii.
7. Capacitatea vitala poate fi monitorizata periodic (evolutia
deficitului, a raspunsului la terapie, predictia insuficientei
respiratorii ce poate precede criza miastenica).

See more at: http://myasthenia.org/WhatisMG/TestDiagnosticmethods.aspx#sthash.M23J9VE7.dpuf

8.Testul cu gheata
Aplicarea de gheata pentru 2-5 minute pe muschii cu
deficite (sensibilitate si specificitate de 76.9% si respectiv 98.3%)
Acetilcolinesteraza este inhibata la temperatura scazuta.
Poate fi utila in formele oculare de MG; ridicarea cu
≥2mm a pleoapei = test pozitiv.
Clinic: - oboseala sau deficit motor
- deficitele se accentueaza cu repetarea
miscarilor si se amelioreaza dupa repaus sau somn
- muschii oculomotori sunt afectati precoce
(diplopie, ptoza)
- fara tulburari de sensibilitate
Simptomele variaza de la o zi la alta si pe parcursul
aceleiasi zile (mai importante seara)
 Exercitiile fizice
 Boli intercurente
 Stress
 Temperatura ridicata
 Unele medicamente: vor trebui evitate.
1. Contraindicatii absolute:- curarizante, barbiturice, d-penicilamina,
toxina botulinica, interferon alfa, fenotiazine, morfina

2. Contraindicate
a. Antibiotice - aminoglicozide (gentamicina, kanamicina,
neomicina, streptomicina, tobramicina); macrolide (eritromicina,
azitromicina); fluoroquinolone (ciprofloxacin, norfloxacin,
levofloxacin);
b. Quinine, quinidine, procainamida,
c. Sare de magneziu.

3. Cu precautie- pot exacerba deficitele:

a. Blocanti ai canalelor de calciu
b. Beta blocante
c. Litiu
d. Statine
e. Substante iodate pentru investigatii cu contrast
Inhibitori de acetilcolinesteraza: amelioreaza simptomele➡
efectuarea activitatilor zilnice.
Se initiaza cu doze mici, care se cresc progresiv pana la
obtinerea efectului dorit.
Efecte adverse: sunt efecte colinergice gastrointestinale (colici intestinale),
hipersalivatie (sialoree), mictiuni frecvente, transpiraţie, tahicardie, mioză,
hipersecreţie bronşică.
- pyridostigmina (Mestinon)/neostigmina (Miostin)
amelioreaza transmiterea influxului nervos.
Corticosteroizi (prednison): inhiba sistemul imun, limitind
producerea de Ac.
Imunosupresoare: azatioprina-Imuran, ciclofosfamida,
micofenolate mofetil-CellCept).
Anticorpi Monoclonali: Rituximab (Rituxan i.v.) util in forme
neresponsive sau cu evolutie grava.
Schimb plasmatic: pentru scoaterea Ac din circulatie.

Imunoglobuline intravenoase: legarea Ac circulanti si

furnizarea de Ac normali.
Beneficiu pe termen scurt: saptamani/luni.
Costuri ridicate.
Utile in formele grave, criza miastenica.
Indicatie: - in prezenta timomului➪ timectomie.
 - la cei la care steroizii nu aduc o ameliorare
semnificativă sau dacă semnele reapar la întreruperea
steroizilor după 1 an.
 - la cei cu MG generalizată
Nu se indica interventia chirurgicala daca:
 - simptomele sunt usoare
 - in miastenia oculara
 - pacienti cu varsta > de 60 ani

In general, postoperator, pacientii necesita in continuare terapie

medicamentoasa.
Criza miastenica: înrăutăţirea bruscă a Criza colinergica: secundară excesului de
simptomelor miastenice la un pacient stabil. anticolinesterazice)
Apare in contextul unei cauze Simptome: - paralizie respiratorie brutală
decompensatoare (infectie, stress, chirurgie,
sarcina). Muşchii respiratorii devin atât de slabi - hipotensiune arterială şi
incat pacientul nu poate respira eficient. - comă.
Este o complicatie care poate pune în pericol viaţa - este precedată de semne de
şi necesită tratament de urgenţă (respiraţie supradozaj antiacetilcolinesterazic:
mecanica).
➪ fasciculaţii
Simptome - tulburări respiratorii cu dispnee
➪ vărsături, colici, crampe abdominale, diaree
marcata →IR acuta
➪ hipersalivaţie
- febra
➪ sudoraţie
- hipoxie, cianoză cu hipercapnie
➪ mioză
- ptoza palpebrala
➪ bronhoree
- dizartrie – anartrie
➪ bradicardie sinusala.
- deficit motor facial/bulbar
Tratament: - Atropină
- anxietatea, hipersudoraţiaşi hipertemia
pot preceda un colaps cu exitus. - oprirea medicaţiei anticolinesterazice
Tratament: - spitalizare în ATI - asistare ventilatorie respiratorie si
 - medicaţiei anticolinesterazice i.v. - hrănire pe sondă nazo-gastrică până
la metabolizare completă
 - asistare respiratorie
- apoi reintroducerea treptată a
 - antibiotice
anticolinesterazicelor.
 - plasmafereză/IgIV.
 Miopatii mitocondriale
 Botulism
 Miozite
 Sindrom miastenic congenital
 Sindromul Eaton Lambert
Boala autoimuna care afecteaza canalele de Ca voltaj-dependente de
pe versantul presinaptic al jonctiunii neuromusculare → inhibarea
eliberarii Ach
50% solitara, 50% asociaza cancer pulmonar ➡ bloc presinaptic
paraneoplazic (adenocarcinom bronhopulmonar cu celule mici)
Simptome: - oboseală musculară generalizată, fara implicarea
muschilor respiratori si faciali
- oboseala se amelioreaza cu exercitiul fizic sau repetarea
miscarilor
- simptomele sunt mai importante dimineata si predomina
proximal
Pacienţii au simptome vegetative: gură uscată, impotenta şi elemente
neuropatice (absenţa ROT), trăsături care nu apar în miastenie.
Ac anti canal de Ca
Rx/CT pulmonar
EMG- stimulare repetitiva =
increment
 1. Corticoterapie
 2. Azatioprina
 3. Amifampridine= Firdase (3,4 diaminopiridina) →
blocheza canalele de K → ↑ duratei potentialelor de
actiune → canalele de Ca raman deschise →
eliberarea crescuta de Ach
 4. Schimb plasmatic
 5. IgG i.v.
 6. Ablatia tumorii
 Evoluţie:
- Imprevizibila: in general = buna
- Ameliorare sub terapie sau dupa timectomie
- Agravare progresiva
- Criza miastenica (insuficienta respiratorie)
- Criza colinergica
- Netratati: 30%→deces prin insuficienta
respiratorie
Aristotle Onassis (January 20, 1906 – March 15, 1975)Brief Bio: He was a prominent Greek
shipping magnate and business tycoon as well as the second husband of Jackie Bouvier
Kennedy. Diagnosis: Myasthenia Gravis. Cause of Death: Myasthenia Gravis
Karl Malden (March 22, 1912 – July 1, 2009)Brief Bio: Karl Malden was an actor whose
career that spanned more than seven decades. He was best known for his role in the70s
TV series “The Streets of San Francisco”. Diagnosis: Myasthenia Gravis.Cause of
Death : Old Age
Christopher Robin Milne (August 21, 1920 – April 20, 1996)Brief Bio: As the son of author
A.A. Milne, the author of Winnie The Pooh, Christopher Robin Milne found success as an
author as well once both his parents had passed on. Diagnosis: Myasthenia Gravis.
Cause of Death: Natural Causes
Connie Haines (January 20, 1921 – September 22, 2008)Brief Bio: American singer who
performed up-tempo big band songs with the Tommy Dorsey Orchestra and Frank Sinatra.
Diagnosis: Myasthenia Gravis. Cause of Death: Myasthenia Gravis.
Karl Malden (March 22, 1912 – July 1, 2009)Brief Bio: Karl Malden was an actor whose
career that spanned more than seven decades. He was featured in classic Marlon Brando
films such as “A Streetcar Named Desire” and “On the Waterfront.” He was best known for
his role in the70s TV series “The Streets of San Francisco”. Diagnosis: Myasthenia
Gravis. Cause of Death : Old Age
Phil Silvers (May 11, 1911 – November 1, 1985)Brief Bio: He was was an American
entertainer and comedic actor. He is best known for starring in 1950s sitcom, ThePhil
Silvers Show which was set on a U.S. Army post. Diagnosis: Myasthenia Gravis. Cause
of Death: Heart Attack
Phillips Lord (July 13, 1902 - October 19, 1975)Brief Bio: Phillips Lord was a writer, producer
and sometime actor who created Seth Parker’s Singing School, GangBusters, and other
celebrated radio shows of the 1930s and 1940s. Diagnosis: Myasthenia Gravis. Cause
of Death: Myasthenia Gravis