Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu afecțiuni neurologice constă în

educație sanitară, participare la efectuarea actelor de investigare clinică și

participarea la efectuarea tratamentului.

Educația sanitară
a) Profilaxie primară
 Evitarea stresului, suprasolicitării unor organe
 Excesele alimentare, alcoolice
 Combaterea sedentarismului, obezitate, fumat
 Prevenirea traumatismelor cranio-cerebrale, vertebrale sau leziuni ale nervilor
periferici
 Prevenirea microtraumatismelor în unele profesii
 Educarea gravidelor pentru evitarea tutunului, alcoolului, contactul cu persoane
purtătoare de agenții infecțioși (la rubeolă)
 Consilierea familiilor în care un partener are o boală cu transmitere
b) Profilaxie secundară
 Terapie corespunzătoare a aterosclerozei
 Valvulopatii
 Tratare corectă a traumatismelor craniocerebrale, a malformațiilor, parazitozelor
 Tratarea stărilor toxice sau infecțioase
 Evitarea hipertermiei prelungite

Rolul asistentului medical în investigația clinică și paraclinică

M.D.
 Cefalee
 Vertij
 Grețuri, vărsături
 Diplopie
 Parestezii
 Tremurături
 Paralizii

Tulburări ale mișcării:

 Pareză
 Paralizie
 Hemiplagie
 Paraplegie
 Tetraplagie
 Monoplagie
Modificări ale tonusului
 Hipertonie (contractură musculară)

 Hipotonie (tonus scăzut)

Tulburări de ortostatism și mers
 Mers cosit
 Mers talonat
 Mers stepat
 Mers ebrios (pe 7 cărări) afectează cerebelul

Tulburări de coordonare ale mișcării (ataxie)

 Tulburări de mișcări voluntare (din cauza leziunii la nivelul cerebelului)
 Mișcări anormale (diskinezii) mișcări involuntare
 Convulsiile tonice (contractură musculară intensă, durabilă care poate fi generală
sau parțială)
 Convulsii clonice (mișcări bruște, violente, de scurtă durată și întrerupte de
repaus)
 Convulsii toricaclonice (contractură + mișcări bruște violente urmate de pauză –
epilepsia)
 Mișcări coreice (mișcări bruște aritmice, dezordonate)
 Mișcări atetozice (vermiculare)
 Tremurăturile (mișcări de amplitudine mică, ritmice, Parkinson, etilism, nevroze)
 Fasciculațiile (contracții involuntare, dureroase, tranzitorii ce afectează un mușchi
sau grup de mușchi)
 Ticurile (mișcări clonice involuntare, rapide, care se repetă în mod stereotip,
accentuate la emoții și care dispar în somn)

Tulburări de sensibilitate
Ele pot fi:
 subiective (descrise de pacient) furnicături
 obiective:
 sensibilitate tactilă, dureroasă, termică, profundă
 fără sensibilitate – anestezie
 hipoestezie – diminuare
 hiperestezie – accentuare

Reflexele – osteotendinoase:
 reflex rotulian, achilian, bicipital, tricipital
 se examinează cu ciocanul de reflexe – percuția unui tendon (mușchiul se
contractă)
 reflex cutanat: abdominal, plantar
Atrofiile:
 scăderea masei musculare, la pacienții cu scleroze
 la tegumente – escare

Tulburări de limbaj

 afazie: imposibilitatea exprimării și înțelegerii a cuvintelor

 dizartrie: imposibilitatea de a articula cuvintele
 dislalie
Tulburări a celor 12 nervi cranieni prin:
 lezarea nervilor olfactivi (anosmie)
 nervul 2 optic:
 amardroză (cecitate-orbire)
 hemianopsie – pierdere ½ câmp vizual
 hemeralopie / scăderea la iluminare redusă
 nictalopie: vede bine seara decât ziua
 ambrioprie: diminuarea acuității vizuale
 nervul 3 oculo-motor comun:
 ptoză (căderea ploapei superioare)
 displopie
 midriază – dilatare
 strabism
 nervul 4 patetic – diplopie

-nervul 5 trigemen – senzimi:

 sensitive: nevralgii faciale
 motorii: trismus (încleștarea maxilarului)
-nervul 6 oculomotr extern prin lezare:
 diplopie
 strabism
-nervul 7 nerv facial: lezarea lui produce paralizie facială, ramura senzitivă
produce lezarea gustului
- nervul 8 acustico vestibular (Cohlear):
 lezarea acutic – surditatea
 lezarea vestibulară – nistagmus + tulburări de echilibru
-nervul 9 glasofaringian – tulburări de deglutiție și gust
- nervul 10 pneumogastric:
 rol reglator vegetativ
 lezarea lui – moarte prin tulburări de ritm și respirație
 nervul 11 spinal – paralizia laringelui și a sistemului nervos motor
 nervul 12 motor, lezarea lui: hemiparalizie, hemiparalizie a limbii

INVESTIGAȚII PARACLINiCE
Participarea la efectuarea actelor de investigație paraclinică
a) Recoltare de lichid cefalorahidian: puncția rahidiană, scopul explorator.
 Materiale necesare:
 Nesterile: material de protecție a patului, tăviță renală,

 Sterile: mănuși sterile, tampoane sterile, ace pentru puncție, recipiente pentru
recoltarea lichidului cefalorahidian, anestezice, soluție dezinfectantă pentru
tegumente, câmpuri sterile, manometrul
 Pregătirea pacientului:
 Pregătirea psihică:
b) Analize de sânge: VSH, hemoleucogramă, biochimie (glicemia, colesterol,
trigliceride, HDL, VLDL, HDL, VDRL, INR, examen de urină, electroliți, sodiu,
potasiu, electroforeză)
c) Electroencefalograma: este metodă de explorare a activității bioelectrice a
creierului.
Scopul este de diagnostic, practic se localizează anumite leziuni cerebrale și vedem
dacă funcționează creierul normal.
Indicațiile electroencefalogramei: traume, epilepsie, AVC, tumori, infecții, leziuni
vasculare, comă)
Materiale neceare: electroencefalograf, electrozi, gel, lampă stromoscopică
Pregătirea pacientului:
 Psihică
 Fizică:
 Se întrerupe medicația cu 3 zile înainte
 Părul trebuie să fie curat
 Poziția pacientului decubit dorsal, se poate face și într-un fotoliu special,
pacientul relaxat, în timpul tehnicii stă cu ochii închiși, să-și controleze respirația și
să nu se miște, copii mici se adorm.

Tehnica: se aplică gelul de contact, se repartizează electrozii pe toată suprafața

craniului și se fisează cu o bandă de cauciuc. În timpul înregistrării se evită orice
mișcare, aparatul înregistrează în acest timp, se poate înregistra și pulsul și
tensiunea arterială și se pot face înregistrări în timpul electroencefalogramei prin
aplicarea acelei lămpi stroboscop. Dacă este indicație se pot face înregistrări și în
hiperpnee, invităm pacientul să respire mai desși cu altitudine mai mare. După
procedură se îndepărtează electrozii și se transportă pacientul în salon.
d) Electromiografia este metodă de investigare care înregistrează biocurenții produși
de mușchii scheletici în activitate.
Scopul: diagnostic
Indicații: miopatii, diverse forme de paralizie.
Materiale necesare: electromiograf, electrozi care pot fi cutanați sau de profunzime,
gel de contact, alcool, tampoane.
Pregătire psihică: explic pacientului necesitatea, poziția este în funcție de mușchiul
care este investigat, apoi se aplică electrozii, spunem pacientului că s-ar putea să
simtă trecerea curentului și se fac înregistrările. După investigație se desplipesc
electrozii și pacientul este transportat în salon
e) Radiografia craniană

Idicații: se evidențiază suturile craniene, șanțurile unor vase sanguine, se obțin

modificări ???
Pregătirea pacientului:
Psihică
Fizică: se îndepărtează obiectele radioopace, se sedează, se efectuează radiografiile.

f) Pneumoencefalografia examinarea spațiilor subarahnoidiene și a ventriculilor

cerebrali, evidențiate radiologic prin introducerea unei cantități de aer prin puncție
lombară sau suboccipitală.
Se folosește foarte rar.
g) Ventriculografia este asemănătoare cu pneumoencefalografia, aerul se introduce
direct în ventriculul cerebral prin trepanație.
h) Angiografia cerebrală înseamnă introducerea unei substanțe de contrast radiopace
în arborele vascular cerebral cu scop de examinare a structurii vaselor.

Indicații: anevrisme, tumori, malformații

Materiale necesare: substanța de contrast, catetere, seringi.
Pregătirea psihică: explicarea pacientului
Fizică: nu mănâncă nimic în dimineața respectivă, neapărat testarea la substanța de
contrast, administrarea unui sedativ eventual. Medicul efectuează tehnica.
Îngrijiri ulterioare: supraveghera locului funcției, supravegherea funcțiilor vitale,
radiografia coloanei vertebrale.
Pregătirea fizică:îndepărtarea obiectelor radiopace, pacientul este dus la radiologie.
i) Mielografia: înjectarea unei substanțe de contrast în interiorul spațiului dural.

Indicații: traumatisme, tumori, herni de disc.

Pregătirea pacientului psihică.
Fizică: exact ca pentru puncția lombară. Se efectuează puncția, se scot 2 mm de
lichid și se introduc 2 mm de substanță de contrast, se fac după aceea poze.
Îngrijiri ulterioare: repaus cel puțin 6 ore și în funcție de starea pacientului și soluția
de contrast folosită la 24 de ore.
Tratament: tomografia + RMN
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ÎN AFECȚIUNI NEUROLOGICE
 Cortizon
 AINS
 Anticoagulante
 Antibiotice
 Anticonvulsive
 Antialgice
 Vitamine
 Vezi administrarea anticoagulante, cortizon
a) Fizioterapie: constă în utilizarea factorilor naturali: aer, apă, căldură, la care se
adaugă masa, exerciții fizice în scop terapeutic
b) Hidroterapia: utilizează apa, comprese, spălări, afuziuni, turnări de apă fără
presiune, dușuri calde, reci, supresiune, băi parțiale, băi medicinale.
c) Termotarapia: terapia prin căldură, aer cald, soare, băi de abur
d) Electroterapia: - curent electric:
 Alternativ: Faradoterapie
 Continuu: Galvanoteropie
e) Galvanizările: îngrijiri ulterioare, supravegerea funcțiilor vitale, P, TA dacă are
amețeli
f) Radiografia coloanei vertebrale:

 Pregătirea pacientului:
 Psihică
 Fizică: indepărtarea obiectelor metalice
g) Mielografie: injectarea unei substanțe de contrast în interviul spațiului dural
 Indicații: traumatisme, tumori, hernie de disc
 Pregătirea pacientului:
 Psihică
 Fizică:
o idem pentru puncția lombară
o testare la substanță
o 2 ml LCR se scot și se introduce substanța de contract
o Se fac poze
 Îngrijiri ulterioare: ca după puncția lombară: repaus 6 ore
 Tratament: tomografia + RMN
 Curenți diadinamici – în nevrite, nevralgii
h) Fototerapie: folosirea energiei luminoasă, solară (helioterapia), artificială(raze
infraroșii)
 Masaj: activează circulația
i) Kineziterapia: terapia prin mișcare, gimnastică medicală, exerciții în apă.