Catedra de medicina alternativă și

complementară
Pag. 1/33

Medicina alternativă și complementară

Întrebările pentru examen
pentru studenții anului V, Facultatea Medicina 1,
anul de studii 2021-2022

Acupunctură
1. Medicină alternativă și complementară: componente, definiții, popularitatea și
răspândirea în lume.
MEDICINA TRADIȚIONALĂ (OMS)
Suma tuturor cunoștințelor și a deprinderilor practice, indiferent de faptul dacă ele
pot fi rațional explicate sau nu, care sunt aplicate în diagnosticare, tratamentul și în
profilaxia tulburărilor fizice, psihice și sociale, bazate în exclusivitate pe observații
și experiența practică, care se transmit din generație în generație în scris sau oral
MEDICINA ALTERNATIVA
 reprezintă practici medicale care nu fac parte din tradiţiile ţării respective, dar
sunt utilizate cu succes în sistemul de ocrotire a sănătăţii ca o variantă alternativă a
medicinii alopate şi pot fi aplicate ca monoterapie în tratamentul diverselor maladii
(exemplu: acupunctura, homeopatia, etc.)
MEDICINA COMPLEMENTARĂ
 reprezintă practici medicale care completează tratamentul de bază şi nu pot fi
aplicate de sinestătător în scopuri curative (exemplu: tehnici respiratorii, tehnici
meditative, yoga, etc).
COMPONENTELE MEDICINEI ALTERNATIVE ŞI COMPLEMENTARE
 Acupunctura-Spania ,Franța,Germania ,Italia,Irlanda ,America Latină,,SUA
,Canada.
 Fitoterapia-cea mai raspindită,excepție zonele de deșert și țările care nu au
colaborat cu OMS.
 homeopatia-india ,Marea Britanie,Germania ,America
2. Mecanismele contemporane de acțiune ale acupuncturii. Mecanismul neuroreflex
și neuroumoral.
Mecanismul neuroreflex-se stimulează punctul-la ințepare lezăm str anatomice-
acolo sunt concentrate str nervoase-reacția locală(axon reflexă)(puncte cu acțiune
locală)-reacția de receptor:intensificarea circulației,schimbul de sub., cresterea t
locale-efectul local se extinde la nivel segmentar(ramura seg somatică și r seg
vegetativă)-se lansează un flux nervos care merge-r post-corn post-corn ant-
radacina ant-reacția de rs a SNC in zona seg stimulat===reacția arcului reflex
somatic
**la ieșirea radacinii ant din MS sunt gangl intervertebrali-au capacitatea de
conectare cu gangl vegetativi simpatici paravertebrali care fac legatura cu organele
interne
**parasimpatic-n vag, S1S2S3-gangl vegetativi parasimpatici-sfincterele
organelor bazinului mic(uretra ,anusul,ductul spermatic)
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 2/33

Punctele segmentare(pat organelor interne,pat anumitor seg cu inervație medulară

specifică) pot si amplasate pe trunchi sau pe membre
 Puncte cu acțiune locală
 Puncte cu acțiune seg/medulară
SNC –daca nu reușeste sa rezolve problema se includ caile eferente și aferente –
care fac leg cu str centrale –spino-talamica; spino-corticală-efectul va fi central și vor fi
puncte generale(tulburări de somn ,neuro-endocrine
1) Efect local
2) Segmentar
3) Central
Mecanismul umoral-la înțepare-lezarea țesutului-lezarea celuleor din z.b.a.-din ele se
elmină sub b.a.-limfocite(factorul de activare a prolifefrarii limf,pirogenul
endogen,lizozimul, factorul de activarea a limf T și B,interferonul,colagenaze);
macrofage (factorul antitumoral,prostaglandine,factorul de activare a permeabilității
vasculare,) mastocitele(heparina,histamina,noradrenalina,dopamina) toate impreuna prin
diferite mecanisme pornesc reacția de regenerare posttraumatică
**ex: factorul de activare a permeabilității tisulare-nimeresc in hipotalamus-reacția
hipotalamo-hipofizara-gl endocrină-celula țintă-raspuns periferic
Sub.b.a. au acțiune triplă-local și general(r. Neuro-endocrină ,r. Neuro-vegetativă)
Calea umorală ne permite sa influențăm calea:neuro-endocrină,tulburările vegetative
centrale,metabolismul,schimbul de sub.
3. Efectul placebo în acupunctură: argumente și contraargumente.
20% -pacienți placebo reactivi.
Argumente contra placebo:
 Este eficientă la animale  Efect terapeutic la nou-născuți și sugari  Lipsa
efectului la stimularea punctelor false  Anestezia locală diminuează efectul  Este
eficientă în stări de șoc și lipotimie
4. Avantajele acupuncturii.
AVANTAJELE TRATAMENTULUI ACUPUNCTIC
 Este ecologic pur;
 Nu are efecte secundare persistente, inclusiv alergice şi complicaţii;
 Este simplu în executare;
 Poate fi aplicat ca monoterapie;
 Include mecanismele sanogenetice proprii ale organismului;
 Contribuie la reechilibrarea stării psihologice şi homeostazei vegetative;
 Este eficient în cazul prezenţei la bolnavi a dereglărilor diametral opuse, avînd o
acţiune de normalizare.
5. Contraindicațiile și complicațiile posibile ale acupuncturii.
CONTRAINDICAȚII CLINICE PENTRU TRATAMENT ACUPUNCTIC
 Neoformațiuni maligne sau benigne
 Boli de sînge și a organelor hemopoietice, diverse coagulopatii
 Boli infecțioase acute și stări febrile de origine neidentificată
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 3/33

 Boli infecțioase cronice în faza de acutizare (tuberculoza ș.a.)

 Patologii decompensate ale cordului, plamînilor și altor organe interne
 Infarct miocardic acut
 Reumatism in faza de acutizare
 Tromboze venoase și embolii în perioada acută
 Cașexie și alte stări de astenie severă
 Anomalii de dezvoltare ale SNC

Contraindicații de alt ordin pentru tratament acupunctic

Psihologic și religios : starea psihoemoțională a pacientului, a medicului și
compatibilitatea lor psihologică;
Fiziologic : precauție majoră în primul și ultimul trimestru de sarcină, stări după
foame prelungită, extenure fizică și psihică severă, etc,;
Anatomic : vîrsta pacienților și constituția lor, consecințe ale intervențiilor
chirurgicale suportate, ale traumatismelor, combustiilor. Regiuni anatomice
interzise pentru stimularea cu acul și/sau moxa: globii oculari, mameloanele,
organele genitale, fontanela la nou-nascuți;
Determinate de lipsa informării suficiente referitor la sănătatea pacientului și
programul de tratament antecedent : tratamentul acupunctic presupune investigare
prealabilă complexă a pacientului în funcție de particularitățile individuale;
Relaționate cu factori meteorologici și bioritm : încă din antichitate există
interdicția de a practica acupunctura în cursul furtunilor violente care pot cauza
diferite dereglări, agravînd starea pacientului cu reacții imprevizibile; schimbarea
fusului orar;
Determinate de gradul de calificare a medicului și condițiile de realizare a
tratamentulu
COMPLICAȚIILE TRATAMENTULUI ACUPUNCTIC
1.Complicații benigne:  blocarea acului  Ruperea acului  Ace uitate  Singerare
sau hematom local  Arsuri locale (la moxibustie)
2.Complicații maligne:  înteparea unui organ sau a unei cavități  leziuni nervoase
 Infecții locale sau sistemice  Mascarea unei afecțiuni
6. Metodele de stimulare ale punctelor de acupunctură.
1.metoda mecanică
2.cu factor de temperatură
3.cu factor fizic
4.injectabile
Mecanice:  acupunctura clasică corporală  acupunctura superficială-cu ace
multiple (maihua-cijeni)  presopunctura (masaj de punct)  vacuumpunctura,
vacuumacupunctura, vacuum masaj  osteopunctura-pînă la periost  Sângerare (cu
ac triunghiular)-cu obținerea unei pic de sînge virfurile degetelor,rădăcinile
unghiilor,pavilionul auricular-tehnică de urgență  Tsubo-terapia-aplicare la z.b.a.
a unor plăcuțe de metal
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 4/33

*cu ace triunghiulare,lungi,microace.

Cu factor de temperatură:
 termopunctura (moxibustia)-țigară din plante medicinale ;-conusuri din plante
medicinale.
 Criopunctura(nu este larg utilizată)-se foloseste aer refrigerat(necesită tehnică
pecială),tratamentul în patologia organelor interne de origine vertebrogenă
Cu factor fizic:  electropunctura  electroacupunctura  magnetopunctura 
laseropunctura  Stimulare cu microunde și ultrasunet
**în sd algice periferice-mialgii,artralgii,osteopatii.
Metode injectabile:se foloseste pe larg, sol.fiolată sterilă!!
 aquapunctura  farmacopunctura  fitopunctura  homeopunctura
*sd algice destul de rigide cu evoluție trenantă
*incapacitatea de a face zilnic
*efect dublu(prep injectat+stimularea z.b.a.)
7. Indicațiile recomandate de OMS pentru acupunctură.
Lista actuală a indicaţiilor clinice, recomandate de OMS, pentru aplicarea
acupuncturii include :
 sindroame algice acute și cronice
 tulburări funcționale ale organelor și sistemelor;
 profilaxia recidivării maladiilor cronice, tulburărilor funcționale, anumitor
simptome și sindroame;
 Reabilitarea bolnavilor după traumatisme și intervenții chirurgicale suportate;
 Boli acute și cronice, sindroame algice, traumatisme la sportivi, în cadrul cărora
aplicarea tratamentului medicamentos este nedorit (efect doping);
 Necesitatea sporirii rezistenței organismului și a imunității în perioada de
convalescență după infecții acute suportate și maladii cu evoluție trenantă;
 Necesitatea amplificării acțiunii factorilor balneari;
 Reacțiile meteopatice și balneologice, apărute în cursul tratamentului sanatorial;
 Necesitatea amplificării capacităților adaptive ale organismului și profilaxia
reacțiilor patologice la stres în condiții de acțiune nocivălă a factorilor potențial
patogeni de etiologie diversă (stres după efort fizic sau psihoemoțional,
hipodinamia, monotonia, alte condiții de lucru nefavorabile).
***toate tulburările funcționale ,la limita reversibilității(daca patologiea e
decompensată nu mai facem acupunctură)
8. Conceptele tradiționale ale acupuncturii. Conceptul meridianelor.
Conceptul energiei Qi
Conceptul meridianelor și colateralelor
Conceptul echilibrului in natură Yin și Yang
Conceptul celor 5 elemente
1. Meridiane principale- Ying Qi
2.Meridiane secundare :  meridiane tendino-musculare – Wei Qi  meridiane
divergente – Shen Qi  meridiane Lo – Ying Qi  Meridiane extraordinare – Yuan
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 5/33

Qi
Meridianele-uniform lateralizate,sunt simetrice majoritatea,au un sir de funcții
energetice.
I. Meridianul primcipal-are funcția organului intern ,orice disfuncție de organ
ar putea fi correctată prin intermediul meredianului.
II. Traseu intern a unui meridian-realizează leg. Funcțională a meridianului cu
alte structuri.
III. Exteriorizarea la suprafața corpului-traseu extern-meridian de proiecție.
Meridianul e responsabil de:
 Disfuncție de organ
 Disfuncție dintre organe
 Funcția tuturor str somatice la suprafată
Meridianele au o ordine anumită:
1. Plămin-P
2. Intestin gros-GI
3. Stomacul-E
4. Splina și pancreasul-RP
5. Cordul-C
6. Intestinul subțire-Ig
7. Vezica urinara-V
8. Rinichi-R
9. Pericard-MC
10.3 focare-TR
11.Vezica bilira-VB
12.Ficat-F
9. Conceptele tradiționale ale acupuncturii. Conceptul celor 5 elemente.
Conceptul energiei Qi
Conceptul meridianelor și colateralelor
Conceptul echilibrului in natură Yin și Yang
Conceptul celor 5 elemente:
-prezintă echilibrul în natură
-iar omul fiind parte a naturii trebuie să se integreze
Cele 5 elemente sunt:
 Apa
 Lemnul
 Focul
 Pămîntul
 Metalul
-relație de stimulare intre elemnte
-fiecare element unul pe altul se susțin=relația Shen
-fiecare element precedent se numeste mama iar urmatorul fiu
-relația dinauntrul cercului este ciclul KO(apa stinge focul-focul topeste
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 6/33

metalul, metalul taie lemnul)

 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 7/33

10.Conceptele tradiționale ale acupuncturii. Conceptul Qi și conceptul Yin-Yang.

Conceptul energiei Qi
Chinezii spun ca organismul uman este un complex bioenergofuncțional si se
grupează în:
I. Energii înăscute:
 Esența-energie esențială,cea mai fundamentală codul gentic
 Are 3 perioade:creșterea și dezvoltarea,reproducerea,
îmbătrînire
 Esența se păzește și se păstrează prin: echiibrul activități
odihnă,echilibrul alimentar,echilibrul sexual
 Energia esenței –Yuan Qi-ne asigură viața
 Pe fiecare meridian este cîte un punct Yuan prin care putem
influența esența
 Se consideră că esența se păstrează intre cei 2 rinichi
 Psihoinformațională-energie stocată în creer ,cu potențial de
la nastere dar ea necesită dezvoltare,ne adaptează în
societate
 Asimilarea ,stocarea și utilizarea informașie,manifestări
cognitive,maniere comportamentale, starea somn-vghe
 În caz de deviere a acestora se tratează prin intermediul
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 8/33

energiei psihoemoționale
II. Energii dobîndite-energii de menținere
 Energia alimentară-funcția trofică-Ying Qi
 Energia de apărare-Wei Qi
 Sîngele-Xue

Conceptul echilibrului în natură Yin și Yang

Yin și Yang-sunt 2 caracteristici ale unui oarecare fenomen (ex. Noapte-zi)
Yang-hipersensibil,dureros,febră
Yin și Yang-nu este un fenomen stabil
2 meridiane Yin și Yang =loja energetică-formează un sistem funcțional
Cuplurile de meridiane se leagă prin Lo.
Organele interne cavitare –Yang
Parenchimatoase-Yin
11.Microsisteme acupunctice.
 Manopunctura
 Podopunctura
 Sistemul auricular
 Orofaciopunctura
 Scalpterapia

12.Acupunctura auriculară. Avantaje și dezavantaje.

Avantaje
 efect mai rapid prin intermediul transmiterii impuls nervos direct la creier se vor
implica functiile somatice, vegetative, psihoemotionale
 Auriculoterapia este indicată pentru tratarea durerilor cronice, de cauză
articulară, neurologică sau chiar musculară. Artrita, durerile lombare,
sciatice dar şi cefaleea răspund la stimularea ţintită a urechii.
 De asemenea, tratează depresiile, anxietatea, dereglările hormonale şi
disfuncţiile sexuale.
 La fel, reacţiile alergice şi hipertensiunea pot fi ţinute sub control cu ajutorul
auriculoterapiei.
 Un alt efect benefic este acela că ajută la tratarea dependenţelor de diverse
tipuri: tutun, droguri, alcool şi chiar şi de mâncare.
 Ședinţele repetate şi regulate de stimulare auriculară duc la eliberarea de
endorfine, care ajută la creşterea voinţei.
 Potrivit Institutului pentru Auriculoterapie din SUA, tehnica poate să
depisteze peste 200 de boli, cum ar fi problemele organelor interne,
problemele ginecologice, ale organelor senzoriale, precum şi maladiile
psihice.
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 9/33

Dezavantaje
Iritații și disconfort local ale pielii, sensibilitate ușoară sau durere și amețeli.

13.Masaj sanogenic auricular.

14.Metodele de localizare a punctelor de acupunctură.

I metodă-după repere: mobile;stabile
Stabil-art metatarsofalangiană
Mobil-pliul cotului (în dependență de poziția pacientului)
II metodă –cu măsurări
Cu unitatea de măsură care se numște cun=țiuni
Cun:-proporționali;-individuali
Unitatea de măsură la fiecare este individuală
1 cun=lungimea falangei medii la degetul mijlociu=lățimea falangei distale a
degetului mare
Lățimea a 2 degete =1,5cuni
A 3 degete=2cuni
A 4 degete=3cuni
*art interfalangiene
III metodă electrorezistență scăzută,temperatura locală crescută,sensibilitate
crescută la palpare
15.Punctele de acupunctură utilizate în stări de urgență.

http://www.acusansthan-ald.in/treatment_details/emergency-acupressure-treatment

Fitoterapie
1. Scopul fitoterapiei. Indicațiile, contraindicațiile. Plantele indicate în tratamentul
cistitei cronice.
Scopul: tratamentul afecţiunilor cu ajutorul plantelor medicinale și a remediilor
medicamentoase de origine vegetală, care conţin complexe de substanţe biologic
active.
Indicațiile generale ale fitoterapiei:
• Maladii cronice și cu evoluție torpidă.
• Perioada de recuperare a tuturor maladiilor.
• Asociere cu farmacoterapia pentru sporirea eficienței acestea.
Contraindicațiile fitoterapiei:
• Intoleranța la plante medicinale.
• Ca tratament mono în afecțiuni oncologice, psihice, infecțioase.
• Afecțiuni grave de sănătate, boli acute care necesita terapie urgentă.
• Ca mono tratament în fazele acute ale maladiilor cronice (astm bronșic, criză
hipertonică, infarct miocardic)
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 10/33

• Sarcina sau alăptare (unele plante). • Unele plante medicinale sânt contraindicate
copiilor sub 3, 6,12 ani

Tratamentul cistitei cronice:

???codițe de cireș/vișină,coada șoricelului,coada calului,merișor,osul iepurelui,muguri de
pin ,mătase de porumb,troscot.

2. Avantajele, dezavantajele fitoterapiei. Plantele indicate în tratamentul rinitei.

 Avantajele:
-Echilibrează organismul la toate nivelele
-Absorbția se face în mod firesc de către organism (fiziologic)
-Plantele medicinale ( cu excepția celor toxice), nu prezintă risc de toxicitate, daca
respectăm doza indicată
- Efecte adverse - mai puține comparativ cu preparate de sinteză
- În general, nu prezintă un risc serios de obișnuință
-Sânt mai ieftine decât medicamentele de sinteza

Dezavantaje:
-Se instalează mai lent (efectul).
- Tratamentul este de lunga durata
-Cantitatea de principii active dintr-o plantă este variabilă
- Necesitatea preparării zilnice
- Puține cercetări și dovezi științifice indiscutabil

Plante indicate in tratamentul rinitei:

MUSETELUL este recomandat în această afecţiune pentru că uşurează respiraţia

datorită proprietăţilor antiinflamatoare. „Îl putem folosi sub formă de infuzie din
flori de muşeţel preparată din două linguriţe de plantă la 200 ml de apă clocotită.
Recomandate sunt câte două-trei căni pe zi. De asemenea, inhalaţiile sau băile de
abur cu decoct de muşeţel desfundă nasul şi uşurează respiraţia”.

URZICA este şi ea de mare ajutor pentru că fluidizează secreţiile şi combate

spasmele de la nivelul aparatului respirator. „O putem folosi sub formă de infuzie
de urzică. Se administrează câte trei căni de infuzie pe zi, în cure de câte o luna.
Este cunoscut faptul că frunzele de urzică fluidizează secreţiile bronşice”. O altă
buruiană utilă este Trei-fraţi-pătaţi. Planta combate senzaţia de sufocare, de
mâncărime a nasului şi a pielii sau strănutul. „Infuzia din Trei-fraţi-pătaţi se
prepară din două linguriţe de plantă la o cană de apă fiartă. Se beau câte trei căni
de infuzie pe zi timp de cel puţin 6 săptămâni”, recomandă specialistul în
fitoterapie.
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 11/33

CIMBRIȘORUL este util în această afecţiune, deoarece are efect calmant şi o

puternică acţiune expectorantă. „Infuzia de cimbrişor se prepară dintr-o linguriţă cu
plantă la 250 ml apă fiartă şi se beau trei căni pe zi”.

ŢELINA ajută şi ea la rinită. „Se administrează sub formă de decoct de ţelină (30
grame de plantă la 12 l de apă), câte trei căni pe zi”.

SOCUL este recunoscut, în schimb, ca un bun expectorant. „Se prepară sub formă
de infuzie din două linguriţe de flori, la o cană cu apă clocotită (250 ml). Se lasă
acoperită 15 minute şi apoi se strecoară. Se beau până la patru căni pe zi”, explică
specialistul.

MENTA, în schimb, calmează iritaţiile şi descongestionează căile respiratorii. „Se

administrează sub formă de infuzie: două linguriţe de plantă la o cană de apă fiartă.
Se lasă la infuzat 10 minute. Se beau câte două-trei căni pe zi. Pentru inhalaţii este
foarte util uleiul esenţial de mentă”

3. Proprietațile plantelor medicinale chineze. Plantele indicate în tratamentul

constipației.

Proprietățile:
1.,,Patru Qi,,
2.,,Cinci gusturi,,
3. Direcția acțiunii: ridicarea, coborârea, deplasarea spre interior, deplasarea spre
exterior.
4.Corelația cu meridianele
5.Toxicitatea

Tratamentul constipației-aloe,soc,svecla,senna,inul,păpădia,lemn-dulce,pelinul.
Aloe - forme farmaceutice-20-30 mg aloină anhidră /zi
Soc - 10 g Fructe de soc + 200 apa fiartă răcită, se infuzează 2 ore, se consumă 1 pahar/zi
Psyllium - Administrarea a 5g x 2 ori pe zi, pe parcursul a 2 săptămini

4. Metodele interne de administrare a plantelor. Plantele indicate în tratamentul

bronșitei cronice.

Dacă e să vorbim despre modul de administrare trebuie de menționat că preparatele

fioterapeutice trebuie administrate:
- O oră înainte de masă, de 2-3 ori pe zi
- Laxativele blînde se administrează seara, înainte de somn
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 12/33

- Calmantele – 30-60 min înainte de somn

- Inureză nocturnă – seara, înainte de somn

Dacă e să ne referim la formele farmaceutice pentru uz intern, menționez:

- Infuzia: 1-2 lingurițe + 200 ml apă clocotită/ 15 min (flori, frunze)
- Decoctul: se fierbe 15-30 min la foc domol (coji, scoarță, rădăcini)
- Maceratul la rece: plantele se lasă în contact cu apa 4-8 ore, la +4 grade, la
frigider (plante bogate în mucilagii, semințe de in)
- Siropul: infuzia/decoctul + 640 gr zahăr la litru
- Tinctura: macerare 7-15 zile, în alcool 40-60-70 grade
- Consumul direct: semințe de in, dovleac
- Sucul proaspăt al plantei: sveclă, cartofi
- Pudra: planta uscată măcinată fin

Bronșita cronică este o afecțiune a sistemului respirator, frecventă în zonele reci și

umede, sau la persoanele cu deprinderi nocive precum fumatul, cauzată de o iriitație
permanentă a arborelui traheo-bronșic, cu o hiperproducție de mucozități. Respectiv,
cantitatea de oxigen respirată este redusă, ducînd la patologii cardiace. Reieșind din lanțul
fiziopatologic cunoscut al bronșitei avem cîteva simptome pe care trebuie să le
ameliorăm și anume:

- Combaterea tusei: se poate face cu preparate expectorante cum ar fi porumbarul

(infuzie: 1 linguriță de flori + 250 ml apă; 2-3 căni pe zi). Sau caștanul comestibil, care
are drept acțiune sedarea centrului tusei (infuzie: 30g frunze + 1 l apă)
- Fluidizarea și eliminarea secrețiilor: cu ajutorul ciuboțicăi cucului, are acțiune
expectorantă (1 linguriță de rădăcini sau frunze se infuzează în 250 ml apă
pentru 10-15 min; se consumă 2-3 căni pe zi),patlagina
- Combaterea spasmului-Șovarvul are acțiune antispastică asupra musculaturii
netede, efect pe care îl dorim în bronșita cronică. Infuzie 2 l-țe plantă +250
apa, 2-3 cani/zi, + miere. Mai are acțiune sedativă asupra SNC, în special
asupra centrului respirator. Se administrează sub formă de infuzie.Isop- Infuzie
1-2 l-țe plantă +250 apa, 2-3 cani/zi

5. Dozele de infuzie /decoct indicate copiilor 1-16 ani (fitoterapia academică).

Plantele indicate în tratamentul constipației.
• 1/2 din doza maturilor – copii sub 7 ani
• ¾ din doza maturilor copii sub 12 ani
• Copii 1 și 5 ani: 1 - 2 lingurițe de infuzie -3-5/zi
• Copii 6 și 10 ani: 1⁄4 până la 1⁄3 din doza adultă.
• Copii de la 11 la cca. 16 ani: 1⁄2 din doza adultă.
• Copii peste 16 ani: în general, doza adultă,cu precauție
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 13/33

Tratamentul constipației- aloe,soc,svecla,senna,inul,păpădia,lemn-dulce,pelinul.

Aloe - forme farmaceutice-20-30 mg aloină anhidră /zi
Soc - 10 g Fructe de soc + 200 apa fiartă răcită, se infuzează 2 ore, se consumă 1 pahar/zi
Psyllium - Administrarea a 5g x 2 ori pe zi, pe parcursul a 2 săptămini

6. Principiile de comparație a fitoterapiei chineze și academice (europene). Plantele

indicate în tratamentul dismenoreei.

Principii fitoterapiei chineze:

1 Diagnoza = sindroame

2.Diagnoza - după principiul integral ( holistic) Ex: Deficit de Qi și Sânge

3. Clasificarea plantelor după Patru Qi Ex: Frig, răcoare, cald, fierbinte

4.Din anticitate până în prezent patogenia și tratamentul a rămas același. Se determină

starea energetică a organului sau a sistemului. Insuficiență Yin, hiperactivitate -Yang Ex:
- Deficit a Splinei și Stomacului ; Qi –ul Ficatului atacă Stomacul ;Alimentele traumează
Stomacul ; Frigul atacă stomacul

5. Omul este considerat parte componentă a mediul extern și interacționează cu acestuia.

Ex : Se ține cont de acțiunea mediului extern . (cum suportă frigul/căldura)

6. In MC omul este parte componentă a Universului Ex :Schimbările sezoniere

influențează energia Omului, se practică fitoterapia sezonieră

Principiile europene:

1. Diagnoza = Nosologii

2. Diagnoză - după principiul segmentar ( organ și sisteme de organe) Ex: Anemie

3. Clasificarea după compoziția chimică Ex: Glicozide, saponine, substanțe amare s.a

4. Schimbarea patogeniei și tratamentului maladiei în dependență de dezvoltarea științei

Ex: Ulcerul gastric, Traumatizarea mucoasei - dietă, alimentație moale.

5. Omul se percepe separat de mediul extern. Ex:Nu se ține cont de acțiune mediului
extern, de legea ,,cauză –efect,,.

6.Lipseste legtura omului cu universal

 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 14/33

Menstre neregulate dureroase – dismenoree.

Tulburările menstruale, îndeosebi durerile anormale care pot însoţi menstrele,
condiţionate de unele malformaţii, inflamaţii de col uterin, infecţii sau de alte cauze, sunt
ameliorate de plante cu principii active emenagoge (care favorizează reglarea ciclului,
inclusive atenuarea durerilor şi a stărilor hemoragice exagerate). Tratamentul
fitoterapeutic adjuvant este de uz intern şi se recomandă a se face cu 7-8 zile înainte de
data începerii ciclului.
Galbenele,urzica,traista ciobanului,coada șoricelului,cerențelul

1. Pătrunjelul (Petroselinum crispum) şi Păstărnacul (Pastinaca sativa). Au rolul de a

regla tulburările de ciclu. - Decoct: 50 g de frunze la 1 litru de apă se fierb 20 de minute,
apoi se strecoară. Se beau 2-3 căni pe zi.

2. Traista ciobanului (Capsela bursa pastoris). Are efect antihemoragic şi de calmare a

durerilor. - Infuzie: 1-2 linguriţe de plantă la o cană de apă. Se beau 2-3 căni pe zi.

3. Gălbenelele (Calendula officinalis). Recomandate în special la persoanele anemice, ele

calmează durerile şi reglează ciclul. -Actiune:Spasmolitica Mod de administrarea: 2
lingurite+250 apa clocotita,se infuzeaza 15 min. Se consuma pe parcursul zilei,inainte de
mese

4. Coada şoricelului (Achillea millefolium) - Infuzie: 2 linguriţe de flori şi frunze la o

cană de apă. Se beau 2-3 căni pe zi.

5. Muşeţelul (Matricaria chamomilla L.) - Infuzie: 1-2 linguriţe de flori la o cană de

apă(200 apa)/15 min. Se beau 2-3 căni pe zi. 6. Pătrunjelul (Petroselinum crispum) -
Infuzie: 30-40 g de pătrunjel uscat la 1 litru de apă fierbinte. Se beau 3-4 căni pe zi, în
zilele care premerg menstruaţia şi în timpul ei

7. Regulile de aplicare a tratamentului fitoterapic. Plantele indicate în tratamentul

gastritei cronice.
• Tratamentul se inițiază după stabilirea completă a diagnozei.
• Se indică preparatele, plantele recomandate de specialiști conform legislației în vigoare.
• Pe parcursul tratamentului se verifică eficiența acestuia, la necesitate se modifică .
• Tratamentul se asociază cu alimentație echilibrată și regim să nă tos de viață .

Tratamentul gastritei cronice :mușețelul,lemn dulce,gălbenelele,

Mușețel – Chamomilla recutitaâ
 Mod de administrare - Intern
 Infuzie 2-3 g+ 150 de apă clocotită, se infuzează, se consuma 3-4 ori/zi, intre mese

Gălbenelele – Calendula officinalis

 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 15/33

 Mod de administrare – Intern

 Infuzie 2lingurite +250 apa clocotită, se infuzează 15min. Se consuma pe parcursul unei zile,
înnainte de mese.

8. Dozele de decoct indicate copiilor în tratamentul fitoterapic chinez. Plantele

indicate în tratamentul diabetului zaharat.

Modul de pregătire a decoctului

• vase - ceramică, sticlă sau inox •
Inmuierea - apă rece , 20-30min
• apă în vas + cu 2 cm mai sus de nivelul plantelor
• Fierberea - foc mare foc mic, 30min
• Pl . Elimină Sn. Extern, volatile – 10-15 min
• Numărul fierberilor -2-3

Modul de administrare :

Copii 1 și 5 ani: 1 - 2 lingurițe de infuzie -3-5/zi

- Copii 6 și 10 ani: 1⁄4 până la 1⁄3 din doza adultă.
- Copii de la 11 la cca. 16 ani: 1⁄2 din doza adultă.
- Copii peste 16 ani: în general, doza adultă,cu precauție

Tratament DZ:
- Coada calului sub forma de tincture si decocturi Din tulpinile verzi ale plantei
se  prepară decocturi, tincturi şi pulberi medicinale. Fitoterapeuţii le
recomandă în tratamentul unor afecţiuni severe, precum gută, diabet zaharat,
ulcer, anemie  sau  reumatism. Decoctul se prepară din 100 g plantă uscată,
care se fierbe 30 de minute întrun litru de apă. Se ia de două ori pe zi câte o
linguriţă de decoct amestecat într-un pahar cu apă. Tratamentul durează o lună
- Afinul, adjuvant în tratamentul diabetului Fructele şi frunzele plantei au o
acţiune astringentă şi contribuie la reducerea nivelului de zahăr din sânge. De
altfel, planta este recomandată ca adjuvant în tratamentul diabetului. De
asemenea, foarte importantă este acţiunea afinului asupra vederii şi a digestiei.
Se recomandă terapia cu decoct de afin. Acesta se  prepară din 20 g de frunze
uscate, care se fierb într-un litru de apă, timp de 15 minute. Zilnic, se beau câte
două ceşti. Tratamentul durează 20 de zile, iar după o pauză de 10 zile se mai
repetă încă 15 zile. În scop preventiv, se recomandă infuzia obţinută dintr-o
linguriţă rasă de frunze uscate şi 250 ml de apă fierbinte. Aceasta poate fi
consumată dimineaţa, după micul dejun.
- Frunzele de dud reglează glicemia Şi frunzele de dud (dacă sunt de la dudul
alb sau dudul negru) sunt recomandate, ca adjuvant în tratamentul diabetului.
Din planta uscată se prepară o infuzie (obţinută dintr-o linguriţă de frunze şi
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 16/33

250 ml de apă clocotită), care se bea dimineaţa, iar tratamentul durează câte 15
zile pe lună.

9. Prepararea decoctului, infuziei după fitoterapia academică. Plantele indicate în

tratamentul hipercolesterolemiei.

- Infuzia -1-2 l-țe + 200 apa clocotită /15 min (flori, frunze)
- Decoctul - se fierbe 15-30 min la foc domol (corji, scoarță, rădăcini)
- vase - ceramică, sticlă sau inox
- • Înmuierea - apă rece , 20-30min
- • apă în vas + cu2 cm mai sus de nivelul plantelor
- • Fierberea - foc mare foc mic, 30min
- • Pl . Elimină Sn. Extern, volatile – 10-15 min
- • Numărul fierberilor -2-3

Tratarea hipercolesterolemiei:

Afin –scade concentratia trigliceridelor,

Anghinare – Cynara scolymus

Mecanismul : 1.Stimularea eliminării colesterolului prin bilă 2.Inhibă sinteza de novo a

colesterolului în țesutul hepatic 3.Crește coeficientul HDL/LDL 4.Reduce concentrația
intrahepatică a colesterolului Mod de administrare : 1,5 g de produs vegetal + 200 ml apă
fiartă, se infuzează 15 minute și se filtrează. Se consumă 24 căni pe zi, cu 30 de minute
înainte de masa.

Psyllium :

Mecanismul : Un beneficiu important al samburilor si al taratelor de psyllium este efectul

pe care il pot avea asupra nivelului de colesterol din sange. Odata ajuns in sistemul
digestiv, psyllium  este capabil sa se lege de acizii grasi si de cei biliari, ceea ce poate
duce la eliminarea lor din corp.Ficatul foloseste colesterolul in procesul de inlocuire a
acestor acizi biliari pierduti. Ca urmare, nivelul colesterolului rau din sange scade. Mod
de administrare : Doza recomandata de psyllium este de 5g de 2 ori pe zi pe parcursul a 2
săptămîni.Se pune intr-un pahar cu apa, se amesteca timp de zece secunde, apoi se bea
lichidul obtinut. Pentru a preveni constipatia, luati intotdeauna psyllium cu un pahar de
apa. De asemenea, hidratati-va pe parcursul zilei si beti cel putin 6 pana la 8 pahare de
apa.

Coriandru (Coriandrum sativum)

Mecanismul: Semințele de coriandru conțin acizii linoleic, oleic, palmitic, stearic și

 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 17/33

ascorbic (vitamina C), care au efecte asupra colesterolului prin mecanism

hipocolesterolemic și hepatoprotector. Coriandrina este o substanta chimica care ajuta la
metabolizarea lipidelor din sange, deci ajuta la mentinerea sub control a colesterolului
rau. Mod de administrare: Se prepara un decoct ce se va consuma de doua ori pe zi timp
de cateva saptamani, dupa care se face o pauza de o luna (nu trebuie exagerate efectele
diuretice, care pot crea dezechilibre ionice cu efecte grave uneori). Decoctul de coriandru
poate fi preparat prin amestecarea a 200 de ml de apa clocotita cu o lingura de frunze
maruntite si uscate de coriandru. Preparatul se acopera si se lasa la odihnit pentru 10
minute, dupa care se strecoara si se bea incet. Ceaiul de coriandru poate fi consumat in
orice moment al zilei.

10.Metodele externe de aplicare a fitoterapiei. Plantele indicate în tratamentul

colecistitei cronice acalculoase.
Forme farmaceutice pentru uz extern
• Cataplasmele- planta mărunțită+ apă = pasta, între 2 pînze
• Oțeturile aromatice -50-100gr pl+1l oțet de vin, 7-10 zile
• Uleiurile medicale –planta mărunțită +ulei alimentar, 4-6 săptămâni
• Spălături și comprese
-Băile din plante
— Castan –urticarie
Rozmarin - tulburări circulatorii
Cimbrișor- dureri articulare
Coada -șoricelului - plăgile torpide
• Inhalații
• Gargarismele

Colecistita:
• Anginarie
• Sunătoare
• Mătasea de porumb
• Frasin • Păpădie
• Gălbenele
• Cicoare

Coleretice (sporesc secreția biliară):

• Anghinaria
• Păpădia
• Cicoarea
• Cimbrișorul
• Coada –calului
• Coada-șoricelului
• Crușinul
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 18/33

• Roinița
• Salvia
• Rostopasca

Păpădia Taraxacum officinale Weber

Acțiuni
• Coleretică ( colecistită)
• Tonic- stomahice (gastrite, dispepsii)
Mod de administrare
• 2 l-țe +200 apă / de 3 ori pe /zi , cu 30 min pină la masă. Se consumă 1/4 pahar.
Contraindicații: Obstucția căilor biliare.

Pelin Artemisia absinthium L

Acțiuni
• Colagog (facilitează evacuarea bilei)
• Spazmolitic
• Carminativ (favorizează eliminarea gazelor intestinale)
• Tonic
Mod de administrare- 1/2 lingurită +150 apa, se infuzează 10 min, se consuma după
mese. Contraindicații: Ulcer gastroduadenal( stimulează secreția gastrică)
Reacții adverse- Voma, diaree, convulsii.

Colagoge:
• Brusturul
• Iarba mare
• Turtița mare

11.Clasificarea plantelor medicinale (fitoterapia academică). Plantele indicate în

sindromul climacteric.
1.După conţinutul predominant al substanţelor
biologic active
2. Clasificarea după acţiunea farmacologică (ex .
excită/inhibă funcția unui organ sau sistem)
3. Clasificarea după utilizarea terapeutică
4. După criterii botanice și mediul de viață
Sd climateric- Sindromul climacteric (SC) reprezinta un complex de simptome patologice
specifice determinate de scaderea nivelului estrogcnilor, ce se manifesta clinic prin tulburari
ncuropsihicc, endocrino-metabolice si vegetative.Angelica sinensis,
Salvia Salvia officinalis-Acțiune scade transpirațiile excesive,- Mod de utilizare
Infuzie - 3-6g/zi
Talpa-ghiștei( Leonurus cardiaca L)Acțiuni• sedativ, hipotensiv, antispastic,
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 19/33

hipoglicemiant > nervoză cardiacă și adjuvant în hipertiroiditeMod de

administrare• Infuzie --4,5g /zi
Păducel Crataegus sp• Acțiune Scade contracția miocardului și TA
• Mod de utilizare 1,5 g+150 apă, se infuzează 15min, 3-4cani/ zi

12.Metode de tratament incluse în fitoterapie. Plantele indicate în tratamentul cistitei

cronice.
• Fitoterapia - Metodă de tratament a afecţiunilor cu ajutorul plante medicinale și a
remediilor medicamentoase de origine vegetală care conţin complexe de substanţe
biologic active.
• Aromoterapie - foloseste materiale de plante aromatice și uleiuri de plante, inclusiv
uleiuri esențiale, și alți compuși de aromă pentru îmbunătățirea bunăstării psihologice
sau fizice. Se utilizează amestecuri terapeutice din uleiuri esențiale, care pot fi emise
prin aplicare topică, masaj, inhalare sau imersie în apă, pentru a stimula un răspuns
dorit. • Oleoterapia - terapia cu uleiuri.
• Gemoterapia - utilizează ţesuturile embrionale ale plantelor (aflate în fază de
diviziun celulară), numite şi ţesuturi meristematice sau meristeme, pentru detoxifierea
celulară şi pentru refacerea funcţionalităţii celulare (aşa numitul „drenaj biologic”).

Tratamentul cistitei cronice:

- Cires/Visin – efect diuretic
- Coada-șoricelului – efect antiinflamator, antibacterian
- Merișor - proprietăți diuretice, antiseptice și dezinfectante la nivel urinar și
antiinflamatoare. Este bactericid, antioxidant și antiviral.
- Osul –iepurelui – diuretic, antiinflamator
- Pin – diuretic, antiseptic, antiviral
- Mătasea de Porumb – detoxifiant, regenerator
- Muguri de Plop – antiinflamator, analgezic, antipiretic
- Bai cu uleriuri esențiale de lemn de santal(10 pic/1 L) - antifungic, antibacterian și
antiviral

13.Regulile de aplicare a tratamentului fitoterapic. Plantele indicate în tratamentul

rinitei.

• Tratamentul se inițiază după stabilirea completă a diagnozei.

• Se indică preparatele, plantele recomandate de specialiști conform legislației în vigoare.
• Pe parcursul tratamentului se verifică eficiența acestuia, la necesitate se modifică.
• Tratamentul se asociază cu alimentație echilibrată și regim sănătos de viață.

Plante indicate in tratamentul rinitei:

 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 20/33

MUSETELUL este recomandat în această afecţiune pentru că uşurează respiraţia datorită proprietăţilor
antiinflamatoare. „Îl putem folosi sub formă de infuzie din flori de muşeţel preparată din două linguriţe
de plantă la 200 ml de apă clocotită. Recomandate sunt câte două-trei căni pe zi. De asemenea,
inhalaţiile sau băile de abur cu decoct de muşeţel desfundă nasul şi uşurează respiraţia”.

URZICA este şi ea de mare ajutor pentru că fluidizează secreţiile şi combate spasmele de la nivelul
aparatului respirator. „O putem folosi sub formă de infuzie de urzică. Se administrează câte trei căni de
infuzie pe zi, în cure de câte o luna. Este cunoscut faptul că frunzele de urzică fluidizează secreţiile
bronşice”.

O altă buruiană utilă este Trei-fraţi-pătaţi. Planta combate senzaţia de sufocare, de mâncărime a nasului
şi a pielii sau strănutul. „Infuzia din Trei-fraţi-pătaţi se prepară din două linguriţe de plantă la o cană de
apă fiartă. Se beau câte trei căni de infuzie pe zi timp de cel puţin 6 săptămâni”, recomandă specialistul
în fitoterapie.

Şi cimbrişorul este util în această afecţiune, deoarece are efect calmant şi o puternică acţiune
expectorantă. „Infuzia de cimbrişor se prepară dintr-o linguriţă cu plantă la 250 ml apă fiartă şi se beau
trei căni pe zi”.

Ţelina ajută şi ea la rinită. „Se administrează sub formă de decoct de ţelină (30 grame de plantă la 12 l
de apă), câte trei căni pe zi”.
Socul este recunoscut, în schimb, ca un bun expectorant. „Se prepară sub formă de infuzie din două
linguriţe de flori, la o cană cu apă clocotită (250 ml). Se lasă acoperită 15 minute şi apoi se strecoară. Se
beau până la patru căni pe zi

14.Dozele de infuzie /decoct indicate copiilor 1-16 ani (fitoterapia academică).

Plantele indicate în tratamentul hipercolesterolemiei.

• Copii 1 și 5 ani: 1 - 2 lingurițe de infuzie -3-5/zi

• - Copii 6 și 10 ani: 1⁄4 până la 1⁄3 din doza adultă.
• - Copii de la 11 la cca. 16 ani: 1⁄2 din doza adultă.
• - Copii peste 16 ani: în general, doza adultă,cu precauție

Tratarea hipercolesterolemiei:

Afin –scade concentratia trigliceridelor,

Anghinare – Cynara scolymus

Mecanismul : 1.Stimularea eliminării colesterolului prin bilă 2.Inhibă sinteza de novo a

colesterolului în țesutul hepatic 3.Crește coeficientul HDL/LDL 4.Reduce concentrația
intrahepatică a colesterolului Mod de administrare : 1,5 g de produs vegetal + 200 ml apă
fiartă, se infuzează 15 minute și se filtrează. Se consumă 24 căni pe zi, cu 30 de minute
înainte de masa.

Psyllium :
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 21/33

Mecanismul : Un beneficiu important al samburilor si al taratelor de psyllium este efectul

pe care il pot avea asupra nivelului de colesterol din sange. Odata ajuns in sistemul
digestiv, psyllium  este capabil sa se lege de acizii grasi si de cei biliari, ceea ce poate
duce la eliminarea lor din corp.Ficatul foloseste colesterolul in procesul de inlocuire a
acestor acizi biliari pierduti. Ca urmare, nivelul colesterolului rau din sange scade. Mod
de administrare : Doza recomandata de psyllium este de 5g de 2 ori pe zi pe parcursul a 2
săptămîni.Se pune intr-un pahar cu apa, se amesteca timp de zece secunde, apoi se bea
lichidul obtinut. Pentru a preveni constipatia, luati intotdeauna psyllium cu un pahar de
apa. De asemenea, hidratati-va pe parcursul zilei si beti cel putin 6 pana la 8 pahare de
apa.

Coriandru (Coriandrum sativum)

Mecanismul: Semințele de coriandru conțin acizii linoleic, oleic, palmitic, stearic și

ascorbic (vitamina C), care au efecte asupra colesterolului prin mecanism
hipocolesterolemic și hepatoprotector. Coriandrina este o substanta chimica care ajuta la
metabolizarea lipidelor din sange, deci ajuta la mentinerea sub control a colesterolului
rau. Mod de administrare: Se prepara un decoct ce se va consuma de doua ori pe zi timp
de cateva saptamani, dupa care se face o pauza de o luna (nu trebuie exagerate efectele
diuretice, care pot crea dezechilibre ionice cu efecte grave uneori). Decoctul de coriandru
poate fi preparat prin amestecarea a 200 de ml de apa clocotita cu o lingura de frunze
maruntite si uscate de coriandru. Preparatul se acopera si se lasa la odihnit pentru 10
minute, dupa care se strecoara si se bea incet. Ceaiul de coriandru poate fi consumat in
orice moment al zilei.

15.Prepararea decoctului după medicina chineză. Plantele indicate în tratamentul

bronșitei cronice.
Modul de pregătire a decoctului
• vase - ceramică, sticlă sau inox
•Inmuierea - apă rece , 20-30min
• apă în vas + cu 2 cm mai sus de nivelul plantelor
• Fierberea - foc mare foc mic, 30min
• Pl . Elimină Sn. Extern, volatile – 10-15 min
• Numărul fierberilor -2-3

Bronșita cronică este o afecțiune a sistemului respirator, frecventă în zonele reci și

umede, sau la persoanele cu deprinderi nocive precum fumatul, cauzată de o iriitație
permanentă a arborelui traheo-bronșic, cu o hiperproducție de mucozități. Respectiv,
cantitatea de oxigen respirată este redusă, ducînd la patologii cardiace. Reieșind din lanțul
fiziopatologic cunoscut al bronșitei avem cîteva simptome pe care trebuie să le
ameliorăm și anume:
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 22/33

- Combaterea tusei: se poate face cu preparate expectorante cum ar fi porumbarul

(infuzie: 1 linguriță de flori + 250 ml apă; 2-3 căni pe zi). Sau caștanul comestibil, care
are drept acțiune sedarea centrului tusei (infuzie: 30g frunze + 1 l apă)
- Fluidizarea și eliminarea secrețiilor: cu ajutorul ciuboțicăi cucului, are acțiune
expectorantă (1 linguriță de rădăcini sau frunze se infuzează în 250 ml apă
pentru 1015 min; se consumă 2-3 căni pe zi)
- Șovarvul are acțiune antispastică asupra musculaturii netede, efect pe care îl
dorim în bronșita cronică. Mai are acțiune sedativă asupra SNC, în special
asupra centrului respirator. Se administrează sub formă de infuzie.isop

Homeopatie
1. Principiile de bază ale homeopatiei.
Lege similitudinii
Similia similibus curantur
 o substanţă care produce un set de simptome când este administrată unui om sănătos, poate
vindeca simptome asemănătoare la un bolnav dacă este folosită în doze foarte mici.
Legea similitudinii Allium cepa
 rinoree iritantă care produce excoriații ale nasului și buzei superioare;
 rinoree apoasă abundentă, „curge ca la robinet”;
 pacientul îi indeasă batista în nări pentru a opri curgerea;
 febra de fân;
 lacrimare profuză neiritantă cu rinoree iritantă și excoriantă.
*Când cele doua tablouri simptomatice se suprapun perfect, se spune ca remediul este simillimum
pentru bolnav,
* iar când tabloul simptomatic al remediului acopera numai parţial tabloul simptomatic al
bolnavului, el este simile pentru bolnav.
Legea dovezilor (testărilor).
 orice substanta farmacologic activa provoaca, in doze ponderale, la omul sanatos si sensibil, un
ansamblu de simptome = o patogenezie. Simptomele caracteristice remediilor sunt consemnate în
Materia Medica
 experimente pe voluntari (proving-uri)
 din cărţile de toxicologie.
Legea remediului unic.
 administrarea unui singur remediu la un moment dat
Legea dozei minime şi teoria dinamizării medicamentului (potenţare).
 Diluții 1:10, 1:100, 1:50.000 "
Dozele mari omoara, dozele medii paralizeaza, dozele mici stimuleaza". Arndt-Schut
Legea direcţiei vindicării (legea lui Hering).
 1. Din interior catre exterior, de la organele mai importante catre organele mai puţin importante
(pentru supravietuirea individului).
 2. De sus în jos.
 3. În ordinea inversa aparitiei lor.
Principiul Forţei Vitale.
 Mecanismele de apărare ale organismului
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 23/33

Legea strictei individualizării.

2. Avantajele și dezavantajele homeopatiei.

Avantajele homeopatiei
 Este terapia inofensivă, lipsită de reacții adverse.
 Tratamentul fiziologic, stimulează tendința naturală de vindecare a organismului.
 Este activă prin "aducerea la echilibru".
 Manifestă spectrul larg de acţiune.
 Manifestă eficacitate considerabilă.
 Este terapia holistică.
 Invidualizarea tratamentului.
Dezavantajele homeopatiei
 Acţionează mai lent decât alopatia (p.cronică).
 Este ineficientă în cancer, afecţiuni organice severe (ciroză, ateroscleroză, diabet tip I
etc.).
 Este o metodă laborioasă, necesitând consultaţii lungi, repetate.
 Nu poate suprima rapid durerea în cazul unor urgenţe medicale sau chirurgicale
(infarct, abdomen acut etc.).
 Experimentul de la animal nu se poate transpune la om.

3. Școli terapeutice în homeopatie.

Şcoli terapeutice ale homeoterapiei
 Homeopatia clasică sau homeopatia unicistă.- respectă toate principiile
 Homeopatia pluralistă –remedii clasice monopreparate dar după anumite scheme
 Homeopatia complexistă.se adm mai multe sub introsingura forma farmaceutică

4. Medicamentul homeopatic: sursele remediilor homeopatice.

Originea medicamentului homeopathic
 vegetală
 minerală
 animală
 biologică
Medicamentul homeopatic clasic - unitar (o singura componenta) este obtinut prin
diluarea si dinamizarea (potentarea) unei materii prime (vegetale, minerale,
animale, etc.) si este prescris pacientului conform principiului similitudinii si in
doze infinitezimale.
Prin folosirea dozelor infinitezimale, medicamentul homeopatic nu are efecte
adverse in sensul celui alopat. Se considera, in general, ca substantele isi pierd
toxicitatea la cant. mai mici de 1/10.000 (CH2 sau D4) din tinctura mama - TM - si
de 1/100 din cea mai mica doza utilizata in alopatie. Aceste doze sunt dozele
maxime folosite in homeopatie, in general, diluarea mergând insa pâna la valori
mai ridicate.
Exista si un alt tip de medicament homeopatic, unitar sau complex (mai multe
componente), la care actiunea este declarata pentru o anumita afectiune. Aceasta
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 24/33

abordare se incadreaza in conceptul de homeopatie clinica. Aceste medicamente

homeopatice prezinta prospect, ca orice medicament, iar formele farmaceutice de
prezentare sunt comune cu cele ale medicamentului alopat (solutii, comprimate,
fiole, unguente,etc).
Acest tip de medicament homeopatic contine, in general, combinatii de remedii
homeopatice cu tropisme bine definite si care sunt foarte utile in cazurile acute
si/sau care nu permit o individualizare a medicatiei;
Sursa medicamentului homeopatic
-tinctura mamă,
- pulberea.

Tincturi mamă
Tincturile mamă sunt extracte vegetale hidro-alcoolice concentrate, obţinute din
plante proaspete (raportul plantă: solvent este de 1:1), culese din habitatul lor
natural, din zone nepoluate, certificate ca zone ecologice, sau recoltate din culturi
ecologice proprii. Se folosesc ca materii prime în homeopatie sau administrate ca
atare, în fitoterapie.
Conţin alcool etilic farmaceutic obţinut din fermentarea cerealelor, în concentraţii
care variază de la un produs la altul, între 35-70%.
• Caractere: Lichide hidro-alcoolice sau hidro-glicero-alcoolice, caracterizate prin
culoarea şi miros specific, limpezi, cu densitate şi reziduu uscat corespunzătoare
parametrilor din farmacopee.

La depozitarea în vrac, se recomandă utilizarea recipientelor din material inox, iar

ambalarea, în sticle de culoare brună, clasa hidrolitică 3, din sticlă sodo-calcică cu
rezistenţă hidrolitică medie, conform Supliment 2000 la Farmacopeea Română X,
cu închidere etanşă şi de preferat cu sistem inel de originalitate, iar în funcţie de
cantitatea necesară de administrat, prevăzute cu :
• sistem de picurare (de regulă, pentru flacoane de 15, 20, 30, 60, 100 ml);
• pompă dozatoare (de regulă, pentru flacoane de 125 ml);
• seringă dozatoare (de regulă, pentru flacoanele de 250 ml);
• sistem de curgere (de regulă, pentru flacoanele de 500-750 ml)
Pulberea:
Termenul de pulbere (sinonim cu praf, sau pudră) se referă la un material solid care
se prezintă sub formă de particule foarte fine. Pulberile fac parte din categoria
materialelor granulare. Pulberile - forme farmaceutice solide cu aspect pulverulent,
alcătuite din particule uniforme ale uneia sau mai multor substanţe active, asociate
sau nu cu substanţe auxiliare.
• Ele sunt destinate pentru uz intern, extern sau parenterale (după dizolvare în
vehiculul respectiv)
• Pulberile pot fi simple şi compuse.
• Pachetul este o forma dozata de administrare a pulberilor. Pulberea cantarita se
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 25/33

introduce intrun plic de hartie sau hartie cerata. Pachetul poate contine una sau mai
multe substante active, inglobate sau nu in excipient – o pulbere inerta ca lactoza
sau amidonul. Greutatea minima este de 0,5 g dar un pachet poate ajunge si pana la
10 g
Pulberile pentru uz intern nedivizate.
Substanţele relativ inofensive şi cu marjă mare de siguranţă (hidrocarbonatul de
sodiu, cărbunele medicinal) pot fi propuse pacienţilor în cantităţi suficiente pentru
întreaga cură de tratament, nedivizate în doze separate, pacientul urmând să-şi ia
din pachet cantitatea necesară. Pacientul şi-o dozează el însuşi cu mijloacele
disponibile la el acasă (vârful de cuţit, linguriţa, lingura, în unele cazuri pulberea se
completează cu linguriţe dozatoare).
Pulberi divizate simple.
Sub formă de pulbere divizată simplă se poate prescrie orice substanţă solidă a
cărei doză se află în limitele 0,1 -1 g. (în unele cazuri şi mai mult). În cazul când
doza substanţei active este mai mică de 0,1 g, la ea se adaugă substanţe indiferente,
pentru a face normală masa pulberii divizate. Masa pulberii divizate compuse se
aduce astfel până la aşa–zisa masa medie sau optimă, care este de 0,3–0,5 g.
Substanţele auxiliare folosite în acest scop joacă rolul de excipient (constituens). În
calitate de excipient pentru pulberile divizate compuse se utilizează: zahărul,
lactoza, glucoza, hidrocarbonatul de sodiu.
Pulberea în plicuri sau pachete. Pulberea divizată se întroduce într-un plic de
hârtie, hârtie cerată, sau polietilenă, staniol sau hârtie specială, închise ermetic.
Sunt o formă foarte comodă de ambalaj pentru pulberi, dar şi pentru alte forme
medicamentoase (de ex. granulate, geluri).
• Pulberile pentru uz extern – constau dintr-o substanță activă (simple) sau 2 și
mai multe (compuse). În calitate de constituent conţin talc, amidon sau alt produs
indiferent. Este o formă nedivizată. Se aplică extern prin pudrare pe suprafeţele
lezate ale pielii.

5. Forme farmaceutice ale remediilor homeopatice. Clasificarea.

Forme medicamnetoase
 granule/globule
 tinctură/picături
 comprimate
 unguente/creme
 supozitoare
 forme injectabile
Originea medicamentului homeopathic
 vegetale,
 minerale,
 animale,
 biologice
Consistenţă
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 26/33

 forme lichide: tincturi mamă, diluţii simple sau amestecuri, soluţii injectabile, picături de ochi,
nas, urechi;
 forme solide: granule, globule, pulberi, tablete, ovule;
 forme moi: creme, unguente, supozitoare, ovule gelatinoase.

Natura materiei prime

 forme preparate din plante (proaspete sau uscate);
 forme preparate din animale (întregi sau părţi de animal);
 forme preparate din substanţe chimice sau minerale;
 forme preparate din produse biologice.
Tipul de diluţie
 diluţie tip Hahnemann
 diluţie tip Korsakov (mai rar utilizată)
Tipul de medicină în care se recomandă
 remedii destinate medicinii umane
 remedii destinate medicinii veterinare

6. Reguli de administrare și păstrare a remediilor homeopatice clasice.

Mod de administrare.
 granulele nu se ating cu mâna, se administreaza din capacelul flaconului sublingual;
 solutia se dilueaza in putina apa si se bea cu inghitituri mici care se tin in gura cateva
momente, apoi se inghit;
 cantitatea de medicament homeopatic pentru o administrare se specifica de catre medicul
homeopat (in general 3 granule sau 10 picaturi);
 medicamentele homeopatice se administreaza pe nemâncate sau la distanta de momentul
mesei (cu o jumatate de ora inainte sau dupa masa). Nu se bea, nu se manânca si nu se fumeaza
timp de o jumatate de ora dupa administrare.
în timpul administrării remediului homeopatic se va evita menta (inclusiv pasta de dinți
mentolată), uleiurile volatile, deoarece pot inactiva remediul. Igiena cavității bucale în timpul
tratamentului cu medicamente homeopatice se va face cu o pasta de dinți nementolată.
Nu se consumă:
 Coca cola, pepsi, fanta, sprite.
 Ceai de tei, muşeţel, mentă, verde, negru, alb, roşu etc.
 Mentă: gumă de mestecat, pastă de dinţi, bomboane, ciocolată.
 Cafea, tutun, ciocolată neagră, cacao.
 Oţet, ceapă și usturoi.
 Camfor: gumă de mestecat, bomboane, pastă de dinţi.
Mod de păstrare
Remediile homeopate se vor păstra:
 la loc uscat și răcoros,  evitând razele de soare, căldura excesivă,
 se păstrează la distanţă de mirosuri puternice: substanțele aromate, tutunul, parfum,
medicamente, specii etc.

7. Remedii homeopatice complexe. Reguli de administrare.

Medicamentul homeopathic complex (mai multe componente), la care actiunea este declarata
pentru o anumita afectiune.
 Aceasta abordare se incadreaza in conceptul de homeopatie clinica.
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 27/33

 Aceste medicamente homeopatice prezinta prospect, ca orice medicament, iar formele

farmaceutice de prezentare sunt comune cu cele ale medicamentului alopat (solutii, comprimate,
fiole, unguente,etc).
 Acest tip de medicament homeopatic contine, in general, combinatii de remedii homeopatice
cu tropisme bine definite si care sunt foarte utile in cazurile acute si/sau care nu permit o
individualizare a medicatiei.
 Ele sunt medicamente homeopatice ce pot fi prescrise atât de catre medicul homeopat cât si de
catre medicul alopat (datorita prezentei prospectului).

8. Prepararea remediilor homeopatice. Diluare și triturare.

Metode de diluare.
Prepararea medicamentului homeopathic Dinamizare (potențare) = Diluare
(metoda Hahneman / Korsakov).
-Triturare+
- Agitare viguroasă
Remediile homeopate se prepară prin diluări succesive ale ingredientului activ de
obicei pană la punctul în care acesta nu se regăseste în soluția finală .
Dacă materia primă este vegetală, planta recoltată în întregime este macerată într-
un recipient și se amestecă în proporție 1:1 sau 1:2 cu alcool etilic 96% și se lasă la
macerat 1-2 săptămâni. Produsul obținut se numește tinctură sau fitină.
Concentrația ei corespunde primei diluții decimale. Tincturile se folosesc și în
tratamentele fitoterapeutice. De aici înainte procedura este specifică homeopatiei.

Metode de diluare:
- diluţie tip Hahnemann
- diluţie tip Korsakov (mai rar utilizată)
Metoda Korsakowiană a fost propusă în anul 1832 de către un contemporan al lui
Hahnemann, fiind consierată o metodă mai rapidă, mai ieftină; astăzi însă este
foarte puţin utilizată, iar farmacopeele homeopate franceză şi germană o exclud
categoric. Se notează cu K, Kl, K2,..., Kn şi se consideră echivalare cu diluţiile
centesimale. Cu valoare de simplă informaţie şi de posibilitate de a realiza o
gândire comparativă între cele două metode, am considerat necesară expunerea
succintă a tehnicii de diluare.
Metoda ia în discuţie diluarea numai a substanţelor lichide ; tehnica de diluare
comportă utilizarea unui singur flacon, şi anume a flaconului iniţial care conţine
suşa. Acesta se goleşte, iar în flacon, peste urmele de substanţă activă se adaugă
solventul; din nou, se apelează la golirea conţinutului din flacon, iar peste urmele
de soluţie rămasă pe pereţii interiori ai flaconului, se adaugă din nou solventul,
acest lucru urmând să se realizeze în funcţie de gradul de diluţie dorit.
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 28/33

9. Prepararea remediilor homeopatice. Metoda de diluare tip Hahnemannian.

1. Metoda Hahnemanniană a fost introdusă şi descrisă de HAHNEMANN şi este

cea mai frecvent utilizată metodă la nivel international în funcţie de raportul în care
se realizează diluarea, se conturează seria Decimală, Centesimală şi LM de diluţie.
Decimală - se referă la faptul că diluarea se realizează în raport de 1/10
• se mai notează cu 1:10, sau D, DH sau X.
• cu indicele 1, 2, 3,..., 30 se notează treptele de diluare Centesimală - se referă la
faptul că diluarea se realizează în raport de 1/100
• se mai notează cu 1 :100 sau C, CH
• cu indicele 1, 2,..., 30,..., 200 se notează treptele de diluare
Vehiculul cu care se realizează diluarea este :
• în cazul substanţelor lichide, alcool de diferite concentraţii sau amestec alcool +
glicerină + apă, în funcţie de natura suşei; aceste informaţii sunt prevăzute clar în
farmacopeea homeopată, la fiecare monografie de remediu în parte.
• în cazul substanţelor solide, diluarea se realizează cu un produs solid inert, şi
anume lactoză de puritate farmaceutică.

Tehnica de diluare solidă de tip Hahnemannian se realizează la nivel de mojar în

cazul cantităţilor de până la 1 Kg şi în aparate de omogenizare specială, pentru
cantităţi mai mari de 1 Kg. Acest procedeu se aplică, de regulă, la substanţele greu
solubile şi chiar insolubile în apă sau în alcool. Se realizează astfel o formă de
dispersare fină a materiei de bază în lactoză, iar de la atingerea diluţiei C4 şi D4 se
poate efectua trecerea în soluţie, cu preparare de diluţii succesive.
LM - se referă la faptul că diluarea se realizează în raport de 1/50.000 • iniţială L =
50, iar M = 1000 • se mai notează şi cu „Q" (în limba latină - quinquaginta miile); •
fiind vorba de o diluţie la un grad foarte mare, metodă de preparare diferă faţă de
cele prezentate până acum.

10.Indicații generale pentru tratamentul homeopat.

Tulburări funcţionale.
Dereglări funcţionale prezintă o manifestare de combinație a simptomelor fără
modificări structurale şi biochimice. Acestea se vizualizează ca modificări
psihologice sau ca stările de lipsa afecțiunilor organice când nu se depistează
modificările morfologice, genetice, metabolice etc. care ar putea lamuri simptome
clinic.
Dereglări neurologice
Cefalee, migrenă Neuroze,
Neuralgia, neuropatia periferică
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 29/33

Sindrom Meniere
Vezica neurogenă
Enuresis
Probleme emoțione, iritabilitate, depresie, anxitate, frici etc.
Tulburările tractului respirator,
patologia ORL
Bronșite acute și cronice, astm bronșic
sinusite, rinite
tonsilite, laringite otite, adenoizi,polipe
Patologia oftalmologică
Conjuctivitem, Orjelet
Tulburări gastrointestinale
Gastrite acute și cronice
Boala ulceroasă Colite acute și cronice ,
Constipații/Diaree Hemoroizi
Probleme metabolice
Patologii hepatice, deficitul de asimilare
Afecțiunile dentare
Dentiție ,Odontalgii ,Gingivite,Trauma, Sângerare , Ulcere
Probleme ortopedice
Sciatica ,Artrite
Traume
trauma țesuturilor moi
- Lovituri, contuzii Luxații,
entorse, fracturi
Plăgi tăiate, incizate Arsuri
Ginecologie
sindrom premenstrual, dismenorea
sindrom peri/postmenopausal
oligomenorea, amenorea, infertilitetea
Obstetrică
toxicoză
pirosis, dispepsia
hemoroizii,constipații
dureri lombare
insomnia
Dermatologie
Acne, eczema, dermatite atopice,psoriasis,herpes
infections,vitiligo,negi,urticaria,alopecia
Edocrinologie
-tulburari de crestere,tiroidiene,pancreatice
-tulburări menstruale sau postmenopauză, probleme legate de sarcina,tulburari de
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 30/33

dinamica sexuală;

11.Consultația homeopatică. Analiza simptomelor în homeopatie.

Consultatia:
Observație
 Anamneza specifică (spontană, dirijată)
 Istoric
 Palpație, auscultație
 Diagnostic laborator, instrumental etc.
Analiza simptomelor
 Lezionale / funcționale
 Obiective / subiective
 Patognomice (s.-cheie, key-notes)
 Principale / secundare
Totalitatea simptomelor
Simptom complet
De ce? – cauza
Unde? – localizare
Cum? – caracterul, senzații, intensitate
Când? – timp, moment al zilei, frecvența, periodicitate
Cu ce? – concomitențe, asocieri, alternanțe
Ce? – modalități
Analiza simptomelor
Ierarhizarea simptomelor:
 Simptome ciudate, neobișnuite
 Factori etiologici
 Simptome mentale
 Simptome emoționale
 Simptome fizice
Modalitățile:
 Agravare
 Ameliorare
Modalitatile sunt calitati ale simptomelor, agravari si ameliorari, care confera unui simptom,
banal prin el insusi, caracteristica individuala. Modalitatile reprezinta circumstantele psihice,
fizice, de ritm, ambianta, pozitie, miscare, aplicatii locale, aporturi alimentare, functii
emonctoriale si acte fiziologice susceptibile de a influenta bolnavul.
Prescripția etiologică
 Expunere la frig, iarna (Aconitum, Agaricus, Arsenicum album, Natrium muriaticum, Bellis
perennis, Magnesia phosphorica)
 Expunere la căldură, vara, la soare (Belladonna, Antimonium crudum, Bryonia, Muriaticum
acidum)
 Expunere la umezeală (Allium cepa, Calcarea iodata, Manganum met., Rhus tox., Dulcamara)
 Variaţii de presiune atmosferică (Rhododendron, Natrium carbonicum)
 Factori psihoemiționali (frică, spaimă etc.) (Aconitum, Arsenicum album, Natrium muriaticum,
Ignatia, Stramonium)
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 31/33

12.Tratamentul homeopatic în traumatisme. Principiile alegerii remediului.

Homeopatia este o metodă de tratament care stimulează tendința naturală de
vindecare a organismului, folosind medicamente preparate din substanțe de origine
minerală, vegetală și animală preparate prin procese specifice în laboratoare
farmaceutice specializate și care tratează organismul ca un întreg.
Dacă e să ne referim la traumatisme, ele sunt de mai multe tipuri:
hemoragice/nonhemoragice, respectiv închise/deschise.
Spre exemplu, pentru tratamentul traumatismelor închise (non-hemoragice)
folosim Arnica montana. Este indicată pentru mușchii dureroși, compresiunea
țesuturilor, întinderea, în care zona afectată doare ca o ruptură, mai ales atunci
când atingem țesutul, echimoze cutanate de origine traumatică.

O altă plantă este Hypericum perforatum, utilizat pentru tratamentul leziunilor

țesuturilor nervoase sau acele părți ale corpului, unde se găsesc în abundență
terminațiuni nervoase (aici avem, degetele de la mâini și picioare prinse în ușă de
exemplu). Ruta graveolens este o altă plantă utilizată, cu afinitate pentru țesutul
fibros, mușchii flexori, tendoane, articulații, entorse.
Symphytum este utilizat în traumatismele globilor oculari; mai este recomandat în
traumatismele oaselor cu întîrziere în consolidarea fracturilor. Rhus
toxicodenodron este cel mai des utilizat pentru tratamentul entorselor și leziunilor
musculare, suprasolicitării articulațiilor, tendoanelor, ligamentelor. Cel mai
recomandat e mai ales cînd o persoană are dureri de îndată de începe mișcarea, iar
la efectuarea mișcărilor, durerea este redusă.
Dacă e să vorbim de traumatismele deschise, și anume tăieturi și răni, cel mai
eficient este de a curăța rana și ulterior de a aplica remedii homeopate, cum ar fi
calendula sau ledum. Calendula poate ajuta în rănile sfîșiate sau tăiate cu lama sau
cuțitut. Are calitatea de a reduce formarea puroiului și ajută la vindecarea rapidă a
rănilor. Ledumul, pe de altă parte, are efect în rănile punctiforme, cînd rana
sîngerează puțin. Acestea se aplică prin comprese, apoi acoperite de bandaj curat.

13.Tratamentul homeopatic în înțepături de insecte. Principiile alegerii remediului.

Apis mellifica
Este un remediu homeopatic facut din intregul corp al albinei femela.
este cel mai utilizat remediu; pielea de la locul înţepăturii se umflă rapid, devenind roşie, pufoasă
şi fierbinte; durerile au caracter de arsură şi se ameliorează la aplicaţii reci.

 Ledum palustre – pielea este umflată uşor, rece, cu senzaţia de amorţeală; util în înţepăturile
de ţânţar, căpuşă, păianjen
 Urtica urens - dacă zona înţepată arată ca şi cum ar fi urzicată. (ex. după contactul pielii cu o
meduză).
Cantharis
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 32/33

Este un remediu făcut din gândacul Lytta vesicatoria, musca spaniola.

Acest remediu este indicat daca intepatura de insecta are ca rezultat o senzatie de arsura
puternica, asociata cu o durere fierbinte.
Zona se inflameaza, devine rosie. Apar vezicule si pustule.

14.Tratamentul homeopatic în kinetoze. Principiile alegerii remediului.

Borax – când problemele apar la datul în leagăn sau carusel; greaţă şi ameţeli,
agravare la zgomote.
Cocculus – remediu excelent în toate tipurile de rău de mişcare, stare de leşin cu
ameţeli la cea mai mică mişcare sau dacă priveşti obiectele în mişcare; ameliorare
la întindere.
Ipeca  – greaţă la orice tip de mişcare, care nu se ameliorează după ce varsă; se
simte bine la aer; limba este curată în ciuda problemelor digestive.
Petroleum  – indicat mai ales când se simte mirosul de benzină; ameţeli, greţuri,
salivaţie în exces; ameliorat nemişcat, cu ochii închişi, la căldură şi ferit de curenţi
de aer.
Tabacum – paloare, transpiraţie, mâini şi picioare reci, greţuri cu stare de vomă
cu agravare la mişcare; ameliorat de aer proaspăt, cu geamul deschis.

15.Tratamentul homeopatic al insomniei. Principiile alegerii remediului.

Argentum nitricum indicat persoanelor care au anxietate anticipatorie și insomnie. Persoanele
sunt extrem de neatente şi sunt ţinute treze de numeroase griji.
 Coffea Cruda - somnul nu apare din cauza gândurilor abundente, complet treaz fără senzația de
somn; abuz de cofeină cu tremurături și agitație. Persoanele care beneficiază de acest
medicament experimentează de multe ori un sentiment sporit de activitate mentală şi
sensibilizare pe timp de noapte. Mințile lor sunt active, curgând prin multe gânduri, chiar dacă
organismele lor pot fi epuizate.
*Arsenicum album. Persoanele care beneficiază de acest medicament, de asemenea, tind să fie
îngrijorate, dar ele demonstrează de asemenea, o nelinişte fizică. Ele adesea nu dorm, deoarece
nu pot ajunge la un punct fizic confortabil şi trebuie să îşi schimbe continuu locul şi poziţia pe
timp de noapte. Agg. 1-2 a.m.
 Nux Vomica. Persoanele care beneficiază de acest medicament sunt de obicei obişnuite să se
bazeze pe un model de diferite medicamente pentru somn şi pe altul ca să se trezească dimineaţa.
Există adesea o istorie de consum puternic de cafea şi alcool. Agg. 3-4 a.m.

*Cocculus pentru cei care sunt prea obosiți pentru a putea adormi, după întreruperi de somn
cauzate de un copil, de îngrijirea unei persoane bolnave, schimbarea fusului orar sau îngrijorare
cronică și insomnie. Persoana se poate simți slăbită și amețită, cu tulburări în gândire și poate fi
somnoroasă, irascibilă sau plângăreață.
 Hyoscyamus Niger pentru copii care nu dorm pentru că sunt neliniștiți, iritabili, agitați și
speriați, cu tresăriri musculare și spasme.
 Ignatia Amara vindecă insomnia apărută ca urmare a grijilor, necazurilor (deces, despărțire) și
însoțită de căscat frecvent și lor care au probleme de adormire.
 Catedra de medicina alternativă și
complementară
Pag. 33/33

Şef catedră, acad. AŞM,

dr.hab. şt. med., prof. univ. Victor LACUSTA

Şef de studii, conf. univ., dr.şt. med. Irina ŞINCARENCO