1.Enumerati componentele patrulaterului anestezic si descrietile pes curt.

1. Analgezie
2. Hipnoza
3. Relaxare musculara
4. Homeostazie

ANALGEZIA

- durerea este o percetie superioara, integrata , constientizata a stimulilor nociceptivi , cu functie de

aparare (mecanisme de R si T + o puternica incarcatura subiectiva si afectiva)

- lipsa durerii

- componenta obligatorie a oricarei tehnici de anestezie

- se poate realiza cu: anestezice volatile, analgetice majore de tip morfinic (opiacee) pt AG si
analgetice locale pt AR

HIPNOZA- SEDAREA

- deconectarea psihologica -somnul anestezic : protejeaza bolnavul dpv psihic ( actele chirurgicale si
microclimatul stresant din BO)

- componenta facultativa a anesteziei

- nu este obligatoriu ca bolnavul sa doarma in timpul operatiei

- anxietatea: unul din factorii generatori de stress  tendinta de a lua in considerare protectia
psihica a bolnavului  amnezie inainte si in timpul actului operator

RELAXAREA MUSCULARA

- - asigura conditiile optime de

- executie a interventiei

- -  conditiile nociceptive din plaga

- - componenta care raspunde

- necesitatilor actului chirurgical

- - conditionata de sediul si

- amploarea operatiei

- - se realizeaza selectiv cu

-  droguri curarizante in A.G.

-  cu ajutorul concentr. anest. local in A.R.

HOMEOSTAZIA GENERALA
 - componenta obligatorie

- toate mijloacele de monitorizare si toate masurile de terapie intensiva pre- intra- si

postoperatorii pt realizarea securitatii maxime a bolnavului

- mentinerea functiilor vitale

(R,C, E,M) in limitele homeost.

- individualizeaza atitudinea anestezistului fata de un anumit bolnav si fata de o anumita interv.

chirurgicala

- React. de ap. a org(S.C.)

SNV, endocrin, catecolaminic

macro si micro-circ. cu

fenomene de VC si perf. tis ↓

la nivel celular, metabolic:

ischemie, acidoza, distrugerea

organitelor celulare cu soc

2.Enumerati tipurile de anestezie generala.

Anestzie inhalatorie

 Anestezia volatila pura

 Anestezia combinata pe pivot volatil

Anestezia intravenoasa

 Anestezia totala iv

3.Enumerati cateva anestezice inhalatorii volatile

Eterul dietilic , halothanul, enfluranul, isofluranul, sevofluranul, desfluranul

4.Definiti anestezia loco-regionala

 Totalitatea tehnicilor ce interceptează impulsul nociceptiv la nivel de receptor, de transmitere

(nerv/plex nervos) sau medular.

 Depozitarea unui anestezic local în imediata vecinătate a unui trunchi nervos, a rădăcinilor
nervoase, în jurul componentelor unui ganglion sau în lichidul cefalorahidian.
  Anestezicele locale produc o inhibiţie temporară, complet reversibilă a propagării
impulsului, abolind sensibilitatea şi eventual motricitatea în teritoriul inervat distal de locul
aplicării.

5.Enumerati tipurile de fibre nervoase care se pot gasi in component unui nerv periferic precum si
functia pe care o indeplineste fiecare

- Fibre A:mielinizate, groase

- Fibre B: mielinizate, subţiri

- Fibre C: nemielinizate.

FIBRELE Functia
A- alfa MOTORIE
A- beta Sens. Tactila, termica si presionala

A- gamma Sensibilitatea proprioceptiva

A- delta Dureroasa ascutita si termica

B Fibre simpatice preganglionare

C Sensibilitatea dureroasa, difuza si

surda

6.Enumerati 3 posibilitati de blocaj de plex nervos si interventiile pentru care se pot utiliza

 blocul de plex cervical superficial pentru intervenţii la nivelul capului şi gâtului;

 blocul de plex brahial ce anesteziază membrul superior cu excepţia tegumentului umărului şi

părţii mediale a braţului, indicat pentru intervenţii ortopedice sau de chirurgie plastică

 blocajul de plex lombar şi de plex sacrat pentru anestezia membrului inferior indicată mai ales
pentru intervenţii ortopedice.

7.Enumerati CI rahianesteziei/anesteziei subarahnoidiene

1. Infecţii ale tegumentului la locul de puncţie.

2. Tratamentul cu anticoagulante sau prezenţa unei coagulopatii.

3. Hipertensiunea intracraniană prin formaţiuni expansive intracraniene.

4. Refuzul bolnavului.

5. Şocul hipovolemic cu risc de hipotensiune arterială şi stop cardiac

8.Care sunt complicateiile legate de insertia cateterului la anestezia peridurala?

 Complicatiile legate de cateter:

- Imposibilitatea insertiei cateterului

- Insertia cateterului intr-un vas epidural

- Cateterele se pot rupe sau innoda in spatiul epidural

- Injectarea neintentionata in spatiul rahidian

- Injectarea in vas: poate rezulta o

supradoza in cazul folosirii

unei cantitati mari de anestezic

- Traumatism direct la nivelul maduvei

- Hematom: rezultat din perforarea unui vas epidural

9.Precizati avantajele blocurilor centrale neuraxiale:

  TROMBOZEI VENOASE PROF.

  COMPLIC. CARDIACE

  PIERDERII DE SANGE

  INDICATIILE TRANSFUZIEI

 RELUAREA PRECOCE A PERIST. INTEST

 PREVENIREA PNEUMONIEI

 PREV. DEPRES. RESPIRATORII

10.Definiti durerea

 Experienta senzoriala si emotionala dezagreabila asociata cu o leziune tisulara actuala sau

potentiala

 MECANISM DE APARARE NESPECIFIC

 Cel mai comun simptom din starile patologice

 Apare in caz de leziune tisulara si determina subiectul sa actioneze pt a indeparta stimulul

dureros
 11.Descrieti in cateva propozitii cum se evalueaza durerea cu ajutorul scalei analog-vizuale

rigla: 2 fete una notata mm ( 0-100) ; o fata libera

- codificare a durerii de 0-10

- pacientul- pozitioneaza cursorul intre: ,, fara durere ’’ si ,, durerea maxima imaginata’’ – pe

fata libera

- aprecierea intensitatii durerii

- in repaos

- la mobilizare (fizioterapie, tuse, schimbarea pozitiei in pat etc.)

gradul I- durere usoara (maxim 30 mm) grad II- durere usoara-medie (30-50mm)

gradul III- durere de intensitate medie

(50-70 mm)

gradul IV- durere severa (70-100 mm)

12.Enumerati reactiile adverse ale administrarii pe perioada scurta a analgezicelor opioide:

( doze mici pe perioade scurte)

1) SNC - sedare

- mioza

- ameteala

2) LA NIVEL GASTROINTESTINAL

- greata

- constipatie

- spasm al sfincterului Oddi

3) LA NIVEL RENAL

- retentie urinara

 Pot da dependenta fizica si toleranta dar nu in conditiile administrarii pe perioade scurte in

tratamentul durerii acute

 Depresia respiratorie poate sa apara cand este administrat in doze mari in absenta durerii

13.Cauzele HK

PSEUDOHIPERPOTASEMIA Recoltare incorecta ( hemoliza

Trombocitoza
APORT EXCESIV EXOGEN: transfuzie masiva, iatrog
ENDOGEN: rabdomioliza, arsuri,
traumatisme, liza tumorala

SCADEREA EIMINARII RENAE Medicamentoasa (antialdosteronice

indometacin, captopril, enalapril)
Insuf. Renala , disfunctie tubulara
renala
Boala Addison
TRANSLOCARE EXTRACELULARA Acidemie, deficit de insulina
Betablocante, supradozare digitalica
Mioreaxante depolarizante
Intoxicatie cu fluoruri

14.Tablou clinic in HNa:

 Cresterea sodemiei > 145 mmo/l

 Este o stare hiperosmolara care se insoteste de obicei de deficit de apa

 Migrarea apei de la nivel cerebral conform gradientului osmotic  predispune la leziuni vasculare
si HSD

 Mielinoliza osmotica : complicatie tardiva dupa corectarea rapida a hiponatremiei

 Diabetul insipid central : poliurie, deshidratare, consecinta a lipsei de secretie a ADH-ului la nivel
hipotalamo-pituitar ( chirurgia hipofizei, TCC, anevrism cerebral + HAS, moarte cerebrala)

 Diabet insipid renal : poliurie, deficit de concentrare a urinii ( rezistenta renala la ADH)

 Hipernatremia datorata diurezei osmotice

- Exces de Na urinar, neresorbabil

- Poate fi cauzata de hiperglicemie (cetoacidoza diabetica) administrare de manitol,  ureei serice,

administrarea de subst. hipertone

- Hipernatremia acuta si severa: administrarea de sol hipertone cu Na sau ingestia unor cantitati
excesive de sare

- La bolnavii critici : HNa HV : administrarea de bicarbonat de Na in acidoza metabolica,

supradozaj de ATC, rabdomioliza
15.Principii de tratament hNa:

 Tratamentul se face in functie de volemie si de prezenta simptomelor neurologice

 Refacerea natremiei presupune calculul deficitului de Na

 Pt prevenirea deshidratarii acute cerebrale si a mielinozei centro- pontine rata cresterii

natremiei trebuie sa fie max

0,5 mmol/l/h(< 12mmol/l/24h)

 Hiponatremia cu VEC 

- SIMPTOMATICI: diuretic + solutii saline hipertone sau hemodializa

- ASIMPTOMATICI : restrictie salina ( 2g NaCl/zi) , diuretic, restrictie relativa de apa

Deficit de Na= Apa totala Normala x ( 130- [Na]actuala)

 Hiponatremia cu VEC ↓

- simptomatici: solutii saline hipertone

- asimptomatici: solutii saline izotone

- resuscitare volemica: semne de soc

- corectarea tulburarilor HE si AB asociate

- sol glucozate: CI- accentueaza hiponatremia prin aport hidric fara electroiti

 Hiponatremia cu VEC N

- reducerea aportului de lichide

- simptomatici: sol. saline hipertone

- asimptomatici: sol. saline izotone

 Hiponatremia cu VEC 

- simptomatici: diuretic +sol saline hipertone si hemodializa

- asimptomatici: restrictie salina (2g NaCl/zi), diuretic, restrictie relativa de apa

16.Care sunt dezavantajele nutritiei parenterale fata de cea enterala?

• necesită reguli mai stricte de asepsie la preparare şi administrare

• necesită o instruire suplimentară a personalului şi un echipament mai complex

• risc mai mare de complicaţii septice

• cost mai ridicat

• risc mai mare de complicaţii metabolice

 • risc de atrofie intestinală dacă mucoasa intestinală nu este altfel stimulată.

17.Enumerati indicatiile nutritiei enterale

• bolnavi malnutriţi cu un aport alimentar oral inadecvat de 5 zile

• bolnavi cu o stare nutritivă satisfăcătoare dar cu un aport alimentar oral inadecvat de 7-10 zile

• bolnavi cu arsuri extinse (limitează sepsisul şi pierderile masive proteice)

• bolnavi cu rezecţii intestinale extinse (până la 90%) -favorizează regenerarea mucoasei

intestinale restante ; bolnavi cu fistule enterocutanate cu debit redus (sub 500 ml/zi).

• Aceste indicaţii trebuie să ţină cont însă de prezenţa unei căi de alimentaţie accesibilă, de
prezenţa motilităţii intestinale şi de accesul la anumite formule nutritive specifice.

18.Precizati modalitatile de administrare a sangelui

Transfuzia masiva

Autotransfuzia

Recuperarea sangelui

Hemodilutia acuta preoperatorie

19.Explicati cum apare hemoliza acuta intra-vasculara in urma transfuziei de sange.

- Este cauzata aproape intotdeauna de incompatibilitate in sistemul ABO a carui aglutinine au

actiune hemolitica in prezenta complementului

- Se produce liza masiva a eritrocitelor donatorului cu hemoglobinemie si hemoglobinurie

- Materialul antigenic eliberat din stoma eritrocitelor distruse si Hb precipitata in tubii renali
produc necroza corticala renala cu oligurie sau anurie

- Din stoma eritrocitelor se elibereaza eritrocitina care activeaza difuz coagularea cu aparitia CID
si sistemul kininoformator care determina hipotensiune arteriala

- Pt declansarea reactiei : 10 ml sange incompatibil iar mortaitatea: 20-60% la formele grave

- Semne clinice: durere la locul de infuzie, febra, frison, durere toracica si in flancuri, dispnee,
greturi, varsaturi, hTA , soc, sangerare difuza, oligurie, anurie, hemogobinurie

- In timpul anesteziei generale singurele semne de hemoliza intravasculara: hTA sangerarea difuza
in campul operator si hemogobinuria

- Ex. Laborator: hemogobinemie, hemoglobinurie > 5 mg % haptogobina serica < 50 mg%

cresterea fractiunii indirecte a Bi serice iar testul antigobulinic direct arata incompatibilitate
intre eritrocitele donatorului si serul primitorului

20.Definiti formula de calcul a ph-ului

 1
pH= - log [H +¿¿ ] = log ( Ecuația Henderson Haselbach)
[ H ]+¿ ¿
21.Descrieti in cateva fraze sistemul tampon-bicarbonat

22.Cum se modifica ph-ul , PCO2 si Hco3 in acidoza respiratory , alcaloza respiratory , acidoza metabolica
si alcaloza metabolica

Acidoza metabolica : ph scazut , scade HCO3, PaCo2 scazut

Alcaloza metabolica: ph crescut , creste HCO3, CRESTE PaCO2

Acidoza respiratory : ph scazut , creste PaCO2 , creste HCO3

Alcaloza respiratory : ph crescut , scade PaCo2, scade HCO3

23.Boli pulmonare restrictive care duc la acidoza respiratory

- pneumothorax

- pleurezie

- edem pulmonar acut

- embolie pulmonară

- pneumonie

- ARDS

24.Manifestari clinic in cazul contractiei comp.extracelular

- Clinic: Absenta setei ( hiperhidratare celulara)

Semne hemodinamice: TH, hTA severa

Teste de laborator:  Htc  proteinemiei , azotemie, acidoza

25.Cauzele contractiei comp.intracelular

- : 1) pierderi de apa :renale ( diabet insipid, diureza osmotica, IR stadiu poliuric , pielonefrita cr.
Cu pierdere de apa), extrarenale ( digestive cu varsaturi, diaree, fistule, paracenteza, aspiratie
GI, cutanate – arsuri intinse, pumonare- polipnee)

2) aport exogen ↓ de apa : lipsa sursei de apa, psihopatie, coma

3) aport  de Na : perfuzii cu solutii hipertone de Na , exces de mineralocorticoizi, accidente

ale dializei, inec in apa de mare

26.Tablou clinic in hNA

- simptomele nespecific – disfunctie neurologica indusa de edemul cerebral

 - ↓ brusca Na seric  gradient osmotic  migrarea apei la nivel cerebral  edem cerebral

 Nespecific in general

 Caracteristica: mielinoza centropontina care se produce dupa corectarea rapida a unei

hiponatremii cronice

 Hiponatremia  hipoosmolaritate EC  Fuga apei in IC

 Creierul se adapteaza in timp prin transport activ al unor substante osmotice  osmolaritatea IC
revine la N

 CORECTAREA rapida a natremiei cu  osmolaritatii EC  contractia acuta a spatiului IC =

encefalopatie ireversibila fatala
NEUROLOGIC Edem cerebral, PIC, alterarea
constientei, coma, convulsii,
encefalopatie prin demielinizare,
mieinoza centropontina, leziuni
hipofizare, paralizii bulbare,
paralizii de oculomotor

DIGESTIV Varsaturi

Greturi

Pierderea apetitului

MUSCULAR Crampe

Slabiciune

27.MANIFESTARI CV care apar in hK

Modificari EKG ( unda U, aplatizare/inversare T, alungire QT)

Favorizarea aritmiilor ( extrasistole, tahicardie, flutter, FV)

Hipotensiune ortostatica

28.Localizarea celor 3 neuroni ai caii sensibilitati dureroase

PROTONEURONUL

- Gg. nervilor spinali

( radacina posterioara) si ai

n. cranieni
- Dendritele:

DEUTONEURONUL

- In coarnele posteriore

ale maduvei spinarii

 TRACTUL NEOSPINOTALAMIC (lateral)

• Perceperea intensitatii si localizarii durerii

• Axonii fac sinapsa in TALAMUSUL LATERAL ( NEURONUL 3)

 Aria SOMESTEZICA I - Cortex Parietal

 TRACTUL PALEOSPINOTALAMIC (medial)

• Componenta afectiv-emotionala a durerii

• Axonii  nc. Intralaminari TALAMUSUL MEDIAL ( NEURONUL 3) SI SRAA

 Cortexul de asociatie, sist. Limbic, hipotalamus

29.Caracteristicile durerii acute

- Durere brusca, intensa, recenta,

- Bine localizata , leziune primara: boala , traumatism

- Tablou clinic: reactie vegetativa de tip simpaticoton: tahicardie, HTA

- Determina o reactie reflexa de aparare  scop inlaturarea

agentului cauzal

- Reactie afectiv- emotionala intensa cu anxietate si agitatie

- Dispare odata cu indepartatea leziunii primare

- Raspunde la analgezicele obisnuite AINS

30.Analgezia controlata de pacient(PCA)

- Standardul de aur in managementul durerii

- Pompa PCA permite administrarea automata a dozei prescrise prin apasarea unui buton in
momentul dorit de pacient

- Limite de securitate stabilite de medic

31.Manifestari clinice CV in acidoza

- Reducerea contractilității miocardice

- Venoconstricție cu centralizarea circulației
 - Creșterea rezistenței vasculare pulmonare
- Reducerea debitului cardiac, scaderea tensiunii arteriale

32.Principalele efecte clinice ale alcalozei

Efect inotrop+ , ulterior –

Creste rezistenta vasculara periferica

Spasm coronarian

Creste excitabilitatea miocardica

Scade fluxul sanguine cerebral

Convulsii

Inhiba centrii respiratori

Creste excitabilitatea neuro-musculara

Parestezii , crampe musculare , spasm

hipoCa , hK ,hCL, hMg, hP

intensifica glicoliza

deviaza la stanga curba de disociere a oHb

33.Efecte clinic in h si H K

hipoK:

NEUROMUSCUARE Slabiciune musculara difuza, hiporeflexie, pareza, paralizie

Insuficienta respiratorie

Alterare mentala ( depresie, confuzie)

CARDIOVASCUARE Modificari EKG ( unda U, aplatizare/inversare T, alungire QT)

Favorizarea aritmiilor ( extrasistole, tahicardie, flutter, FV)

Hipotensiune ortostatica

METABOLICE Intoleranta la gucoza, potentarea hipercacemiei, hipomagnezemie

 GASTROINTESTINALE Pareza digestiva, hipersecretie gastrica, varsaturi, greata anorexie

HK:

NEUROMUSCULARE Slabiciune

Parestezii

Paralizii

Confuzie

CARDIOVASCULARE EKG: unde T inalte, ascutite, - unde P de amplitudine

redusa – PR alungit

Asistola atriala- Largire QRS- unde S adanci- BAV-

asistola

Bradicardie

Hipotensiune arteriala

34.Programul obligatoriu inainte de orice transfuzie de sange

35.Sdr.specifice alimentatie parenterale de lunga durata

1.Hiperhidtratarea in timp

2.Hipertonia plasmatica

3.Sdr.hipercaloric

4.Encefalopatia hiperosmolara

5.Simptomatologie carentiala(la copii-deficit de adminstrare a unor aa esentiali ex.histidina , cistidina)

6.Encefalopatia metabolica

36.Ce se poate observa la examenul clinic in cazul incetarii functiei TC?

37.Efectele mortii cerebrale asupra EHE

38.Cum se face mentinerea hemodinamicii pacientului mc?