Curs II

Metode şi Tehnici generale în

Kinetologie
Conf. univ.dr. Cevei Mariana
Organul tendinos Golgi

 receptor tendinos simplu

 nu are decât cale aferentă, formată din f. n tip IB
 corpuscul înconjurat de o capsulă formată din fibroblaşti
 plasat lângă joncţiunea tendon –muşchi(câteva)
 plasat în jurul fibrei extrafusale:
 10 fibre musculare extrafusale sunt incluse în capsula organului
de tendon,
 fiecare din aceste fibre primeşte o inervaţie eferentă de la m.n.
alfa diferiţi
 în conexiune cu aponevroza venită de la teaca tendonului, care
acoperă şi penetrează corpul muscular
 recepţionează schimbările în starea de tensiune a unui muşchi
 ∑ este considerat monitorul forţei musculare.
REFLEXUL DE TENDON (reflexul Golgi)
 Schimbarea în tensiunea musculară
 → determină o excitaţie puternică a
receptorului Golgi care transmite
 → prin aferenţa Golgi
 →n. intercalar inhibitor medular (mn.
delta)
 → se transmite comanda de limitare a
tensiunii → către mn alfa
Unitatea miotatică (bucla gama şi
circuitul Golgi)
Căile nervoase de legătură
- sunt aferente şi eferente
 Căile nervoase aferente
 De la receptorul musculotendinos: fusul
muscular şi organul Golgi → pornesc
aferenţe → prin protoneuronul senzitiv
spinal → către celulele nervoase din
cornul anterior
 FIBRA IA porneşte de la receptorul
ecuatorial al formaţiunii anulospinale al
fibre intrafusale la f. cu sac sau cu lanţ
nuclear → ajunsă în măduvă (corn
ant.)→ face sinapsă cu m.n. alfa
 m.n. intercalar inhibitor (se va lega de
m.n. alfa)
 m.n. intercalar facilitator (se va lega de
m.n. alfa)
Căile nervoase aferente

 FIBRA IIA porneşte de la

formaţiunea Ruffini, în
special la fibrele cu lanţ
nuclear → face sinapsă cu
neuronii intercalari şi prin
intermediul lor → cu m.n.alfa
 FIBRA IB pleacă de la organul
tendinos Golgi, face sinapse
cu neuroni intercalari inhibitori
sau facilitatori şi prin ei → cu
m.n. alfa
Căile nervoase eferente

Conexiunile corn anterior medular – muşchi formează un sistem f. bine

autoreglat, în cadrul acestui sistem bucla gama este cel mai bine
cunoscută
 de la m.n. corn anterior axonii ajung → la muşchi prin:
  fibre A alfa- cilindraxul m.n. alfa → care ajunge la placa motorie a fibrei
extrafusale
  fibre A gama dinamic cilindraxul m.n. gama dinamic care ajunge → în
zona polară a fibrei intra fusale
  fibre A gama static cilindraxul m.n. gama static care ajunge → în zona
juxtaecuatorială a fibrei intrafusale
 ELEMENTELE DE BAZĂ ALE
KINETOLOGIEI
 Elementele de bază ale kinetologiei:
 tehnicile de lucru
 exerciţiul fizic
 metoda
 Tehnica de lucru = alfabetul terapiei prin
mişcare
 Exerciţiul fizic= asamblarea de tehnici
Unele ex. fizice devin procedee, prin
perfecţionare şi standardizare.
 Metoda = complex de exerciţii
 TEHNICI
 Clasificarea are la bază cele 3
caracteristici fundamentale ale
aparatului locomotor:

 ☺Activitatea motrice

 ☺Capacitatea de a putea fi mişcat

pasiv

 ☺Starea de repaus
Tehnici în kinetologie
 imobilizarea
 anakinetice
 posturarea
 contracţia musculară
 Tehnici în kinetologie statice
 relaxarea musculară
 kinetice
 reflexă
 dinamice activă
 voluntară: liberă
 activo-pasivă
 activă cu R
 pasivă: tracţiuni
 sub anestezie
 pură asistată
 autopasivă
 mecanică
 pasivo-activă
 prin manipulare
Tehnici în kinetologie
imobilizarea
 Anakinetice
posturarea
Tehnici anakinetice
 ≡ presupun suprimarea mişcării articulare şi a contracţiei musculare
voluntare

1. Imobilizarea
→ menţine corpul într-o poziţie nemişcată mai mult sau mai
puţin prelungit, cu sau fără ajutorul unor sisteme ajutătoare
→ scop:
 ●punere în repaus ( b. cardio-vasculare, inflamaţii
localizate)

 ● contenţie (atele, orteze, corsete)după fracturi, luxaţii,

entorse, discopatii

 ● corecţie: pentru corectarea unor posturi defectuoase ce

ţin de ţesuturile moi: capsula, tendon, muşchi
 Imobilizarea
REGULI FUNCŢIONALE
 aparatul să nu jeneze circulaţia şi să nu provoace
leziuni tegumentare sau durere
 segmentele să fie imobilizate în poziţii funcţionale
 să se menţină tonusul muscular prin contracţii
izometrice
DEZAVANTAJUL IMOBILIZĂRII
 induc hipotrofii (când se prelungeşte)
 determină redori uneori greu reductibile
 tulbură circulaţia de întoarcere
 determină tulburări trofice
 disconfort fizic şi psihic
 2.Posturile
 ≡ atitudini impuse pentru a corecta sau a evita instalarea unor atitudini
vicioase sau a facilita un proces fiziologic
→ Posturi corective
 se adresează ţesuturilor moi
 menţinerea poate fi liberă, liber-ajutată sau fixată
 pentru mobilitatea articulară de mare interes sunt posturile
seriate, care fixează orice câştig de amplitudine (A)şi permite
reluarea recuperării din acel unghi obţinut la şedinţele de
kinetoterapie
 noaptea este cel mai indicat pentru posturi - imobilizări corective
sau de menţinere a amplitudinilor câştigate în şedinţa de
kinetoterapie
 exemple : S.A, artrite, paralizii de cauză centrală sau periferică
→ Posturi de facilitare
 facilitează un proces fiziologic: drenaj bronşic, circulaţia de
întoarcere, drenaj biliar
Tehnici kinetice

active
 Dinamice
pasive
Tehnici kinetice

 ≡ elementul definitoriu îl reprezintă mişcarea şi /

sau contracţia musculară

 Tehnici kinetice dinamice

 • ocupă peste 90% din tehnicile kinetologice

 • se realizează cu sau fără contracţie
musculară ceea ce tranşează diferenţa dintre
pasiv şi activ
TEHNICI KINETICE DINAMICE
 Dinamice

pasive:1. tracţiuni
2. sub anestezie
3. pură asistată
4.autopasivă
5.mecanică
6.pasivo-activă
7.prin manipulare
 Tehnici kinetice dinamice
Mobilizarea pasivă
 • utilizată în kinetoterapia de recuperare
 • subiectul nu face travaliu muscular (inactivitate musculară determinată
de boală sau voluntar)
 Efectele mişcărilor pasive:
  asupra ( a/a ) ap. locomotor:
 menţine sau A de mişcare articulare
 menţine troficitatea structurilor articulare, asuplizează structurile capsulo-
ligamentare
 menţin sau  excitabilitatea musculară
  contractura –retractura prin întinderea prelungită a muşchiului
 declanşează strech-reflexul prin întinderea bruscă a muşchiului care
determină contracţia muşchiului
  a/a S.N :
 menţin memoria kinestezică
  a/a ap circulator :
 realizează un pompaj a/a vaselor mici musculare şi a/a circulaţiei de
întoarcere
 elimină edemele de imobilizare
Mobilizarea pasivă
 Condiţii de realizare:
 Dg. clar, bilanţ muscular şi articular,
 poziţionare confortabilă, atât pentru pacient (care va urmări mişcările)
cât şi pentru kinetoterapeut,
 mişcarea se execută pe axe fiziologice, în limitele permise de durere,
cu A maximă, asociind poziţii sau mişcări de facilitare (ex abd+re)
 prizele kt trebuie să fie efectuate de aşa manieră încât:
 între mâinile kt să existe articulaţia de mobilizat, pentru ca să asigure
mobilizarea unei singure articulaţii, deoarece o articulaţie nu se
mobilizează prin intermediul altei articulaţii
 priza va utiliza cel  braţ al pârghiei, contrapriza va fi în apropierea
articulaţiei
 locul de aplicare al prizei este facilitator sau inhibitor al grupelor
musculare
 mobilizarea este o tehnică analitică deci se va mobiliza articulaţie după
articulaţie şi fiecare direcţie de mişcare
 parametri de execuţie: Forţa, viteza, durata, frecvenţa
 se va pregăti prin aplicaţi de căldură, masaj, electroterapie
 Mobilizarea pasivă
 Modalităţi tehnice ale mobilizărilor pasive
 Tracţiuni: continue, discontinue, fixaţii-
alternante
 Mobilizarea forţată sub anestezie
 Mobilizarea pasivă pură asistată
 Mobilizarea auto-pasivă
 Mobilizare pasivă mecanică
 Mobilizarea pasivo-activă
 Manipularea
 Mobilizarea pasivă
1.TRACŢIUNI
  se fac în axul segmentului sau articulaţiei
 Tracţiunile continue - se execută cu instalaţii cu
contragreutăţi
 ● în ortopedie
 – realinierea capetelor osoase
 ● în recuperare
 – articulaţii blocate şi deviate în flexie sau extensie
 – decoaptarea articulaţiilor determinată de contractura
musculară
 •  durerea
 • întinde m.→ decontracturându-i
 Elemente de dozare: Forţa, durata
 Se utilizează broşe de fixaţie, corsete, ghete
Mobilizarea pasivă
1.TRACŢIUNI

 Tracţiunile discontinue
 la articulaţii cu redori
 la articulaţii dureroase
 procese inflamatorii articulare
 tracţiunile din discopatii
Mobilizarea pasivă
1.TRACŢIUNI
 Tracţiunile - fixaţii alternante
 Se aseamănă cu ortezele progresive
 Pentru corecţia:
 → devierilor determinate de cicatrici
retractile
 → redori articulare generatoare de
retracturi
Mobilizarea pasivă
1.TRACŢIUNI
 Mobilizarea forţată sub anestezie
 Forţează redorile articulare fără opoziţie cu
ruperea aderenţelor ţ. moi
 Se execută în etape succesive, fiecare etapă
este urmată de fixarea unei atele gipsate pentru
menţinerea nivelului de amplitudine
 după 48 de ore se începe mobilizarea activo-
pasivă
 Insuccese: fractură, smulgeri de ligamente
 Mobilizarea pasivă
2. MOBILIZAREA PASIVĂ PURĂ ASISTATĂ
  cea mai obişnuită tehnică de mobilizare pasivă în
timp ce pacientul îşi relaxează musculatura
 Parametri acestei tehnici:
A. Poziţia pacientului:
 DD- pentru umăr, cotul, pumn, mână, şold,
genunchi, glezna, rahis
 DV- pentru retropulsia umăr, extensia şold, genunchi,
extensia rahisului, glezna
 DL- umăr, cot, pumn, genunchi, rahis
B. Prize şi contraprize
 Priza → la distanţă de articulaţia de mobilizat, pentru
a crea un braţ de pârghie lung
 Contrapriza → aproape de articulaţie, pentru o mai
bună fixare
Mobilizarea pasivă
2. MOBILIZAREA PASIVĂ PURĂ ASISTATĂ
 C. Manevrele
 mişcarea lentă, progresivă, pe toate A posibile, cu presiunii la capătul
excursiei
 la nivelul de redoare, mici repetări forţate pentru depăşirea obstacolului
(se poate combina cu tracţiunea în ax)
 întinderi capsulo-ligamentare (contrapriza căuş pentru forţarea capului
articular)
 scuturarea cu scop de relaxare segmentară
 D. Forţa aplicată de kt
  depinde de durere
 E. Viteza
 • mişcarea lentă şi insistentă  tonusul muscular
 F.Ritmul mişcării
 • simplu, pendular, în 2 sau 4 timpi
 G. Durata
 • unei mişcări 1-2 secunde, iar întinderea la capătul excursiei 10-15 sec
 • o şedinţă de mobilizare a unei articulaţii durează 10 min. şi se repetă
de 2-3 ori /zi
 Mobilizarea pasivă
3.MOBILIZAREA AUTOPASIVĂ
 ≡ pacientul îşi mobilizează o articulaţie prin
intermediul altei articulaţii a corpului
 Modalităţi de mobilizări
 prin presiunea corpului (genuflexiuni pentru a
forţa genunchiul)
 prin intermediul membrului sănătos
(hemiplegie)
 instalaţii coardă-scripete
 manivelă, roată
 4.MOBILIZAREA PASIVĂ MECANICĂ
 Mobilizarea pasivă
5. MOBILIZAREA PASIVO -
ACTIVĂ
≡ mobilizarea pasivă asistată activ sau mobilizarea
activo-pasivă
 ● reeducă forţa musculară
 ● nu se foloseşte pentru asuplizări
 ● la muşchi cu forţa 2-
 ajutăla efectuarea unei mişcări
 A de mişcare completă
 conservă capacitatea de contracţie

6. MANIPULAREA
≡ Tehnică specială