ANESTEZIA

DR. TÖRÖK ÁRPÁD

Clasificarea anesteziei:
anestezie generala: inhalatorie (IOT, masca laringiana), intravenoasa

anestezie (infiltratie) locala: infiltrare directa cu solutie de anestezic local a

terminatiilor nervoase periferice, perilezional (intradermic, subcutan, intrafascial,
intramuscular, etc.);

anestezie (analgezie) locoregionala: abolire totala a impulsurilor nociceptive de la

o regiune a corpului prin intreruperea temporara a conductibilitatii nervilor
senzoriali; cuprinde urmatoarele tipuri particulare:

◦ bloc nervos: tehnica de realizare a analgeziei regionale prin injectare directa in jurul nervului
ce inerveaza regiunea interesata:
 bloc al plexului brahial (abord cervical, supraclavicular sau axilar)
 bloc al nervilor digitali (anestezie OBERST)
 bloc al nervului sciatic
 bloc al plexului lombar (N. femural, obturator, femurocutan lateral)
 bloc al nervilor intercostali
 bloc spinal (rahianestezie, anestezie peridurala)

anestezia regionala intravenoasa: interventii chirurgicale asupra membrelor, dupa

administrarea anestezicului local intr-o vena de la extremitatea membrului golit in
prelabil de sange şi izolat circulator de restul organismului prin aplicarea unui
garou la radacina sa
 
Anestezia generala
 

 
- pierdere a conştientei
 
- narcoza (hipnoza) =
analgezie totala + somn
profund
 
- relaxare musculara,
suprimare a reflexelor
Anestezie loco-regionala
indicatie corecta a tehnicii anestezice

nedepaşire a dozelor recomandate

folosirea celei mai slabe concentratii şi a celui mai mic volum de

anestezic,

aspiratie obligatorie inainte de injectare,

monitorizare permanenta a bolnavului de catre o persoana competenta,

injectare cu viteza lenta, sub contact verbal permanent cu bolnavul,

respectare a baremurilor de dotare materiala şi medicamentoasa pentru

tratamentul reactiilor adverse,

asigurare a personalului competent

 
 Avantaje Dezavantaje

anestezie tintita limitare in timp a

efectului anestezic
pastrare a conştientei

perioada postanestezica scurta, preferare de catre multi

cu scadere a complexitatii bolnavi a somnului
supravegherii postoperatorii anestezic;
perioada scurta de recuperare  
postoperatorie lipsa relaxarii musculare;
risc de tromboembolism scazut
risc de supradozaj;
pret de cost scazut (permite
chirurgia „de o zi”) insuficienta analgeziei
Anestezia locala de contact
prin refrigerare
prin infiltratie
◦ plan cu plan
◦ indicatie
◦ contraindicatie
 alergie
 focare septice, neoplazii
 pacient necooperant
Incidente si accidente:
• alergie – hipotensiune, dispnee, SCR
• injectare iv – lipotimie, convulsii SCR
• complicatii septice
• neinstalarea anesteziei
• hematom
• ruperea acului
Infiltrarea nervilori colaterali ai degetelor Infiltrarea nervului intercostal

anestezia OBERST nevralgii

fracturi
 ANESTEZIA SPINALA
- anestezie subarahnoidiana (rahianestezie), anestezie peridurala
Anestezia subarahnoidiana = anestezia de conducere produsa prin actiunea
unui anestezic local introdus in spatiul subarahnoidian

Indicatii: 
a) chirurgicale: 
◦ interventii pe abdomenul superior (rar)
◦ interventii pe abdomenul inferior
◦ interventii pe membrele inferioare
◦ interventii pe perineu

b) terapeutice (mai ales pentru anestezia peridurala): 

◦ durere generata de spasm şi ocluzie vasculara;
◦ dureri atroce din pancreatita acuta

Contraindicatii (relative):
◦ boli cardiovasculare (insuficienta cardiaca, aritmii, hTA);
◦ tulburari de coagulare
◦ artrite şi spondilite ale coloanei vertebrale, deformari ale coloanei
◦ boli neurologice preexistente (leziuni de nerv, poliomielita, etc.)
Tehnica rahianesteziei
Pozitia bolnavului:
◦ pozitie şezanda, la marginea mesei operatorii, cu capul flectat pe
torace, umerii cazuti spre inainte;
◦ decubit lateral, cu flectare a genunchilor pe abdomen şi a capului pe
torace (pozitie comoda a pacientului, cu o perna sub cap).

Repere: apofizele spinoase, creasta iliaca (linia Tuffier →

corespunde spatiului intervertebral L3-L4).

Etape parcurse in efectuarea rahianesteziei:

 
◦ premedicatie
◦ prehidratare (ser fiziologic 500-1000 ml)
◦ aşezare in pozitie corecta a pacientului
◦ aseptizare locala
◦ punctia durala
◦ injectare lenta a anestezicului (1 ml/sec);
◦ culcare a pacientului (in general in decubit dorsal); se chestioneaza
bolnavul cu privire la aparitia senzatiei de caldura insotite de parestezii,
senzatie de picior greu, imposibilitatea ridicarii picioarelor; se
instruieşte bolnavul sa nu ridice capul pana in postoperator (evitare a
cefaleei postrahianestezie) 
◦ supraveghere a pacientului: ECG, TA, puls; combatere a bradicardiei
(atropina), hTA (perfuzie), sedare (2,5-5 mg diazepam)
◦ - supraveghere in postoperator (hidratare corecta)
Tehnica propriu-zisa → strabatere cu acul
a urmatoarelor planuri: piele, tesut
subcutanat, ligament supraspinos,
ligament galben, dura mater, arahnoida
 
◦ cu indexul miinii stangi, se repereaza spatiul
intervertebral dorit pentru punctionare
◦ se punctioneaza cu ac cu mandren, pentru a
evita incarcarea lumenului acului cu
fragmente tisulare
◦ directia acului: cu varful uşor spre cranial
(paralel cu orientarea apofizelor spinale)
◦ acul tinut intre degetele mainii stangi, ca sa
nu se indoaie, este orientat şi impins cu
degetele mainii drepte
◦ - distanta dintre tegument şi dura mater
este in general de 4-5 cm
◦ - dintre formatiunile anatomice strabatute,
ligamentul galben are duritatea cea mai
mare 
◦ - strabaterea durei mater (concomitent cu
arahnoida) ofera o impresie caracteristica
(foaie de pergament intepata)
◦ extragerea mandrenului, cu exteriorizarea
LCR → semneaza reuşita tehnicii
Incidente şi accidente
 
a) cu rasunet cardio-respirator: 
bloc spinal total → in 3 minute apar: hTA marcata, apnee, midriaza, asfixie 
hipotensiune arteriala (maxima in primele 10 minute)
stop respirator
insuficienta cardiaca acuta
 
b) cu rasunet digestiv: 
greata şi voma (prin hTA cu anoxie, reflexe nociceptive, frica, etc.) → oxigenoterapie,
efedrina
sughit
 
c) cu rasunet renal:
oligurie, anurie (prin hTA, hipoxie renala);
retentie de urina (prin relaxare a musculaturii VU, pierdere a senzatiei de mictiune,
spasm al sfincterului vezical) → poate necesita sondare vezicala

d) cu rasunet asupra sistemului nervos:

cefalee (prin jocurile presionale ale LCR) → folosire de ace subtiri (G22), hidratare
adecvata, administrare simptomatica de codeina (30 mg) şi acid acetilsalicilic (600 mg)
durere la locul punctiei
meningism sau meningita
parestezii, paralizii
sechele neurologice permanente: sindrom al cozii de cal (retentie de urina, incontinenta
fecala, abolire a sensibilitatii perineale, pierdere a functiei sexuale)
Anestezia peridurala =
anestezie de conducere
produsa prin actiunea unei
solutii de anestezic local
introdusa in spatiul peridural.
Reperarea spatiului peridural
se bazeaza pe existenta unei
presiuni negative la acest nivel

 tehnica → strabatere cu acul

a urmatoarelor planuri: piele,
tesut subcutanat, ligament
supraspinos, ligament galben

 avantaje
 dezavantaje