PATOLOGIA

PROFESIONALĂ DATĂ DE
VIBRAŢII
 Vibraţiile
◦ Vibrațiile sau trepidațiile sunt oscilații mecanice ale corpurilor solide care, în
funcție de regiunea anatomică de impact, sunt transmise întregului corp
uman sau numai unui segment
◦ Primele sunt cunoscute sub denumirea de „vibrații transmise întregului corp”
(WBV) și sunt generate prin contactul cu o suprafață care ea însăși vibrează
◦ Vibrațiile segmentare, transmise direct ansamblului mână-braț (HAV)
◦ Vibrația este o mărime vectorială caracterizată prin amplitudine și direcție
◦ Amplitudinea = distanța maximă parcursă de un punct material care
oscilează în jurul poziției sale de echilibru, pe orice direcție spațială (X, Y, Z)
(m, cm, mm)
◦ Dependentă de viteza (m/sec) și accelerația mișcării (m/sec2)
◦ Frecvența: repetitivitatea mișcării vibratorii = nr. de oscilații/perioade în
unitatea de timp (Hz)
Vibrațiile

Clasificarea vibrațiilor după frecvență:

◦< 2 Hz – vibrații de frecvență foarte joasă

◦2 – 20 Hz - vibrații de frecvență joasă
◦20 – 300 Hz - vibrații de frecvență medie
◦300 – 1000 Hz - vibrații de frecvență înaltă
Evaluarea expunerii profesionale

◦ Identificarea sursei și descrierea caracteristicilor

sale: amplitudine, frecvență, accelerație, direcție
de acțiune
◦ Stimul continuu sau impulsiv
◦ Durata zilnică/totală a expunerii la vibrații
◦ Coexistența altor factori de risc favorizanți
Etiologie
Factori favorizanţi:

◦Microclimatul locului de muncă: temperaturi scăzute

◦Expunerea concomitentă la zgomot
◦Condiții periculoase de muncă generatoare de stress
◦Vârste extreme
◦Fumatul
◦Afecţiuni preexistente ale aparatului locomotor, nervos
periferic sau circulator
◦Efort fizic
◦Posturi nefiziologice
Transmiterea vibraţiilor după frecvenţa lor:

◦ ≤ 20 Hz - întregului corp
◦ ≥ 20 Hz - sistemul mână-braţ

Recepţia:
◦ ≤ 0,5 Hz - canalelor semicirculare din urechea internă
◦ prin receptorii sensibilităţii TTD şi kinestezici din piele, muşchi, tendoane,
articulațiilor;

Sensibilitatea:
◦ scade cu creşterea frecvenţei
◦ scade cu timpul de expunere (creşte pragul de excitabilitate)
Mecanism de acţiune
Modificările induse de acțiunea WBV: mecanice, fiziologice și
psihologice
Mecanismele fiziopatologice nu sunt pe deplin elucidate. Sunt
incriminate:
◦Modificări ale fluxului sanguin (sistem vizual, vestibular)
◦Eliberare crescută de factori neuro-umorali implicați în stresul vibrator
Modificările induse de acțiunea HAV
◦Creșterea activității simpatice prin mecanisme reflexe centrale sau locale
◦Leziuni primare la nivel vascular: afectare endotelială, SN vasoreglator,
receptori și modificări anatomice
◦Prin acțiunea mecanică a vibrațiilor se produce neuropatia difuză cu
deficiențe senzitive
Afecțiuni

◦ < 2 Hz – vibrații de frecvență foarte joasă - KINETOZE

◦ 2 – 20 Hz - vibrații de frecvență joasă – BOALA DE
VIBRAȚII
◦ 20 – 300 Hz - vibrații de frecvență medie – SINDROM
RAYNAUD PROFESIONAL
◦ 300 – 1000 Hz - vibrații de frecvență înaltă – SINDROM
RAYNAUD PROFESIONAL
 Boala de vibrații
Factor etiologic: vibrații cu transmitere asupra
întregului corp, fiind expuși conducătorii
vehiculelor terestre mari (autoboz, tramvai,
buldozere, excavatoare, tractoare etc.)
Sub această denumire sunt încadrate mai multe
tipuri de manifestări: mecanice, cardio-vasculare,
digestive, renale, neuro-vegetative și neuro-psihice
Boala de vibrații. Clinic
Clinic
Manifestări musculo-scheletale (mecanice):
cele mai frecvent întâlnite la expunerea pe
termen lung
◦Deplasări discale, modificări degenerative
vertebrale, scolioze lombare
◦sindrom algic vertebral: dureri osoase datorate
mişcărilor de flexie-torsiune care exacerbează o
patologie osoasă preexistentă.
◦ Imagistic: osteoporoză, osteofitoză, hernii discale;
◦ Tulburări renale: datorate ptozei renale
consecutiv acţiunii vibraţiilor
◦ durere în lojele renale, albuminurie poz, hematurie
microscopică
◦ Tulburări digestive: greţuri, vărsături, dureri
epigastrice, inapetenţă, balonări postprandiale;
◦ Fenomene generale: tahicardie, crește
frecvența respiratorie, creşterea TA, oboseală
musculară, scăderea acuității vizuale, scăderea
atenţiei (risc crescut de accidentări);
Boala de vibrații. Tratament
◦ Simptomatic al afecțiunilor musculo-scheletale eficient în
măsura întreruperii expunerii la vibrații
◦ Vitaminoterapia
◦ Profilactic
◦ Măsuri tehnico-organizatorice: limitarea duratei de
expunere, dotarea utilajelor cu materiale antivibratorii,
vibroizolante, adoptarea unei posturi ergonomice, centuri
abdominale pentru atenuarea transmiterii vibrațiilor
◦ Controlul medical la angajare: aprecierea condiției
statice și funcționale a coloanei vertebrale toracice și
lombare, starea aparatului cardiovascular și neuropsihică
Afecţiuni produse de vibraţii cu transmitere
mână-braț
Factor etiologic principal
◦vibrații cu frecvență medie și înaltă, cu transmitere mână –
braț, generate de aproape orice unealtă vibratorie susținută
manual: ciocane pneumatice, fierăstrău electric, perforatoare
etc.
◦Factor critic: doza vibrației, dependentă de nivelul vibrației și
timpul de expunere
Factori etiologici favorizanţi:
◦microclimat nefavorabil,
◦vârsta,
◦fumatul,
◦afecţiuni preexistente: locomotorii, vasculare şi neurologice
HAVS. Sindromul de vibrații cu
transmitere mână-braț

Entitate cu următoarele componente:

◦Tulburări circulatorii: vasospasm cu albirea locală –regională
a degetului
◦Tulburări senzitive și motorii: pierderea coordonării
mișcărilor și a dexterității, neîndemânare/incapacitate la
mișcări fine
◦Tulburări musculo-scheletale: modificări la nivelul oaselor,
mușchilor, articulațiilor mâinii și brațului
Clinic
◦ Afectare musculo-scheletală cu leziuni osteo-articulare
◦ Umăr
◦ scapulohumeral: periartrită scapulo-humerală
◦ acromio-clavicular: artroze
◦ Cot
◦ durere, crepitaţii la palpare
◦ osteofite, îngustarea spaţiului articular, zone de rarefiere şi
zone de condensare osoasă;
◦Mână
◦ Articulația pumnului
◦ Durere de intensitate mare, tumefiere,
căldură locală, modificări de culoare,
limitarea mişcărilor,
◦ Rx: necroză aseptică de scafoid (b. Köhler)
sau semilunar (b. Kienböck)
◦ Leziuni inflamatorii ale tendoanelor cu tecile lor:
tenosinovite hipertrofice (mână, antebraţ);
◦ Leziuni musculare: miozite, atrofii musculare cu
scăderea forței;
◦ Leziuni ale fasciilor (țesutul conjunctiv de
acoperire a mușchiului) şi ale aponevrozelor (zone
de inserție lată/pe suprafață mare ale mușchilor):
retracţia aponevrozei palmare superficiale cu
imobilizarea în flexie palmară a degetelor = boala
Dupuytren
Sindromul nervos periferic
◦ Tulburări de sensibilitate
◦ parestezii, hipoestezii
◦ Tulburări musculare
◦ hipotrofie musculară la nivelul musculaturii tenare şi hipotenare;
◦ Tulburări motorii
◦ scăderea forţei de contracţie musculară
Sindromul vascular periferic.
Sindromul Raynaud profesional
◦„deget alb indus de vibrații”, fenomen Raynaud de origine
vibratorie, boala vasospastică traumatică, „deget mort”,
anemie vasospastică
◦Mecanism de producere: constricţia intermitentă a vaselor
periferice, cu modificări consecutive ale culorii
extremităţilor: paloare, cianoză sau ambele.
◦Fază iniţială: hipertrofie uşoară a musculaturii netede din
pereţii arteriolari;
◦Fază avansată: accentuarea hipertrofiei musculare netede
și apariția fibrozei subendoteliale;
Patogenie
◦acţiune directă a vibraţiilor asupra vaselor
creşte reactivitatea vasculară
creşte sensibilitatea la frig;
◦acţiune indirectă prin focare de excitaţie
corticală vasoconstricţie cu tulburări
trofice de origine centrală;
◦pe fondul hipertoniei vasculare deversarea de
adrenalină sincopa vasculară locală
 Patogenie
Inconstant:
◦± leziuni ale terminaţiilor nervoase vasculare

◦± modificări hemoreologice:
– creşterea vâscozităţii sângelui
– creşterea concentrației
fibrinogenului
– crește rigiditatea hematiilor;
Clinic

◦ parestezii ale mâinilor (nocturne);

◦ scăderea temperaturii cutanate;
◦ durere la nivelul degetelor;
◦ scăderea sensibilităţii tactile, termice, dureroase;
◦ uşoare edeme ale degetelor;
Criza de vasospasm = sincopa
◦ deget alb/ crize de albire, decolorare, paloare a degetelor
declanșate de expunerea la frig, atingerea unor obiecte reci
sau imersia în apă rece
◦ Aura: parestezii, durere la nivelul degetelor, „senzaţia de
deget mort”, edem, compresie de nerv median
◦ Perioada de stare: albire/decolorare a vârfului degetelor
consecutivă expunerii la frig care se extinde spre baza
degetelor, albirea degetelor, hipo-anestezie, scăderea
temperaturii cutanate sub 16 0C, durată de la minute la ore,
limitarea capacităţii de muncă;
◦ Perioada de restabilire: tumefacţia degetelor, persistă
durerea, temperatura și culoarea revin la normal;
◦ La expunere prelungită: acrocianoză permanentă, afectare
severă de flux sanguin; 1% ulcerații
Stadializarea Stockholm vasculară. Scala Stockholm
pentru evaluarea simptomatică a fenomenelor vasculare
din HAV

◦ 0 V – crize de paloare absente

◦ 1 V – crize de paloare ocazională (mai rar decât
săptămânal) la nivelul vârfului unuia sau mai
multor degete
◦ 2 V – crize de paloare ocazională la nivelul
falangelor distale și medii (foarte rar proximale) a
unuia sau mai multor degete
◦ 3 V – crize de paloare frecvente la nivelul tuturor
falangelor a majorității degetelor
◦ 4 V – manifestările stadiului 3V la care se adaugă
tulburări trofice cutanate
Stadializarea Stockholm neurosenzorială. Scala
Stockholm pentru evaluarea manifestărilor neuro-
senzoriale din sindromul de vibrații mână-braț

◦ 0 NS – expunere la vibrații mână-braț, simptome absente

◦ 1 NS – parestezii (amorțeli, furnicături) intermitente
◦ 2 NS – parestezii intermitente sau persistente asociate cu
reducerea percepției senzoriale
◦ 3 NS – parestezii intermitente sau persistente asociate cu
reducerea discriminării tactile și/sau a dexterității manuale
 Diagnostic pozitiv
◦ Expunere profesională: obiectivare
◦ Tablou clinic – criza de vasospasm
◦ Examene paraclinice:
- test de provocare la rece;
- arteriografia;
- pletismografie digitală;
- reografie (variaţii de rezistivitate electrică);
- timp de revenire a undei de puls >15 min;
- termometrie cutanată;
- biopsie de pulpă digitală, capilaroscopie.
Diagnostic diferenţial
◦ sindrom Raynaud profesional de altă etiologie: traumatisme,
degerături, intoxicații profesionale cu clorură de vinil, arsen, n-
hexan etc.);
◦ boala Raynaud (sindrom Raynaud primar): femei tinere,
vasospasm simetric, absenta tulburărilor trofice/limitare la vârful
degetelor;
◦ trombangeita obliterantă, embolii, tromboze;
◦ compresiune neuro-vasculară (coasta cervicală);
◦ boli de colagen (poliartrita reumatoidă, sclerodermie, SS, LED);
◦ intoxicaţia cu ergotamina, nicotină;
◦ disglobulinemii, crioglobulinemii;
◦ scleroza în plăci, poliomielita;
◦ manif. paraneoplazice în cancere cu diferite localizări;
Aprecierea evoluţiei

◦ numărul de falange afectate;

◦ numărul de crize/săptămână;
◦ intensitatea fenomenelor clinice;
◦ afectarea capacităţii de muncă;
Tratament
În criză:
◦încăpere încălzită, imersie în apă caldă, ceaiuri calde,
◦vasodilatatoare periferice - Pentoxifilin
◦sedative;

Între crize:
◦băi călduţe, masaje
◦vasodilatatoare
◦spasmolitice
◦alcaloizi de ergotamină (Hydergin, Redergin)
◦balneofizioterapie

Profilaxie – tehnică
– medicală
Profilaxia tehnică:
◦Reducerea intensității vibrațiilor
◦Limitarea timpului de expunere cu pauze de 10 minute la fiecare oră
◦Aplicarea de materiale vibroizolante pe mânerele instrumentelor
◦Mănuși de protecție corespunzătoare
◦Evitarea expunerii la temperaturi ambientale scăzute și contactului mâinilor cu obiecte
foarte reci

Profilaxia medicală:
◦Controlul medical al angajare: examen clinic general cu insistență asupra aparatului
cardiovascular, evaluarea antecedentelor patologice: boli de colagen, neuropatii
periferice, discrazii sangvine, traumatismele mâinii
◦Control medical periodic
◦Educația sanitară: folosirea sistematică a mijloacelor de protecție individuală, mănuși în
sezonul rece, sistarea fumatului, informare referitoare la simptomatologia precoce
(evoluție favorabilă sub tratament)