 Nevralgia sciatică este o algie radiculară care traduce

suferinţa unei rădăcini a nervului sciatic, mult mai rar o

atingere a trunchiului nervos propriu-zis.
 Ea rezultă în majoritatea cazurilor dintr-un conflict
discoradicular consecutiv unei hernii intraradiculare la
nivelul discului intervertebral L4 -L5 sau L5 - S1.
 Durerea lombară cu debut brutal, cu limitarea severă a
mişcării şi afectarea sensibilităţii în dermatomul
corespunzător rădăcinii afectate şi/sau deficit motor este
modalitatea clasică de prezentare a unei nevralgii a
membrelor inferioare.
 Sciatica este determinata de afectiuni locale si generale diverse:
 1). Cauze locale, la diferite nivele;
a). Cololoana vertebrală (sciatica vertebrala, cumuna), în ordinea
frecventei;
 hernia de disc, spondiloza lombara şi spondilita anchilozantă;
 anomalii congenitale vertebrale; spina bifida, sacralizare L 5,
lombalizare S1, sponidilolistezis scolioza;
 traumatice;fracturi vertebrale, ostcopatie rarefiantă posttraumatica
(sindrom Künimel- Verncuil);
 morb Pott lombar, osteomlelita cronică;
 distrofii osoase: osteoporoză senilă, boala Paget boala
Recklinghausen
 b)Micul bazin: fracturi, neoplasme diverse (uter, prostată etc, chist ovarían
ş.a.
 c). Membrul inferior : traumatisme sau plăgi ale nervului sciatic, tulburări
circulatorii (varice, flebite, arterite), injectite ş.a,
 2).Cauze generale:
 a).Infecţioase; infecţia de focar, reumatismul articular acut, gripa,
tuberculoza, sifilis, virus neurotrop (virusul Kruze-Docher);
 b).Toxice: alcool, Pb, As, uremie.
 c).Metabolice: diabet zaharat, guta, avitaminoză, anemie pernicioasă
(sindrom neuro- anemic).
 d).Endocrine: hipertiroidie, obezitate, acromegalie ş.a.;
 e).Neurologice; arachnoidite, radiculite, siringomielie, tabes, scleroză în
plăci etc.
 Simptomatologie:
 Clinicdebut brusc, dupa efort fizic coloana in flexie sau fara o cauza
aparenta, sau debut insidios, in ambele situatii precedat sau nu de
lombalgie in zilele sau saptamanile anterioare.
 I)Sindrom dureros ce poate fi:
 1).Sindromul vertebral se caracterizeaza prin:
 Durere la nivelul coloanei lombo – sacrate
 Contractura ( hipertonía musculaturii paraverebrale ) si pozitie
antalgica ( diferite atitudinii ale coloanei vertebrale pentru degajarea
compresiunii la niivelul gaurilor de conjugare ).
 Limitarea miscarilor coloanei vertebrale in special in flexie si
extensie.
 2). Sindromul radicular se caracterizeaza prin durere monoradiculara
unilaterala pe traiectul nervului sciatic, de intensitate variabila care
poate fi spontana sau provocata.
 Durerea spontana este accentuata de miscarile coloanei, mers,
ortostatism prelungit, tuse si stranut si ameliorata de repaus in decubitus.
 Durerea provocata prin diferite procedee: manevra Lasègue, manevra
Bounet, manevra Meri, manevra Nafziger.
 II.Tulburari senzitive : parestezii (amorţeli, furnicături) sau hipoextezie .
 III.Tulburări motorii: hipotonie musculară; diminuarea flexiei dorsale a
piciorului, stepaj si mers pe călcâi dificil „semnul talonului” sau
diminuarea flexiei plantare a piciorului si mers pe vârfuri dificil
(„semnul vârfului’').
 IV.Tulburări reflexe: diminuarea sau abolirea reflexului rotulian (L5) sau a
reflexului achilian S1
 V.Tulburări trofice: hipotrofia sau atrofia muşchilor fesieri, coborârea pliului
fesier, reducerea perimetrului coapsei şi a gambei de partea nevritica.
 Forme clinice:
 Lombosciatica prin hernie de disc (are caracterele sciaticii prezentate mai
sus)
 Lombosciatica din stenoza de canal spinal se caracterizează prin:
-sciatalgie bilaterală poliradiculară;
-pseudoclaudicaţie cu durere în coapsă, gambă, picior care apare la mers şi
se ameliorează în repaus în condiţiile în care pacientul nu prezintă o insuficienţă
vasculară periferică.
-sindrom de coadă de cal
 Pentru stabilirea diagnosticului se fac manevre de elongaţie ale
nervului sciatic, precum şi radiografia standard (faţă şi profil) a
coloanei lombare.
 Examenul radiologic de regulă confirmă diagnosticul.
 Diagnosticul diferential se confunda cu diagnosticul cauzal
deoarece majoritatea sciaticelor sunt secundare.
 Cele mai frecvente erori de diagnostic ale sciaticii se fac cu :
 sacroileita tuberculoasa;
 metastazele vertebrale;
 mielomul multiplu ( boala Kahler );
 hemangiomul vertebral.
 Tratamentul sciaticii este medical, balnear si chirurgical, diferit dupa
stadii:
 a). Tratamentul in perioada acuta ( primele doua saptamani ):
 repaus pe pat tare, in pozitia antalgica preferata de bolnav;
 antalgice ( Antidoren, Algocalmin ) sau antiinflamatoarii nesteroidiene
( Fenilbutazona 200 mg x 3/zi, Indometacin 25 mg x3 –6 /zi,
 decontracturante ( Mydocalm, Clorzoxazon, Distonocalm );
 Vitamina B1 numai in forma nevritica a sciaticii;
 infiltratii lombare, sacrate sau epidurale cu Hidrocortizon si Xilina 1%
zilnic sau la 2 zile;
 termoterapie superficiala ce consta in impachetari cu parafina sau namol,
diatermie
 b).Tratamentul in perioada subacute:
 mobilizare progresiva;
 continuarea tratamentului medical cu analgetice si decontracturante;
 masaj medical si elongatie in hernia de disc;
 ionizari lombare cu Xilina 1% sau Clorura de calciu solutie 2%;
 fizioterapie sedativa – ultra scurte, diatermie, röentgenterapie.
 c). Tratament pentru prevenirea recidivelor:
 combaterea factorilor locali (mai ales a afectiunilor coloanei
vertebrale) si generali ( ridicarea de greutati, frigul, umezeala );
 reluarea activitatii sub lombostat prin evitarea miscarilor bruste ale
coloanei vertebrale
 crenoterapie la Felix, Amara, Herculane etc;
 schimbarea locului de munca sau reorientare profesionala.
 Cu tratamentul medical si balnear se obtine vindecarea sciaticii in 90% din
cazuri.
 d).Tratamentul chirurgical la 10% din cazuri este indicat in:
 sciatica hiperalgica;
 sciatica paralizanta;
 sciatica prelungita peste 3 – 6 luni;
 sciatica recidivanta rebela la tratamentul medical si balnear.
 Majoritatea sciaticelor 95 – 97% sunt determinate de hernia de disc
lombara se practica laminectomie cu extirparea nucleului pulpos herniat
Evolutie, prognostic si profilaxie:
 Sciatica are evolutie cronica cu recidive repetate in 25% din cazuri, datorita
interventiei factorilor favorizanti cum ar fi: microtraumatism, factori
meteorologici, factori favorizanti etc.
 Prognosticul sciaticii comune este benign, formele severe (5 – 10%) sunt
susceptibile pentru tratamentul chirurgical.
 Masuri de profilaxie:
 efectuarea de exerciţii fizice în mod regulat
 menţinerea unei poziţii corecte pe scaun.
 atunci când se lucrează la un calculator se reglaza scaunul astfel încât
picioarele să atingă podeaua iar braţele să fie îndoite într-un unghi drept.
 la ridicarea unui obiect greu spatele se tine drept şi se îndoie doar genunchii.