ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU TUMORI CEREBRALE

Tumora cerebrală este o masă de țesut sau o aglomerare de celule care se dezvoltă
anormal la nivelul creierului sau în vecinătatea acestuia.

Există mai multe tipuri de tumori cerebrale: benigne (necanceroase) sau maligne
(canceroase). Pot exista tumori cerebrale care se dezvolta în creier (primare) și tumori care au
ca punct de plecare un alt organ și atunci sunt secundare sau metastatice.

Tumorile benigne cerebrale au o evoluție mai lentă, în timp ce tumorile canceroase se

dezvoltă mai rapid și invadează agresiv țesutul învecinat.

Întrucât tumorile benigne pot să apară, uneori, în zonele vitale, ele pot avea aceleaşi
consecinţe grave ca şi tumorile maligne.
Tumorile cerebrale sunt numite după numele ţesuturilor în care apar. Astfel, deosebim:
 Gliomul – este un tip de tumoare care apare în creier și măduva spinării, fiind format
din celule gliale, care se dezvolta haotic. Sunt cele mai frecvente tipuri de tumori cerebrale
primare (mereu maligne), peste 50%; include astrocitoamele, ependimoamele.
 Meningiomul – apare în învelişurile meningelui. Este cel mai des o tumoră benignă,
dezvoltată din celulele arahnoidei (una din membranele care îmbracă și protejează creierul).
Reprezintă circa 20% din tumorile primitive intracraniene, fiind pe locul al doilea după
glioame. Apare la adulți, mai ales la femei;
 Neuromul – tumoare de nervi cranieni (neuronul acustic)
 Angiomul – tumoare a vaselor de sânge.

1
 Cauzele care duc la tumori cerebrale, mai ales ale celor de tip canceros, nu sunt pe deplin
înțelese.
 Cauze genetice. Este cert faptul ca tumorile cerebrale și ale măduvei spinării, ca și alte
tumori, sunt cauzate de modificările ADN-ului din interiorul celulelor. Aceste modificări ale
genelor pot avea o componentă ereditara, dar cel mai des apar în cursul vieții individuale, sub
efectul unor factori declanșatori.
 Expunerea la radiații
 Metastazarea unor cancere. Metastazele cerebrale apar atunci când celulele canceroase
se răspândesc de la locul lor inițial la creier.

Factori de risc:
 Obezitatea - greutatea corporală crescută și obezitatea sunt considerate cauze pentru
declanșarea unor afecțiuni tumorale cerebrale primare.
 Vârsta - tumorile cerebrale pot apărea la orice vârsta. Dar înaintarea în vârstă crește
riscul de a face diferite forme de cancer, deci și riscul tumorilor cerebrale.

Manifestări de dependenţă (semne şi simptome)

Simptomele tumorilor intracraniene rezultă din efectele locale şi generale ale tumorii. O
tumoare cerebrală de orice tip, situată oriunde în interiorul cavităţii cerebrale, poate cauza
creşterea presiunii intracraniene.
Tumorile produc, prin creşterea lor, fenomene de comprimare la nivelul encefalului,
care se pot manifesta (în afară de semnele de localizare) prin semnele sindromului de
hipertensiune intracraniană..
Simptomele din hipertensiune intracraniană sunt :
 cefalee
 vărsături
 tulburări vizuale
 edem papilar
 tulburări psihice
 tulburări vegetative.

Simptome în funcţie de localizarea tumorii

Lobul frontal:

2
  paralizii sub formă de monopareze (monoplegii) brahiale sau crurale, hemipareze
(hemiplegii) de partea opusă leziunii
 tulburări de personalitate
 schimbare de comportament (tendinţa de a face glume vulgare)
 depresie, indiferenţă, scăderea atenţiei, neglijenţă
 scăderea memoriei (hipoamnezie)
 tulburări de echilibru şi coordonare
 crize de epilepsie de tip jacksonian (motorii)
 paralizii faciale de partea opusă lobului bolnav
 cefalee localizată în dreptul lobului lezat.
Lobul occipital
 tulburări vizuale (hemianopsie, cecitate)
 halucinaţii vizuale, agnozie vizuală (nu recunoaşte obiecte sau persoane cunoscute)
 cefalee cu localizare occipitală.
Lobul temporal
 halucinaţii vizuale, olfactive sau gustative
 crize epileptice parţiale
 afazie, depresie, adesea agitaţie
 tulburări de echilibru
Lobul parietal
 tulburări de sensibilitate (hipoestezie, parestezii) de partea opusă lobului afectat
 pierderea discriminării stânga-dreapta (nu ştie care este partea dreaptă sau partea
stângă)
 apraxie (incapacitate de a face mișcări coordonate cauzată de leziuni ale creierului)
 tulburări de orientare în spaţiu
 crize epileptice jacksoniene (senzitive) în membrele şi hemifaţa opusă lobului lezat.

Tratamentul tumorilor craniene

Terapia depinde de mai mulți factori: tipul tumorii, locul în care aceasta se dezvoltă, cauza
care o determină (de exemplu, cancer la un alt organ), vârsta pacientului, starea generală de
sănătate, preferințele pacientului și evaluarea prognosticului.

3
  Intervenția chirurgicală - este prima opțiune terapeutică, dar aceasta se poate face atâta
vreme cat beneficiile sunt mai mari decât posibilele riscuri.
 Radioterapia - folosește fascicule cu energie mare, precum razele X sau protonii,
pentru a ucide celulele tumorale. Efectele secundare ale radioterapiei depind de tipul și doza
de radiații primite. Reacțiile adverse obișnuite în timpul sau imediat după radiații includ
oboseala, dureri de cap, pierderea memoriei și iritarea scalpului.
 Chimioterapia - presupune medicamente care acționează asupra celulelor tumorale.
Chimioterapia poate provoca greață, vărsături, căderea părului și este însoțită de investigații
imagistice și teste pentru monitorizarea evoluției. Chimioterapia se poate aplica ca tratament
doar în anumite tipuri de tumori cerebrale.

Problemele pacientului
- alterarea percepţiei senzoriale: vizuală, auditivă, kinestezică, gustativă, tactilă,
olfactivă
- alterarea procesului de gândire
- teamă
- disconfort
- deficit de cunoaştere a stării de sănătate
Obiective
- Controlul și menținerea funcțiilor vitale în limite normale,
- Diminuarea cefaleei și a vărsăturilor,
- Menținerea integrității fizice,
- Reechilibrare hidroelectrolitică,
- Prevenirea complicațiilor, obținerea unei stări de bine.
Intervenții
- Se asigură pacientului o poziție adecvată (semișezând),
- Se monitorizează funcțiile vitale și vegetative ale pacientului,
- Se menține permeabilitatea căilor respiratorii, prevenindu-se aspirația secrețiilor și
vărsăturilor,
- Se asigură condiții de mediu favorabile pacientului (salon aerisit, bine luminat, cu
limitarea numărului de vizitatori),
- Se asigură alimentarea și hidratarea corespunzătoare a pacientului,
- Se asigură igiena pacientului și se schimbă lenjeria ori de câte ori este nevoie,
- Se menține tonusul psihic și intelectual al pacientului,
4
- Se administrează tratamentul medicamentos prescris de medic,
- Se face educația sanitară a pacientului.
Îngrijiri preoperatorii
- acordarea de sprijin psihologic pentru pacient şi familie ,
- încurajarea pacientului şi a familiei să-şi exprime temerile
- înregistrarea datelor de bază ale aprecierii neurologice şi fiziologice
- urmărirea obţinerii acordului scris pentru operaţie (solicitat de neurochirurg) de la cea
mai apropiată rudă, în cazul în care pacientul nu este capabil să semneze acest acord.
- explicarea tratamentului şi procedurilor
Îngrijiri postoperatorii
- Pregătirea materialelor necesare pentru îngrijirea postanestezică: dispozitiv pentru
aspiraţie cu catetere, spatulă linguală, trusă pentru puncţie lombară şi substanţe pentru urgenţe
medicale (stimulente cardiace şi respiratorii, medicamente anticonvulsive, Amytal), seringi,
ace intravenoase şi hipodermice trusă pentru traheostomie – să fie disponibilă.
- Supravegherea pacientului în perioada postoperatorie. Orice modificarea apărută, care
prevesteşte hemoragia sau iritarea creierului sau alte simptome, trebuie raportate imediat
neurochirurgului.
- Asigurarea poziţiei pacientului - aşază pacientul în poziţia indicată de medicul
neurochirurg în funcţie de starea pacientului (conştient, inconştient, intubat sau detubat) şi în
funcţie de actul chirurgical: