MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA

Aprobată Aprobată
la şedinţa Consiliului Facultăţii Medicină Nr.2, la şedinţa catedrei Neurologie
Proces verbal Nr.___ din_________________ Proces verbal Nr.___ din_________________

Decanul Facultăţii Medicină Nr.2, Şef catedră,

Dr., conferențiar______________M. Bețiu Dr., profesor ______________M. Gavriliuc

PROGRAMA ANALITICĂ

LA DISCIPLINA NEUROLOGIE
PENTRU STUDENŢII FACULTĂŢII SĂNĂTATE PUBLICĂ

Denumirea cursului: Neurologie și Neurochirurgie

Codul cursului: S.08.O.068
Tipul cursului: Disciplină obligatorie
Numărul total de ore – 35 ore,
inclusiv curs – 10 ore, ore practice – 25 ore
Numărul de credite alocat unităţii de curs: 2
Numele autorilor care predau unităţile de curs: dr., profesor Mihail Gavriliuc
dr., acad. Diomid Gherman
dr., profesor Ion Moldovanu
dr., prof. Vitalie Lisnic

Chişinău 2012
 NOTĂ EXPLICATIVĂ

Neurologia ocupă un loc însemnat printre disciplinele medicale, ţinând cont de faptul că
patologia sistemului nervos condiţionează multiple dereglări ale funcţiilor organismului uman,
deseori determinând evoluţia şi prognosticul maladiilor. Este cunoscut, că aproape nu există
afecţiuni somatice în patogenia carora să nu participă sistemul nervos. La rândul său, bolile
somatice cauzează diverse afecţiuni ale sistemului nervos central şi cel periferic, realizând o
gamă largă de sindroame somato-neurologice. Cunoaşterea bazelor neurologiei clinice este
extrem de importantă pentru medicii generalişti, viitorii medici de familie şi specialiştii în
diferite domenii ale medicinii. Acest lucru este determinat prin necesitatea cunoaşterii rolului
sistemului nervos în norma şi patologia cu abordarea, în special, a bolilor de o importanţă
medico-socială deosebită, aşa cum sunt accidente vasculare cerebrale, traumatismul cranio-
cerebral, afecţiunile sistemului nervos periferic (raduculopatiile, polineuropatiile) şi altele, care
se întâlnesc frecvent în practica medicală. Pregătirea neurologică din cadrul facultăţii oferă
cunoştinţele necesare pentru acordarea asistenţei medicale în cazul urgenţelor neurologice:
comele cauzate de ictusurile cerebrale, neuroinfecţiile, traumele cranio-cerebrale, starea de rău
epileptic, precum şi sindroamele algice de diverse origini (neuralgia de trigemen, radiculopatie
discogenă etc.).
Predarea neurologiei la facultatea Sănătate Publică are unele particularităţi. Este redus
volumul predării semiologiei neurologice, iar în partea specială o atenţie deosebită este acordată
afecţiunilor neurologice cauzate de agenţi toxici exogeni şi maladiile profesionale. Mai detaliat
sunt abordate problemele ce ţin de profilaxia bolilor neurologice.
Procesul didactic are următoarele scopuri şi obiective în predarea neurologiei în cadrul
facultăţii de medicină profilactică:
a) însuşirea dexterităţilor practice de examinare a bolnavului neurologic cu scopul recunoaşterii
semnelor patologice cu evaluarea lor semiotică în vederea localizării şi identificării
caracterului procesului patologic;
b) evaluarea adecvată a informaţiei obţinute în cadrul investigaţiilor suplimentare:
electrofiziologice, radiologice, biochimice, imunologice şi al.;
c) Stabilirea diagnosticului clinic al maladiilor neurologice frecvent întâlnite în practica
medicală, ceea ce oferă posibilitatea instituirii unui tratament adecvat şi a măsurilor
profilactice eficace;
d) cunoaşterea diverselor modificări din partea sistemului nervos în cadrul multor maladii
somatice, diagnosticarea lor precoce, tratamentul, profilaxia şi prognosticul.
Predarea cursului de neurologie este bazată pe cunoştinţele acumulate în cadrul unor
disciplini fundamentale, aşa ca anatomia, fiziologia, patofiziologia, biochimia şi altele.
Tematica cursului de prelegeri va include elementele principale de orientare semiologică
plecând de la simptome şi semne, prezentarea unor metodologii şi tehnici de examinare a
bolnavului neurologic. De asemenea, vor fi reflectate cele mai importante şi actuale probleme
ale neurologiei şi neurochirurgiei cu privire la etiologia, clasificarea, mecanisme patogenice,
particularităţile clinice, diagnosticul, inclusiv cel diferenţial, tratamentul şi profilaxia maladiilor
neurologice. La prelegeri se prevede prezentarea bolnavilor cu patologia respectivă şi
demonstrarea materialului didactic ilustrativ: diapozitive, scheme, tabele, imagini – video.
La lecţiile practice vor fi discutate temele respective cu testarea cunoştinţelor studenţilor
acumulate în cadrul prelegerilor, precum şi prin studierea manualelor, recomandărilor metodice,
literaturii suplimentare recomandate. O importanţă mare se va acorda examenului clinic al
pacienţilor şi însuşirii metodicii de examinare neurologică a bolnavului. În cadrul discuţiei
bolnavilor curaţi vor fi evaluate datele investigaţiilor suplimentare (craniogramele şi
spondilogamele, imaginii CT şi RMN, examenul LCR etc.), cât şi întrebările ce ţin de expertiza
medicală a vitalităţii. O atenţie deosebită se va acorda lucrului de sine stătător al studenţilor cu
pacienţii.
Prelegerile şi lecţiile practice se vor efectua în Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie.
 La finele modulului studenții vor susține colocviu prin proba verbală, fiind apreciați cu
calificativul ”atestat”. La colocviul la disciplina Neurologie nu vor fi admişi studenţii care nu au
recuperat absenţele la lucrările practice.

Conţinutul de bază a cursului:

A. Prelegeri:

Nr. Tema Ore

1. Sensibilitatea. Durerea - abordare neurologica. Cefaleea: clasificare şi criterii de 2
diagnostic ale cefaleelor primare.
2. Motilitatea. Sistemul piramidal, extrapiramidal. Cerebelul şi nervii cranieni. 2
3. Maladiile sistemului nervos periferic. 2
Neuroinfectii şi Maladii demielinizante.
4. Accidente vasculare cerebrale ischemice şi hemoragice. 2
Stările comatoase, diagnosticul şi tratamentul.
5. Traumatismele sistemului nervos. Neurooncologia. 2

B. Lucrări practice:

Nr. Tema Ore

1. Sensibilitatea şi durerea. Particularităţile anatomo-fiziologice ale căilor de 5
sensibilitate. Felurile şi tipurile de dereglări ale sensibilităţii. Durerea – fenomen
clinic complex şi abordarea clinică. Cefaleea: clasificare şi criterii de diagnostic
ale cefaleelor primare.
2. Motilitatea. Particularităţile anatomo-fiziologice ale sistemului piramidal, 5
extrapiramidal şi cerebelului. Pareza şi paralizia centrală şi periferică.
Sindroamele hipotonic-hiperkinetic şi hipertonic-hipokinetic. Felurile de
hiperkinezii. Semnele de afectare a cerebelului. Metodele de examinare a
motilităţii. Nervii cranieni : semnele de afectare şi metodele de examinare.
3. Maladiile sistemului nervos periferic: nevralgiile, nevritele, polinevritele, 5
plexitele, ganglionitele, radiculitele. Etiologia, manifestările clinice şi
tratamentul.
Encefalitele şi meningitele: etiologia, manifestările clinice şi tratament.
4. Accidentele vasculare cerebrale ischemice şi hemoragice: etiologia, 5
manifestările clinice şi tratamentul. Stările comatoase, diagnosticul şi
tratamentul.
5. Traumatismele cranio-cerebrale şi vertebro-medulare: clasificarea, manifestările 5
clinice, diagnosticul şi tratamentul. Tumorile cerebrale si medulare: etiologia,
clasificarea, manifestările clinice, diagnosticul şi tratamentul.
 PROGRAMUL
DISCIPLINII NEUROLOGIE
LA FACULTATEA SĂNĂTATE PUBLICĂ

Introducere. Date referitoare la istoria neurologiei. Achiziţiile moderne în neurologie.

Sensibilitatea. Tipurile de sensibilitate: superficială, profundă şi complexă. Căile de conducere a

sensibilităţii superficiale (tractul spino-talamic) şi profundă (Goll şi Burdach). Felurile de
dereglare a sensibilităţii: anestezie, hiperestezie, hipoestezie, parastezie, disestezie etc. Tipurile
de dereglare a sensibilităţii: periferic (mononeuritic, polineuritic), segmentar (radicular, de corn
posterior, siringomielic, ganglionar), conductiv, hemitip, cortical, isteric. Metode de examinare a
sensibilităţii. Semnele de elongare: Neri, Lasegue, Wassermann, Matchevici, Dejerinne.

Motilitatea. Neuron motor central şi periferic. Particularităţile anatomo-fiziologice ale

neuronului motor central şi periferic. Motoneuronii coarnelor anterioare şi funcţia gama buclei.
Evidenţierea sindroamelor clinice de afectare a neuronului motor central (monopareză,
hemipareză, parapareză, tetrapareză). Diferenţierea afectării neuronului motor central (paralizie
centrală) şi periferic (paralizie periferică). Diagnosticul topic al leziunilor de afectare a
neuronului motor central şi cel periferic. Reflexele profunde, superficiale şi patologice. Definiţia
spasticităţii şi rigidităţii.

Sistemul extrapiramidal. Particularităţile anatomo-fiziologice ale sistemului extrapiramidal

situat la diverse nivele: scoarţa, ganglionii subcorticali, trunchiul cerebral. Conexiunile
sistemului extrapiramidal cu altele structuri nervoase, circuitul închis şi deschis. Funcţia
sistemului extrapiramidal. Particularităţile anatomo-fiziologice ale sistemului striatopalidonigral.
Semnele de afectare a ganglionilor bazali. Sindromul hipoton-hiperkinetic: coreea, atetoză,
distonia musculară, torticolisul, balismul, tremorul, ticurile. Sindromul hiperton-hipokinetic
(parkinsonism), patogenia, formele clinice.

Cerebelul. Particularităţile anatomo-fiziologice, citoarhitectonica cerebelului, somatotopia,

conexiunile cu alte structuri nervoase, funcţia, metodica de examinare şi simptomele de
afectare: hipotonia, dismetria, adiadocokinezia, discoordonarea mişcărilor, tulburări de echilibru
şi de mers. Sindroame cerebeloase: ataxia, instabilitatea posturală, mers cerebelos, tremor,
tulburări de scris, de limbaj. Particularităţile dereglării mersului în funcţie de afectarea topică a
sistemului nervos: mers paretic, stepat, “de raţă”, spastic, cerebelos, parkinsonian şi al.

Examinarea motilităţii. Diferenţierea tulburărilor ce se manifestă cu slăbiciune în membre,

discoordonarea mişcărilor, mişcări involuntare prin examenul forţei musculare, tonusului
muscular, reflexelor osteo-tendinoase, probelor de coordonare.

Trunchiul cerebral. Nervii cranieni. Clasificarea anatomo-fiziologică şi topografică-funcţională

a nervilor cranieni. Grupul nervilor oculomotori (nervul III, IV şi VI). Particularităţile anatomo-
fiziologice şi semnele de afectare. Sistemul pupilar şi patologia lui. Nervul trigemen. Examenul
clinic: examinarea funcţiei senzitive şi motorii. Examenul funcţiei reflexe: reflexul cornean,
reflexul conjunctival, reflexul maseterin. Nevralgiile de trigemen (primitivă şi secundară).
Nervul facial. Particularităţile anatomo-fiziologice. Examinarea funcţiei motorii, examenul
funcţiei reflexe (reflexul nazo-palpebral, optico-palpebral, cohleo-palpebral, cornean,
conjunctival, reflexul de clipit), examenul funcţiei senzoriale (examinarea gustului în cele 2/3
anterioare ale limbii cu substanţe care au gust dulce, sărat sau acru). Semnele de afectare a
nervului facial. Paralizia facială centrală şi periferică. Grupul de nervi bulbari. Sindromul bulbar
şi pseudobulbar. Sindroame alterne. Noţiune de vertij. Diagnosticul diferenţial al vertijului.

Sistemul nervos vegetativ (SNV). Tulburările vegetative – problema actuală a medicinii

moderne: incidenţa, participarea SNV în patologia maladiilor somatice. Aspecte ale organizării
structurale ale SNV: structuri segmentare, structuri suprasegmentare (complexul limbico-
reticulat). Rolul structurilor suprasegmentare în procesele afective (emoţii, motivaţii),
comportamentale, mnezice. Particularităţile clinco-fiziologice ale SNV. Metodele de investigaţie
a tulburărilor vegetative segmentare şi suprasegmentare. Sindroamele afectării nivelului
segmentar – periferic. Polineuropatia vegetativă. Insuficienţa vegetativă periferică (IVP).
Factorii etiologici. Manifestările clinice. Sindroamele afectării structurilor suprasegmentare.
Afectarea substanţei reticulate: narcolepsia, hipersomnia idiopatică, insomniile. Tulburările
hipotalamice. Criterii de diagnstic al sindromului hipotalamic. Sindroame psiho-vegetative.
Anxietatea, angoasa, panica. Crize vegetative. Criterii de diagnostic (DSM – IV). Sincopele
neurogene. Manifestările clinice ale sincopelor vazo-vagale. Tratament.

Scoarţa cerebrală. Definiţia neuropsihologiei şi a altor discipline conexe (neurologia

comportamentală şi neurologia funcţională). Noţiuni de anatomie funcţională şi a neurochimiei
comportamentului. Asimetria creierului şi specializarea funcţională a emisferilor. Observaţiile lui
Sperry şi experienţile lui Deglin. Afazia. Definiţie. Deosebirea afaziilor de alte tulburări de
vorbire (disartire; vorbire sacadată, palilalie, demenţă, psihoză, tulburări de achiziţie a
limbajului). Clasificarea afaziilor. Afazia tip Wernicke. Afazia Broca. Cauzele tulburărilor de
limbaj. Apraxiile. Definiţie. Clasificarea apraxiilor. Apraxia dinamică, ideomotorie, ideatorie,
constructivă şi al. Agnoziile. Definiţie şi clasificarea. Agnozii vizuale, senzitive, somatognozii,
agnozii auditive. Sindromul frontal: apraxia mersului, personalitate frontală. Sindromul parietal:
tulburări ale schemei corporale, neglijenţă spaţială unilaterală şi al.. Sindromul temporal:
tulburări de audiţie, olfactive, gustative, tulburări gnozice şi al.. Sindromul occipital: iluzii şi
halucinaţii, cecitate corticală, agnozii vizuale şi al.. Sindromul corpului caloz. Memoria şi
tulburările ei. Substratul morfo-fiziologic, biochimic şi psihologic. Amnezii anterograde şi
retrograde. Sindromul Korsakoff. Demenţele degenerative de tip Alzheimer şi vasculare. Scara
Hachinschi.

Afecţiunile sistemului nervos periferic. Structura anatomică şi funcţională a sistemului nervos

periferic. Clasificarea etiologică şi topică a patologiei sistemului nervos periferic: neuritele şi
neuralgiile, polineuropatiile, radiculopatiile, plexopatiile. Particularităţile clinice ale
polineuropatiilor în dependenţă de etiologie. Diagnosticul şi tratamentul. Etiologia, clasificarea,
manifestările clinice, tratamentul. Radiculopatia discogenă. formele clinice, diagnosticul.
Tratamentul conservator: medicamentos, fizioterapic, blocajul epidural. Indicaţiile şi principiul
tratamentului chirurgical. Complicaţiile osteocondrozei coloanei vertebrale. Sindroame de tunel.

Meningitele. Meningele şi căile licvoriene. Meningită. Definiţie. Clasificarea. Epidemiologie şi

etiologie. Patogenie şi fiziopatologie. Triada meningitică şi noţiune de meningism. Meningita
purulentă primară (meningococică). Etiologia, patogenia, manifestările clinice. Diagnosticul de
laborator. Examenul LCR. Principii de tratament. Meningitele purulente secundare. Meningita
tuberculoasă: particularităţile clinice, principii de tratament. Meningite virale. Etiologie
Coriomeningita limfocitară acută. Meningitele seroase secundare de etiologia virală
(enterovirusuri, arbovirus, virusul gripal, herpes, parotită). Diagnosticul clinic. Diagnosticul de
laborator. Examenul LCR. Studiile serologice şi detecţia de antigen. Explorări complementare:
scanner, RMN, EEG, biopsia cerebrală. Diagnosticul diferenţial. Tratamentul.

Encefalitele: etiologia, clasificarea. Encefalită herpetică. Encefalita gripală. Encefalita

reumautică. Algoritmul de diagnostic al leziunilor encefalice de focar de origine infecţioasă.
Encefalitele asociate infecţiilor vârstei copilăreşti. Encefalitele postvaccinale. Noţiuni despre
encefalita letargică von Economo, importamnţa studiului acestei maladii pentru dezvoltarea
cunoştinţelor despre afectările encefalului de origine infecţioasă. Neuroborelioză. Afecţiunile
encefalului cauzate de prioni: maladia Creutzefeldt-Jacob, maladia Kuru, boala vacilor turbate.
Afecţiunile neurologice în SIDA. Afecţiunile neurologice în sifilis.

Maladiile cerebro-vasculare. Accidente vasculare cerebrale (AVC) o problemă de

importanţă primordială a medicinii. Definiţia AVC conform OMS. Creşterea incidenţei şi
mortalităţii în Republica Moldova de AVC. Aspecte ale morfofiziologiei circulaţiei sanquine
cerebrale: sistemul carotidian şi vertebro-bazilar, sistemele de anastomoze. Reglarea circulaţiei
sanguine cerebrale: mecanisme biochimice (humorale), necesităţile metabolice, autoreglare,
reglarea prin sistemul vegetativ. Clasificarea tulburărilor vasculare cerebrale: acută, cronică,
ischemică - hemoragică. Ischemiile vasculare cerebrale: atacul ischemic tranzitoriu, accident
ischemic în evoluţie, accident ischemic constituit, accident ischemic regresiv (minor), infarct
lacunar. Etiologia: factorii de risc şi etiologici. Patogenia AVC, concepte majore: penumbra
ischemică, cascada ischemică, modalităţile morţii neuronale, fereastra terapeutică. AIT: criterii
de diagnostic. Ictus ischemic constituit. Diagnosticul clinic. Formele topografice. Hematomul
intracerebral nontraumatic. Manifestările clinice. Coma cerebrală, specificul examinării
pacientului. Hemoragia subarahnoidiană. Cauzele, manifestările clinice. Criterii de diagnostic.
Formele clinice. Complicaţii.

Tratamentul accidentului vascular cerebral (AVC). Principiile generale de tratament.

Tratamentul nespecific: combaterea complicaţiilor pulmonare, cardio-vasculare, escarilor,
tromboflebitelor, infecţiilor urinare. Tratamentul hipertensiunii arteriale la pacienţii cu AVC,
regula Hommel. Tratamentul edemului cerebral. Tratamentul antiepileptic. Tratamentul specific.
Ictus ischemic: utilizarea anticoagulantelor, antiagregantelor, preparatelor trombolitice. Atac
ischemic tranzitor (AIT): anticoagulante, antiagregante, endarterectomie carotidiană în cadrul
stenozelor carotidiene. AVC hemoragic. Tratament conservativ. Tratament chirurgical:
craniotomie, stereotaxis, puncţia ventriculului III. Hemoragia subarahnoidiană: tratament
conservativ şi chirurgical.
Encefalopatiile vasculare cronice: etiologia, formele clinice, diagnosticul, tratamentul.

Tumorile cerebrale şi medulare. Noţiuni despre dezvoltarea neurooncologiei. Particularităţile

de dezvoltare a tumorilor encefalului la adulţi şi vârstnici. Epidemiologia tumorilor sistemului
nervos. Clasificarea tumorilor cerebrale şi medulare. Etiologia, patogenia, simptomatologia
hipertensiunii intracraniene. Semnele generale în tumorile cerebrale. Sindroamele de afectare a
lobului frontal, parietal, temporal şi occipital. Semiologia tumorilor regiunii rino-olfactive.
Semiologia tumorilor regiunii hiazmal-selare. Semiologia tumorilor de trunchi cerebral.
Semiologia tumorilor de fosă craniană posterioară. Semnele de angajare supra – şi subtentorială.
Diagnosticul tumorilor. Tratamentul contemporan al tumorilor cerebrale. Tumorile medulare.
Tumorile regiunii cervicale, toracale, lombare şi a cozii de cal. Stadiile de dezvoltare a tumorilor
extramedulare. Diagnosticul şi tratamentul tumorilor medulare.

Traumatismul cranio-cerebral şi vertebro-medular. Clasificarea traumelor cranio-cerebrale.

Patogenie. Tabloul clinic al comoţiei, contuziei şi compresiei cerebrale (hematom sub- şi
epidural). Principii de tratament conservator şi neurochirurgical. Complicaţiile precoce şi
consecinţele tardive ale traumatismului cranio-cerebral. Trauma vertebro-medulară. Clasificarea,
patogenia, tabloul clinic în funcţie de nivelul leziunii, acordarea primului ajutor şi principii de
tratamentul specializat.

Afecţiunile exo- şi endogene ale sistemului nervos. Somatoneurologia. Sindroame neurologice

în patologia organelor interne: bolile cardio-vasculare, patologia aparatului respirator, digestiv,
uro-genital, patologia ficatului, bolile endocrine şi hematologice. Sindroame neurologice de
origine paraneoplazică. Rolul factorilor toxici exogeni în afectarea sistemului nervos (alcoolism,
tabacism, substanţe fosforoorganice şi clororganice etc.). Manifestările neurologice, diagnosticul,
principii de tratament şi profilaxia. Sindroame neurologice în bolile profesionale.

Urgenţele neurologice. Comele. Definiţie. Patogenia comelor. Deosebirea comelor de confuzii,

hipersomnii, sincope, areactivitate psihică, mutism akinetic, sindromul de dezaferentare (locked-
in), status vegetativ. Criteriile morţii cerebrale. Gradele de profunzime a comelor. Scara Glazgo.
Diagnosticul comei. Examenul somatic, neurologic, paraclinic. Particularităţile comei în funcţie
de zona afectată a creierului (supratentorială, subtentorială) şi cauzele afectării (metabolice,
psihogene). Specificul comelor în dependenţă de originea lor: neurologice sau somatice.
Principiile generale de tratament. Tratament specific.

LISTA DEXTERITĂŢILOR MANUALE

1. Examenul olfactivităţii şi al simţului gustativ

2. Examenul câmpului vizual
3. Examenul fotoreacţiei pupilare, convergenţei şi acomodaţiei
4. Examenul funcţiilor nervilor oculomotori
5. Examenul nistagmusului
6. Examenul reflexului cornean şi conjuctival
7. Examenul sensibilităţii la faţă
8. Examenul funcţiei muşchilor mastecatori
9. Examenul funcţiei nervului facial
10. Examenul funcţiei auditive a nervului cohleo-vestibular
11. Examenul funcţiei nervului glosofaringian
12. Examenul funcţiei nervului vag
13. Examenul funcţiei nervului hipoglos
14. Examenul forţei musculare şi tonusului muscular
15. Examenul reflexelor osteo-tendinoase
16. Examenul reflexelor cutanate
17. Examenul clonusului patelar, plantar şi al mânii
18. Examenul semnelor patologice piramidale
19. Examenul reflexelor de apărare.
20. Examenul reflexelor de automatism oral.
21. Examenul sensibilităţii superficiale (aprecierea felurilor şi tipurilor de dereglare)
22. Examenul sensibilităţii profunde
23. Examenul sensibilităţii complexe, simţul stereognoziei
24. Examenul semnelor de elongaţie
25. Examenul punctelor nevralgice (n. trigemen, n. sciatic, n. occipital)
26. Examenul semnelor meningiale
27. Examenul funcţiilor cerebeloase
28. Examenul funcţiilor vegetative
29. Examenul funcţiei verbale, scrisului, calculului, citirii
30. Examenul praxisului şi gnozisului
31. Stabilirea hemiplegiei în starea comatoasă.
 Bibliografia recomandată
A. Obligatorie:
1. Gherman, D. Neurologie și neurochirurgie: manual / D. Gherman, I. Moldovanu, G. Zapuhlah;
Universitatea de Stat de Medicina și Farmacie "Nicolae Testemițanu". – Chișinău : Medicină,
2003. - 528 p. : il. - Bibliogr.: p. 526-527.
2. Gavriliuc, M. Teste de autoevaluare și autocontrol la neurologie și neurochirurgie , Chișinău:
Medicina, 2008. - 432 p.
3. Harrison`s Neurology in Clinical Medicine. Editor: Stephen L. Hauser; Associate Editor: Scott
Andrew Josephson. 2010, 765 p. Varianta electronică a ediției este disponibilă.
4. Neurological examination. Made Easy. Editor: Geraint Fuller. 1999, 219 p.
5. Скоромец, А. А. Топическая диагностика заболеваний нервной системы. / А. А.
Скоромец. - Ленинград, 1989. - 319 с.

A. Bibliografia suplimentară:
1. Popa, C. Neurologie / C. Popa. - Bucuresti : National , 1997. - 910 p. : il.
2. Dicţionar de neurologie. D. Gherman, C. Ionel. Chişinău – 1994