MUSCATURILE DE SERPI SI ARTROPODE

MUSCATURA DE SARPE

Generalitati Clasificare Toxicitatea veninului Manifestari clinice Tratament in prespital Tratament in UPU Complicatii Prognostic

GENERALITATI

>40000 muscaturi de sarpe anual in SUA 8000 implica serpi veninosi 8-15 decese anual in SUA Din 5 mil. de muscaturi de sarpe ce au loc anual in lume, 125 decese Doar 400 din 3000 de specii de sarpe din intreaga lume injecteaza venin Majoritatea muscaturilor - provocate de om

GENERALITATI

90% barbati 50% cu virste intre 20-25 ani 80% muscaturi la nivelul miinilor 40% din victime au pus mina pe sarpe 90% se produc in sezonul cald

CLASIFICARE

5 familii de serpi veninosi in lume Colubride Elapide : f.veninosi,neurotoxine - serpii corali(America de Nord) - cobrele (Asia de sud) - genul Dendroaspis (Asia) - genul Bungarus (Asia de sud) - elapide din Australia(s.procoagulanta) Hydrophide(serpi de mare) venin f puternic paralizie si mionecroza (Indonezia,America de sud) Viperide in ROMANIA vipera cu corn,vipera comuna,vipera de stepa, Crotalide (America de Nord)

TOXICITATEA VENINULUI

Veninul de sarpe e un amestec complex de enzime,proteine neenzimatice,peptide cu efecte variate : - citotoxice - neurotoxice - hemotoxice - cardiotoxice

MANIFESTARI CLINICE

Variabile clinice : - specia si marimea - cantitatea si tipul de venin - localizarea muscaturii,profunzime - virsta,greutatea si starea de sanatate Toxicitate locala : urme de dinti,durere,papule,hemor agii,echimoza,edem progresiv,sindr.de compartiment Muscatura uscata

MANIFESTARI CLINICE

Muscatura de sarpe

MANIFESTARI CLINICE

Toxicitate sistemica : - gastrointestinal : greata,varsaturi - neurologic : parestezie,fasciculatii,slabiciune,paralizie - hematologic: coagulopatie,hemoliza - pulmonar : edem pulmonar necardiogen - cardiovascular : hTA,soc - renal : proteinurie,necroza tubulara acuta

DATE DE LABORATOR SI DIAGNOSTIC

Coagulopatie : TQ,TPT,fibrinogen,PDF,trombocite Hemoliza : hemograma,albuminurie Insuficienta renala : uree,creatinina Diagnostic : - istoric eveniment - identificare specie - simptome locale - simptome sistemice - analize privind coagulopatia

MASURI DE PRIM AJUTOR IN PRESPITAL

Prevenirea celei de-a doua muscaturi sau a altei victime Identificarea sau descrierea sarpelui Accesarea unitatii de urgenta Ingrijiri corespunzatoare avind ca scop intirzierea absorbtiei veninului - calmarea victimei - indepartarea haine sau obiecte constrictive - imobilizarea membrului afectat - bandaj elastic veno si limfo constrictor mentinut pina la initierea terapiei cu antivenin

MASURI DE PRIM AJUTOR IN PRESPITAL

Aplicarea bandaj compresiv si imobilizarea valabil

pt.muscaturile de serpi din fam Elapide

MASURI DE PRIM AJUTOR IN PRESPITAL

Ingrijiri necorespunzatoare : - ridicarea extremitatii - consum de alcool,ceai,cafea - nu se foloseste gheata - garou arterial - incizie si aspirare - incercarea de a captura sarpele

TRATAMENT DE URGENTA IN PRESPITAL

Calmare a pacientului Mentinerea imobilizarii membrului afectat Mentinerea bandaj constrictor Administrare de oxigen Acces venos si initierea terapiei de sustinere Transport la spital

TRATAMENT IN UPU

Sustinerea functiilor vitale : - evaluare respiratorie si circulatorie - tratamentul tulb.respiratorii si socului Terapie cu ser antivenin piatra de temelie in muscatura de sarpe - in intoxicatii moderate si severe - progresia semnelor si simptomelor locale :agravare semne locale,anomalii ale teste de coagulare,semne de afectare sistemica - poate salva viata sau extremitatea - - trusa de resuscitare pt socul anafilactic pregatita

TRATAMENT IN UPU

Toaleta minima locala Profilaxie tetanica Antibiotice doar in caz de infectie Terapia sindr.de compartiment: ridicarea membrului,manitol 1-2gr/kg in 30 min,ser antivenin suplimentar,fasciotomie Muscatura uscata se urmareste 8- 12ore in UPU Pacientii cu simptome severe se interneaza in ATI

COMPLICATII

Reactii anafilactice la serul antivenin : terapie prompta cu adrenalina Boala serului in 5-10 zile de terapie - nu ameninta viata - se trateaza cu prednison Alte complicatii : infectia locala,tetanosul,s. de compartiment

PROGNOSTIC

Toate victimele muscate de sarpe veninos au nevoie de ingrijiri medicale fara aminare Efectele severe se pot instala uneori dupa citeva ore In ciuda nr.mare de muscaturi ,nr.de decese este mic Majoritatea deceselor survin din lipsa ingrijirilor medicale Pt. marea majoritate a victimelor prognosticul e bun.

INTEPATURI SI MUSCATURI DE ARTROPODE clasificare artropode

Clasa Insecta -Ord.Himenoptera : - bondarii - albinele melifere - viespile - furnicile -Ord.Diptera : - tintarii - taunii - musca calului - musca de grajd - paduchele negru -Ord.Hemiptera : - plosnita de pat - gindacul asasin

INTEPATURILE DE ARTROPODE clasificare

Clasa Insecta -Ord.Lepidoptera : - larvele de fluturi -Ord.Siphonaptera : - puricii -Ord.Anoplura : - paduchii -Ord.Acarina : - puricele de nisip - capusele

INTEPATURI / MUSCATURI DE ARTROPODE - clasificare

Clasa Arahnida -Ord.Aranea gen Latrodectus(vaduva neagra) - gen Loxosceles(paianjenul pustnic cafeniu,paianjenul vioara) - gen Tegenaria(paianjenul hobo) -Ord.Scorpionide

MUSCATURILE DE PAIANJENI

MUSCATURILE DE PAIANJENI

Ordinul Aranea-genul Latrodectus: vaduva neagra Veninul este neurotoxic: - actioneaza la nivel presinaptic si in placa motorie - deschide canalele de Ca - stimuleaza eliberare de acetilcolina - inhiba recaptarea acetilcolinei - rezulta cresterea frecventei contractiei

MUSCATURA DE PAIANJENI

Intepatura punctiforma ce se retrage in 30-120 min Reactie locala: eritem minim,durere musculara surda si parestezii Toxicitate sistemica : - spasme musculare si durere la nivelul spatelui si abdomenului - greata,voma,diaforeza - parestezie,hiperestezie - rar,la copii mai ales,tulb.respiratorii,status mental alterat,convulsii - intensitate maxima a simptome dupa citeva ore,dar pot persista citeva zile

Muscatura vaduvei negre

MUSCATURA DE PAIANJENI

Terapie de sustinere a functiilor vitale Ingrijirea ranii,profilaxia tetanos Relaxante musculare : benzodiazepine Analgezice opioide Antivenin : - combate rapid si eficient simptomele in 30-60 min - copii si batrini - forme cu durere severa - forme severe cu convulsii,constienta alterata,soc - reactie anafilactica la antivenin

INTEPATURA DE PAIANJENI

ORDINUL Aranea,genul Loxosceles peste 100 de specii in intreaga lume Paianjenul mic maro de 1 cm lungime Veninul citotoxic - contine enzime: hialuronidaza, lipaza, ribonucleaza, dezoxiribonucleaza cu efect distructiv celular, sfingomielinaza D ce produce necroza celulara si hemoliza - actiune : liza celulara, elib. de prostaglandine, activare complement

MUSCATURA DE PAIANJENI

Intepatura: - nedureroasa - 2-6 ore apar prurit,durere la apasare,eritem si edem - 6-12 ore eritemul neregulat se intensifica,apare o vezicula centrala - 12-24 ore necroza albastra a veziculei,zona alba ischemica in jur - 1-7 zile zona de necroza se mareste luind aspectul de ulceratie Efecte sistemice rare,apar dupa 24-48 ore : - greata,frisoane,transpiratii,artralgii,eruptii, - hemoliza,coagulopatie,CID,necroza tubulara acuta

MUSCATURA DE PAIANJENI

Terapie : ingrijirea ranii,VTA - Dapsona cu efect de inhibare a leucocitelor,se da in 24 ore de la debut - Antibiotice : eritromicina - Excizie,grefa - Nu exista antivenin

MUSCATURA DE PAIANJEN

Paianjeni

MUSCATURA PAIANJENULUI MIC CAFENIU-Loxoscelles reclusa

La citeva ore de la muscatura

MUSCATURA PAIANJENULUI CAFENIU

La 3 zile de la muscatura

MUSCATURA PAIANJEN CAFENIU

La 9 zile

MUSCATURA PAIANJENULUI CAFENIU

La 38 de zile

MUSCATURA PAIANJENULUI CAFENIU

Cicatricea dupa 10 luni

MUSCATURA PAIANJENULUI CAFENIU

Arahnidism necrotic

INTEPATURILE DE SCORPIONI

6 famili,650 specii,50 pot produce otraviri grave la om Variatii mari intre specii privind toxinele ; neurotoxine,hematotoxine,cardiotoxine Mortalitate mare la copii <5 ani Efecte locale: durere,arsura,parestezie,hiperestezie Efecte sistemice: - hiperestezii,parestezii,nistagmus,disfagie - hiperactivitate,fasciculatii,spasme - tahicardie,HTA,disritmii,colaps Sunt disponibile antiveninuri in intoxicatii moderate si severe

INTEPATURILE DE INSECTE ORD. HYMENOPTERE

INTEPATURILE DE INSECTE ORD.HYMENOPTERE

Ordinul Hymenoptere : albine,viespi,barzauni In SUA se semnaleaza mai multe decese anuale fata de muscatura de sarpe Veninul este imunogen si poate declansa reactii anafilactice si toxice directe Efectul toxic se manifesta la om in prezenta mai multor contacte cu veninul Componentele venin :

nealergenice (histamina, serotonina, dopamina, bradikinina,acetilcolina)

Alergenice (fosfolipaza A, hialuronidaza, fosfataza acida, melitina)

INTEPATURILE DE INSECTE-

ORD.HYMENOPTERA

Reactia locala : - durere,eritem mare(10-15cm),edem,prurit - acul poate ramine la locul intepaturii -reactiile locale severe - nu predispun la r. sistemica in viitor Reactia anafilactica : - mediata de IgE - necesita o expunere anterioara - debutul simptomelor e rapid,in 15 min si max. 6 ore - urticarie,angioedem,bronhospasm,hTa - sincopa,anxietate,dureri precordiale - crampe abd.,greata,voma,vertij,frisoane,febra - deces prin obstructie de cai respiratorii sup. si soc

INTEPATURILE DE INSECTEORD.HYMENOPTERA

Reactia toxica a veninului - necesita contacte multiple - greata,voma,cefalee,febra - somnolenta,pierderea constientei convulsii,mionecroza,rabdo mioliza - hiperK,necroza tubulara acuta - urticarie si bronhospasm absente

INTEPATURILE DE INSECTE ORD.HYMENOPTERA

Viespea si intepatura de viespe

INTEPATURILE DE INSECTEORD.HYMENOPTERE

Reactia intirziata apare in 5-14 zile si e asemanatoare bolii serului-febra,stare de rau,cefalee,urticarie,limfadenopatie,poliar trita.E mediata de complexele imune Reactii neobisnuite encefalopatie, nevrite, vasculita, nefroza, s.Guillain Barre

INTEPATURILE DE INSECTEORD.HYMENOPTERA

Terapie preventiva : - se evita culorile deschise ,parfumul, - mersul cu picioarele goale - teste cutanate - autoinjector cu adrenalina - imunoterapie Terapie locala : - se indeparteaza acul prin radere - se aplica gheata - profilaxie tetanica Terapia anafilaxiei - protejarea invaziva a caii respiratorii - adrenalina 0,2-1mg iv/im/sc la adult - adrenalina 0,01-0,1mg /kg iv/im/sc la copii

INTEPATURILE DE INSECTE ORD.HYMENOPTERA

Terapia anafilaxiei: - umplere volemica 1-2 l ser fiziologic - antihistaminice: difenhidramina 50100mg im/iv,1-2 mg/KG la copii - corticosteroizi : metilprednisolon 125mg iv,1-2 mg/Kg la copii - bronhodilatatoare : albuterol 2,5 mg prin nebulizare in 3 ml ser, la copii 0,1 mg/Kg prin nebulizare in ser fiziologic repetat la 15 min

Albinele aduc foloase omului,ele nu inteapa decit daca sint agresate

INTEPATURILE DE INSECTEORD.DIPTERA-TINTARII

Reactie locala imediata de scurta durata eritem,placa urticariana,prurit Reactie locala intirziata edem si prurit ce poate persista ore,zile,saptamini Uneori reactie locala severa cu necroza Reactie alergica:edem local si generalizat,febra,greata,voma,stare de rau general Terapie simptomatica : antihistaminice si AINS.protectiv-subst. insectifuge Tintarii reprezinta pericol major vectori in transmiterea unor boli: encefalita,malaria

ORD.DIPTERA-TINTARUL

INTEPATURILE DE INSECTEORD.DIPTERA-MUSTE

Taunul, musca calului, flebotonul, paduchele negru Reactie dureroasa la locul intepaturii si prurit Rareori reactii alergice Terapie simptomatica : comprese reci,antihistaminice,corticosteroizi oral,steroizi topici,antibiotice in caz de infectie Miaza-infestarea pielii cu larvele unor specii de muste cu producere de iritatii,foliculite(nas,ochi,ap.urinar,gastrointestinal)

ORD.DIPTERA

Musca

MUSCATURA DE INSECTEORD.HEMIPTERA(plosnita de pat si gindacul asasin)

Vectori potentiali ai unor boli Muscatura este nedureroasa Local apar papule,bule eritematoase,placi urticariene Terapie simptomatica : comprese reci,topice cu steroizi,antihistaminice Rar reactii alergice sistemice:corticoizi oral

ORD.HEMIPTERA

Plosnita de pat

MUSCATURA DEINSECTEORD.HEMIPTERA

Muscatura de plosnita

INTEPATURILE DE INSECTEORD.LEPIDOPTERA(omizi)

Dermatita de contact produsa prin iritare mecanica si inocularea unui venin Dermatita de contact prurit,urticarie,papule uneori hemoragice Terapie simptomatica locala:antihistaminice,steroizi topici Rar reactii alergice ce necesita adrenalina si lichide iv. Reactie cronica eruptie maculo-papulara si poliartrita Coagulopatie de consum si fibrinoliza

ORD.LEPIDOPTERA

Omida

ORD.LEPIDOPTERA

Iritatie a pielii produsa de omida

MUSCATURA DE INSECTE-ORD. SIFONAPTERA, ANOPLURA (purecii si paduchii)

Produc leziuni asemanatoare Mici papule ce pot singera central inconjurate de placi eritematoase si urticariene,prurit intens Posibila infectia secundara,impetigo la copii Terapie: toaleta locala, comprese reci, calamina, antihistaminic si steroizi local, antibiotice

ORD.ANOPLURA

Paduchele

ORD.ANOPLURA

Leziunile date de paduche pe pielea capului

PURICELE

ORD.SYFONAPTERA

Leziunile date de muscatura de purice

MUSCATURA DE INSECTEORD.ACARINA(capusele)

Atac nedureros dar cu fixare puternica in piele Pericolul major este transmisia de boli prin inoculare de virusuri.bacterii,protozoare Boala Lyme,tularemia,febra patata,febra de capuse,febra recurenta, encefalita de capuse, erlichioza, babesioza Neurotoxina ce produce o paralizie flasca, simetrica, ascendenta, cu pierderea r. tendinoase profunde,paralizie respiratorie Terapie preventiva-substante insectifuge Terapie-extragerea cit mai rapida a insectei din piele pt.a preveni transmiterea germenilor Antibiotice profilactic ex.doxiciclina 200 mg doza unica

ORD.ACARINA

Capusa

MUSCATURA DE CAPUSA

Capusa

ORD.ACARINA

Capusa ce transmite boala Lyme

MUSCATURA DE CAPUSE

Boala Lyme

MUSCATURA DE CAPUSE

Boala Lyme : paralizie,artrita

INTEPATURILE DE INSECTEORD.ACARINA(PURICELE DE NISIP)

Infestarea se produce datorita hranirii larvelor cu celulele cutanate Reactie locala-eritem,prurit Reactie severa cu febra,celulita,leziuni similare eritem polimorf Terapie:steroizi topici,antihistaminice plus steroizi oral in cazuri severe,lindan local Antibiotic pt. infectia sec.

ORD.ACARINA

Puricele de nisip

MUSCATURA DE INSECTE ACARIENI

Leziuni produse de puricele de nisip

ORD.ACARINA

Sarcoptes scabie

ORD.ACARINA

Scabia

CONCLUZII

Prevenirea intepaturilor si muscaturilor de serpi si artropode prin educatie