UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIȚANU”

Departamentul de Medicină preventivă

Disciplina de igienă

Șeful Disciplinei,
dr. hab. șt. med., prof. univ.
Ion Bahnarel

Referat
“ EFECTELE DĂ UNĂ TOARE DE FUMATUL ASUPRA SĂ NĂ TĂ Ţ II.”

Elaborat: Danileico Inga

Conducător:Rusu Radu

Nota:

CHIȘINĂU, 2022

1
 Cuprins:

1. Actualitatea temei...................................................................................................................................................... 3
2. Date statistice............................................................................................................................................................... 3
3. Dependența de tutun. Clasificare....................................................................................................................... 6
4. Tipuri de fumători. Influența fumatului asupra fumătorilor pasivi...............................................7
5. Ce reprezintă fumatul din punct de vedere biochimic?.........................................................................8
6. Consecințele fumatului asupra sănătății....................................................................................................... 9
6.1 Consecinţele fumatului asupra aparatului cardiovascular............................................................10
6.2 Consecinţele fumatului asupra aparatului respirator......................................................................11
6.3 Consecinţele fumatului asupra aparatului digestiv...........................................................................12
6.4 Consecinţele fumatului asupra aparatului genital şi al reproducerii......................................12
6.5 Consecinţele fumatului asupra sistemului nervos central............................................................12
6.6 Consecinţele fumatului asupra pielii şi cavităţii bucale..................................................................13
6.7 Consecinţele fumatului asupra desfăşurării sarcinii........................................................................13
6.8 Consecinţele fumatului matern asupra fătului..................................................................................... 14
6.9 Efectul fumatului asupra vindecării plăgilor......................................................................................... 14
7. Exemple de strategii comportamentale / sfaturi pentru renunţarea la fumat...........................15

2
 1. Actualitatea temei
În prezent atâ t adulții câ t și tinerii sunt robi ai fumatului, adică a tutunului. Indiferent
de informarea progresată ce se realizează în populație, persoanele merg conștient pe
acest drum, creâ ndu-și o doza de factori de risc asupra să nă tă ții.Totuși ce înseamnă
fumatul?! Deci, Fumatul este o dependență psihologică întreținută de dependența
biologică de nicotină . Aceasta din urmă este o boală , înscrisă în Clasificarea
Internațională a Bolilor a Organizației Mondiale a Să nă tă ții, la capitolul Adicții – Boli
Psihice. Ce privește nicotina, este un drog care, în cantită ți mari, ar putea să omoare o
persoană prin efectul de paralizie asupra mușchilor care controlează respirația. Pentru
că fumatul eliberează nicotină în doze mici, corpul uman le poate metaboliza mai ușor și
le poate elimina fă ră acest efect extrem. Prima doză de nicotină ajută fumă torul să se
simtă mai alert și mai treaz. Apoi, în aproximativ 10 secunde, nicotina ajunge în creier și
crește secreția de dopamină , numită și hormonul fericirii, oferindu-ne, astfel, o senzație
plă cută și confortantă . Nicotina crește pulsul și tensiunea arteriale, motiv pentru care
există numeroase dovezi ce leagă consumul de nicotină de riscul crescut de a dezvolta
boli ale inimii și ale sistemului circulator.
2. Date statistice
„Unul dintre marele vicii ale secolului XXI numit ”stil de viață modern” este fumatul.
Actualmente consumul de tutun este considerat drept boală , care trebuie diagnosticată și
tratată de rînd cu alte boli cronice, precum astmul bronșic, hipertensiunea arterială sau
diabetul zaharat. Fumatul activ, cît și cel pasiv, reprezintă o problemă de importanță
globală cu multiple consecințe economice. Doar în SUA anual se cheltuie 50 miliarde de
dolari pentru asistență medicală sau reducerii productivită ții muncii datorate
consumului de tutun.
Conform datelor OMS fumatul reprezintă un obicei zilnic al peste 1,3 miliarde de oameni
din întreaga lume, majoritatea (84%) din ță rile în curs de dezvoltare. Anual, din cauza
fumatului, mor peste 6 milioane, dintre care 600.000 sunt fumă tori pasivi. În SUA
fumatul ucide mai mult de 440.000 de americani în fiecare an, iar 49.000 decese sunt
atribuite fumatului pasiv.Conform sondajului Eurobarometru publicat în 2012, fumatul
ucide circa 500 000 de europeni înfiecare an. În Româ nia 33 000 de persoane mor anual,
ceea ce înseamnă un deces la fiecare 16 minute. În cazul în care tendințele actuale de a
fuma continuă , atunci consumul de tutun va ucide 10 milioane de oameni în fiecare an
pâ nă în 2020.
Majoritatea fumă torilor dezvoltă pe parcursul vieții una sau mai multe boli asociate

3
consumului de tutun. Circa 90% din cancerul pulmonar, 60-80% din bolile respiratorii
cronice și 22% din bolile cardiovasculare sunt atribuite fumatului. Această epidemie sau
mai exact pandemie a secolului pornită din ță rile industriale, în prezent se îndreaptă
foarte rapid spre ță rile în curs de dezvoltare, inclusiv Republica Moldova. Potrivit
cifrelor Ministerului Să nă tă ții, fumează 27% din populația Republicii Moldova. Vîrsta
medie a minorilor care încep să fumeze este de 15 ani. Însă , conform Raportului
European de Să nă tate 2012 („The European health report 2012”), Republica Moldova se
află pe locul patru după numă rul de fumă tori în țară (după Armenia, Belarus și Ucraina).
Potrivit raportului, regulat fumează aproximativ 60 la sută din persoane. În privința
distribuției pe sexe fumează 50 la sută dintre bă rbați, 10 la sută dintre
femei, însă proporția femeilor este în creștere. „[1]

Figura 1.
Datele

statistice privind numărul de fumători(vârsta 15-24 ani) pentru anuu2013-2018

4
 „Potrivit Biroului Naţional de Statistică , numă rul de fumă tori a scă zut treptat pâ nă în
anul 2017-2018, raportand la anul 2013-2104. Fumatul reprezintă una dintre cele mai
grave probleme de să nă tate publică , pentru că fiecare al doilea fumă tor moare de o boală
provocată de acest viciu, fiind apt de muncă . Totodată , este în creştere numă rul
persoanelor cu boli asociate consumului de tutun, precum cele cardiovasculare, ale
sistemelor respirator și digestiv, diabet, cancer şi tuberculoză . Fumă torii mor, în medie, cu
10 ani mai devreme decâ t nefumă tori. ( Figura 1)
De asemenea se observă o prevalență a numă rului de fumă tori în zonele urbane, decâ t
în zonele rurale. (Figura 2)

Figura 2. Rata fumătorilor pe grupe de vârstă și medii de reședință, în anul 2016

Fumatul ucide anual de la o treime pâ nă la jumă tate din numă rul total al
fumă torilor. Datele statistice oferite de Organizaţia Mondială a Să nă tă ţii confirmă că , în
ultimii 10 ani, tabagismul a fost cauza deceselor a cca 5 milioane de oameni anual,
inclusiv a peste 1,2 milioane de europeni. Această cifră nu include alte 600 de mii de
oameni care decedează din cauza fumatului pasiv, printre care sînt aproximativ 150 de
mii de copii. În secolul al XX-lea epidemia de tabagism a condus la decesul a 100 milioane
din populaţie. Acest viciu periculos reprezintă cauza principală de îmbolnă vire şi
mortalitate pe glob. Este binecunoscut faptul că speranţa de viaţă a unui fumă tor este cu
5 ani mai mică , dacă acesta nu dezvoltă o afecţiune cauzată de 7 fumat, şi cu pînă la 15-
20 de ani mai mică , dacă se îmbolnă veşte din cauza fumatului. Există de asemenea
dovezi că expunerea la fumul de ţigară (fumatul pasiv) reprezintă un factor cancerigen
pentru om, sporeşte riscul bolilor cardiovasculare şi respiratorii la adulţi, precum şi al
cancerului pulmonar. În același timp, cu cît este mai fragedă vîrsta la care cineva începe
să fumeze, cu atît consecințele acestui viciu sînt mai devastatoare şi mult mai mari decît
5
la un om matur. Pentru asemenea persoane, probabilitatea că vor fuma permanent este
mai mare, iar că vor putea renunţa la fumat – este mai mică . [2]
3. Dependența de tutun. Clasificare
“ Dependența de tutun (sinonime dependenţă nicotinică , dependenţă tabagică sau
tabagism cronic) este o adicție la tutun cauzată de drogul numit nicotină . Fumă torul care
suferă de dependență de tutun nu se poate opri din consumul substanței, în ciuda
faptului că aceasta îi face ră u. Dacă nicotina din tutun provoacă dependență de nicotină ,
efectele toxice sunt provocate mai ales de alte substanțe conţinute de fumul de tutun
Fumătorul zilnic este o persoană care a fumat zilnic timp de cel puțin trei luni.
Fumătorul ocazional este o persoană care a fumat, dar nu zilnic.
Fumători (zilnici sau ocazionali) considerati cei care sunt efectiv fumă tori, în momentul
câ nd sunt chestionaţi şi care practică fumatul de cel puţin 6 luni.
Foşti fumători (zilnici sau ocazionali) considerati cei care, la momentul intervievă rii nu
fumează deloc de cel puţin 6 luni de la oprirea definitivă a fumatului.
Nefumători – persoane care nu au fumat niciodată sau doar au experimentat cel mult
100 ţigă ri în decursul vieţii .”[3]
Profesorul Nils Bejerot în cartea sa ,,Alcoolismul, narcomania şi libertatea”
(Ordfront, 1983) descrie schematic etapele de evoluţie a dependenţei tabagice (fig. 1):

A-C: perioada dinaintea ,,întâ lnirii” cu tutunul;

B-C: consumul controlat de tutun sau etapa voluntară a fumatului;
C-D: nevoia involuntară de fumat sau etapa de dependenţă activă (acea perioadă în care
atitudinea faţă de nicotină , după o stimulare masivă a creierului, se schimbă calitativ, şi
are loc tranziţia de la consumul controlat de tutun la dependenţa tabagică );
D-E: încercarea de a renunţa la fumat, abstinenţa nicotinică sau etapa 14 ascunsă a
dependenţei tagabice (în ciuda întreruperii consumului de tutun, dependenţa de nicotină
se menţine);
E-F: prima recidivă sau etapa activă de dependenţă nicotinică ;
F-G: o nouă perioadă de abstinenţă după o nouă încercare de a renunţa la fumat;
G-H: o nouă recidivă şi trecerea la tabagismul cronic.[4]
4. Tipuri de fumători. Influența fumatului asupra fumătorilor pasivi
6
 În dependență de tipul de fumă tori, putem deosebi 2 categorii:
a. Fumă tor activ
b.Fumă tor pasiv
Fumă torul activ reprezintă persoana care fumează . Iar fumă torul pasiv reprezintă
inspirarea fumului de tigara de catre nefumatori, intr-un mediu in care se fumeaza, este
la fel de daunator pentru sanatate ca si fumatul propriu-zis sau chiar mai daunator.
Fumul de tigara contine multi vapori si particule, astfel incat inhalate, acestea sunt
dă unatoare atat pentru fumă tor câ t și pentru persoanele din apropierea acestuia. Cand
un nefumă tor se că să torește cu un fumă tor, riscul de a face cancer pulmonar si boli
cardiovasculare se dubleaza pentru nefumă tor. Copiii si sugarii au tesuturi sensibile si
fragile si pot fi foarte usor afectate de că tre fumatul pasiv.
“Ratele de deces prin cancer pulmonar, prin boli cardiovasculare la nefumă torii
expuşi fumatului pasiv ca şi frecvenţa mai mare a infecţiilor 25 respiratorii şi a formelor
grave de boală la copii mici au demonstrat rolul nociv al fumatului pasiv. În momentul
inhală rii din ţigară sau alt produs de tutun ars, doar 15% din fumul aspirat ră mâ ne în
plă mâ nii fumă torului (curentul primar), iar restul de 85% este eliminat la exterior
(curentul secundar). Dacă aceşti 85% ajung într-un spaţiu în care există şi nefumă tori, ei
vor inspira aerul dintr-o atmosferă plină de fum, în mod egal cu cei care fumează . Dacă
expunerea este constantă şi îndelungată , cu timpul riscurile pentru să nă tate ale
nefumă torilor tind să le egaleze pe cele ale fumă torilor. Pe lâ ngă durata şi timpul
expunerii la fum de ţigară , mai contează şi volumul încă perii, modul în care este ventilată
şi timpul petrecut în încă pere atunci câ nd se fumează . Pericolul se manifestă mai ales
pentru posibilitatea de a dezvolta cancer pulmonar, deoarece, substanţele cancerigene
persistă în fumul din spaţii închise şi nefumă torii le pot inhala cu uşurinţă . Nu acelaşi
lucru se poate spune şi despre nicotină S-a constatat că aceasta ajunge în plă mâ nii
nefumă torilor în doar 1% din cantitatea destinată fumă torilor activi .[5,6] Anumiţi
constituenţi cum ar fi amoniacul, formaldehida şi nitrozaminele se regă sesc în
concentraţii mai mari în curentul secundar şi exercită în consecinţă un efect toxic mai
puternic. “ [6]
5. Ce reprezintă fumatul din punct de vedere biochimic?
“Fumul rezultă prin arderea incompletă a tutunului, iar arderea unei ţigă ri produce
2 litri de fum, în care, drept urmare a proceselor fizico-chimice si termodinamice, se
formează cca 4000 de compuşi chimici. Mai bine de 300 dintre aceștia reprezintă
substanțe toxice pentru om, iar 60 dintre ele, cum ar fi nicotina, gudroanele, monoxidul

7
 de carbon, benzenul, arsenicul, cadmiul, formaldehida, poloniul-210 şi radonul -
elemente radioactive, cianurile, fenolul, cromul, hidrocarburile aromatice policiclice,
acroleina etc., ajungînd şi acumulîndu-se în cantită ţi ridicate în organism, provoacă
diferite stă ri patologice, inclusiv cele cancerigene. În fumul de tutun se conţin şi diverşi
iritanţi respiratorii, în concentraţii mari patologice: acroleina, formaldehida, acidul
cianhidric şi acetaldehida. Substanţele cuantificate arată că cel ce fumează 1 pachet de
ţigă ri pe zi este supus unei iradieri anuale, egale cu cea însumată de efectuarea a 300
radiografii toracice la aceeaşi persoană , rezultînd un microbombardament al celulelor
organismului, cu modificarea matriței genetice (ADN) și cu devierea înmulţirii normale
spre cea haotica, tumorală .” [7]
Cei mai toxici compuşi din fumul de tutun sînt:
a. NICOTINA
b.GUDRONUL
c.MONOXIDUL DE CARBON
Nicotina-substanța care determină dependența majoră de nicotină la fumă tori.
Aceastp sunstanță determină secreția de dopamină , care creează o stare de fericire și
relaxare. Pentru ca această stare să fie menținută cît mai mult, organismul are nevoie de
o cantitate din ce în ce mai mare de nicotină , dar, cu trecerea timpului, se produc efecte
opuse. Cu cît fumezi mai mult, cu atît mai puţin sînge şi oxigen vor circula prin creier şi
prin întreguml corp. Din cauza insuficienței de oxigen încetineşte activitatea
organismului şi apare treptat starea de oboseală și deprimare. Multe persoane
dependente de fumat nu fac lucrul acesta din plă cere, ci pentru a evita durerea cauzată
de sindromul de rezistenţă . Nicotina este un drog ce provoacă o dependenţă la fel de
mare ca şi cocaina, de 6-8 ori mai mare decît cea produsă de alcool, iar circa 95% dintre
fumă tori sînt dependenţi.[8,9]
Gudronul este o substanţă lipicioasă de culoare maro, care se formează și se
condensează în momentul în care este aprinsă ţigara, este la fel de cancerigen ca și
gudroanele produse prin poluare industrială , gaze de eşapament etc. Conform
statisticilor, gudroanele se află la baza tumorilor canceroase observate la fumă tori.
Aceste gudroane se depun pe filtru după ce au fost extrase apa si nicotina.[9]
Monoxidul de carbon este un gaz inodor, fatal în doze mari, pentru că ia locul
oxigenului din sâ nge. Fiecare celulă de sâ nge conţine o proteină complexă , numită
hemoglobină , şi moleculele de oxigen sînt transportate prin corp, lipite sau agă ţate de
hemoglobină . Pă trunzînd în sâ nge, monoxidul de carbon se leagă cu hemoglobina, care

8
 este transportatorul oxigenului în organism că tre organe şi ţesuturi, formează un
compus labil, numit carboxihemoglobina, ce provoacă deficitul de oxigen în organism. Se
estimează că în sâ ngele unui fumă tor, procentul de monoxid de carbon este cam de 15%.
Aceasta înseamnă că inima unui fumă tor trebuie să muncească mai mult pentru
oxigenarea creierului, inimii, muşchilor şi a altor organe vitale. Semnele date de prezenţa
acestuia în sâ nge sînt: oboseala, durerile de cap, hipoxia și tulbură rile cardiovasculare.
[9]

6. Consecințele fumatului asupra sănătății

”Aproape că nu există aparat şi sistem al organismului care să nu fie afectat de
consumul de tutun. Cuantificarea efectelor nocive ale tutunului porneşte de la analiza
compoziţiei chimice a acestuia.. În timpul fumatului au loc procese chimice de piroliză ,
pirosinteză şi de distilare a tutunului. Toxicitatea fumului de tutun rezultă din
numeroasele sale componente, clasificate în 2 faze: o fază dispersantă şi o alta,
dispersată , reprezentată de particule aerosolizate. Compuşii cei mai toxici se regă sesc în
fazele volatile ale fumului de tutun. Faza dispersantă e compusă din vapori
necondensanţi, oxid de carbon, oxid de azot, chiar şi acid cianhidric. Faza dispersată e
reprezentată de substanţe volatile şi de particule de dimensiune mică . Aceste particule,
datorită dimensiunilor reduse, au o stabilitate prelungită în aerul respirat, fenomen care
permite penetrarea şi depozitarea lor la nivelul aparatului respirator, cu deosebire în
reţeaua bronhoalveolară a acestuia.”[10]

6.1 Consecinţele fumatului asupra aparatului cardiovascular

Acestea sînt numeroase, grave şi responsabile de un numă r impună tor de decese
care apar ca urmare a acestor afecţiuni. Printre cele mai grave consecinţe ale fumatului
asupra sistemului circulator se enumeră :
a. Creşterea presiunii arteriale;
b.Comprimarea vaselor sanguine;
c. Reducerea cantită ţii de oxigen transportată de sînge;
d.Predispunere pentru formarea cheagurilor de sînge;
e. Depunerea gră similor pe pereţii arterelor;
f. Creşterea riscului de accident vascular cerebral şi atac de inimă din cauza blocajului
sanguin.

9
Deoarece nicotina determină mă rirea presiunii sanguine, inima este nevoită să lucreze
mai mult şi mai greu; nicotina ajunge la creier în şapte secunde de la inhalare şi astfel
produce probleme de concentrare, dificultă ţi de învă ţare, modifică ri ale dispoziţiei
afective, încetinirea activită ţii intelectuale; ea are efectul unui drog, dezvoltînd într-un
final dependenţa nicotinică . Fumatul de asemenea determină blocarea arterelor – fapt
care conduce la producerea atacurilor de cord, a accidentelor vasculare cerebrale, a
afecţiunilor vasculare periferice şi a morţii subite. Relaţia dintre fumat, în special
fumatul excesiv, pe de o parte, şi arteriopatiile periferice, cum este cea aterosclerotică ,
pe de altă parte, este demult bine cunoscută . Nicotina, dar şi substanţele din gudronul
rezultat prin arderea tutunului, favorizează apariţia plă cilor de aterom, practic
ateroscleroza, vasele pierzîndu-şi elasticitatea şi opunînd o mai mare rezistenţă la
curgerea fluxului sanguin. Drept consecinţă , cînd sunt obstruate vasele sangvine, poate
apă rea hipertensiunea arterială şi/sau deficienţe circulatorii la nivelul membrelor
(„arteriopatii”), care se pot solda cu amputarea acestora, sau anevrisme ale arterelor
mari. Dacă obstrucţia se localizează la nivelul arterelor coronare, există riscul major de a
se produce infarcte miocardice, iar în cazul vascularizaţiei creierului apariţia
accidentelor vasculare cerebrale. Arteriopatiile sînt de multe ori asimptomatice, motiv
pentru care sînt descoperite atunci, cînd vasele sînt deja foarte îngustate şi este necesară
amputarea acestora. Durerea la nivelul picioarelor, care apare la mers şi dispare în stare
de repaus, senzaţia de picioare reci ori de furnică turi reprezintă semne ale arteriopatiei,
care se întîlnesc de aproape 3 ori mai fecvent la fumă tori. Fumatul este factorul predictiv
cel mai important pentru evoluţia bolii: la fumă tori, simptomele apar aproximativ cu 10
ani mai devreme, iar rata amputaţiilor este dublă . De la observaţiile empirice, privind
dificultă ţile în vindecarea plă gilor la fumă tori, s-a ajuns astă zi la legă turi cauzale între
fumat şi această patologie, care poate avea consecinţe invalidante asupra pacienţilor
chirurgicali. 28 În explicarea mecanismelor patogenetice este incriminată în primul rînd
nicotina, prin efectul ei vasoconstrictor şi, consecutiv, diminuarea perfuziei tisulare. S-a
constatat că tutunul intervine asupra ţesuturilor în curs de vindecare printr-un efect
toxic direct şi prin alterarea calită ţii vascularizaţiei. În anii din urmă s-a dovedit efectul
nociv al fumului de ţigară asupra colagenului şi, consecutiv degradă rii acestuia, se
produc alteră ri ale tramei conjunctive, pe care ar trebui să se fixeze celulele implicate în
procesul vindecă rii. Avînd în vedere efectul nociv al vasoconstricţiei asupra vindecă rii
plă gilor, a fost evaluată durata acestei vasoconstricţii în raport cu numă rul de ţigarete
fumate, pentru a se putea stabili o perioadă optimă de sevraj tabagic la fumă tori, înainte

10
 şi după intervenţia chirurgicală . S-a constatat astfel că o singură ţigaretă fumată menţine
vasoconstricţia cutanată pînă la 90 de minute, în paralel cu o hipooxigenare a ţesutului
celular subcutanat timp de 30-50 de minute. Printr-un calcul simplu, s-a ajuns la
concluzia că un fumă tor de 20 tigarete/zi se află în stare de hipoxie timp de 15-20 de ore.
Constată ri privind efectul negativ al fumatului au fost fă cute şi în cazul transferului liber
de ţesuturi, a replantă rilor de degete şi a grefelor osoase. În contextul celor prezentate,
se pune problema perioadei de sevraj tabagic pre- şi post- operator, care să permită
prevenirea multora din efectele nocive prezentate. Deşi punctele de vedere sînt destul de
divergente, marea majoritate a chirurgilor cad de acord că 2-3 să ptă mîni înaintea
operaţiei şi 3-4 să ptă mîni după operaţie sînt absolut necesare. Fireşte, dificultă ţile sînt
mai mari în cazul operaţiilor fă cute de urgenţă , unde perioada preoperatorie de
abstinenţă nu există , şi faptul se reflectă în calitatea vindecă rii.[11]
6.2 Consecinţele fumatului asupra aparatului respirator
Printre principalele afecţiuni ale sistemului respirator, datorate consumului excesiv
de tutun se remarcă :
a) Iritaţii ale traheei şi ale laringelui;
b) Reducerea unei bune funcţionă ri a plă mînilor din cauza îngustă rii că ilor respiratorii,
provocată de cantitatea excesivă de mucus;
c) Împiedicarea cură ţă rii plă mînilor;
d) Creşterea riscului de infecţii pulmonare, manifestate prin simptome precum tuse şi
respiraţie greoaie – apariţia „hîrîitului” în timpul procesului de inspirare-expirare;
e) Afecţiuni permanente ale sacilor alveolari ai plă mînilor;
f) Apariţia unor afecţiuni grave ca bronhopneumopatia obstructivă cronică (bpco), astmul
bronşic, infecţiile respiratorii şi cancerul bronhopulmonar.[12]
6.3 Consecinţele fumatului asupra aparatului digestiv
Fumatul induce şi la nivelul aparatului digestiv o serie de afecţiuni precum:
-Iritarea şi inflamarea stomacului şi a intestinelor (gastrite, colon iritabil etc.);
-Cancerul esofagian, cancerul gastric, ulcer gastroduodenal, cancerul colic etc.
Fumatul poate favoriza apariţia ulcerului gastroduodenal prin mai multe mecanisme:
a) favorizează agresiunea asupra mucoasei gastrice:
I. creşterea secreţiei acide bazale nocturne;
II. creşte refluxul duodeno-gastric;
III. favorizează infecţia cu H. Pylori.
b) afectează mecanismele de apă rare ale mucoasei:

11
 I. Scade secreţia de mucus şi bicarbonat;
II. Reduce fluxul sanguin la nivelul mucoasei;
Consecinţele clinice (ce resimte fumătorul):
I. se prelungeşte durata de evoluţie a ulcerului;
II. creşte recurenţa ulcerului;
III. predispoziţie la complicaţii (hemoragie, perforaţie);
IV. se induce rezistenţa la tratamentul medicamentos.[12]
6.4 Consecinţele fumatului asupra aparatului genital şi al reproducerii
a. Anomalii ale ciclului menstrual:
b.Instalarea precoce a menopauzei
c. Aspect masculin al taliei/ formei corpului
d.Avorturi spontane
e. Reducerea fertilită ţii
f. Crește riscul de cancer uterin
g.scă derea cantită ţii de spermă
h.scă derea libidoului şi potenţei sexuale
i. infertilitate [13]
6.5 Consecinţele fumatului asupra sistemului nervos central
“Fumatul este responsabil de 12% - 14% din decesele prin accident vascular
cerebral (AVC). Riscul de a suferi un AVC este mai mare la femei şi depinde de numă rul
de ţigă ri fumate zilnic: pentru cele care fumează mai puţin de 15 ţigă ri/ zi, riscul este de
2,5 ori mai mare decît la nefumă toare. În schimb, pentru mai mult de 25 ţigă ri/ zi, riscul
este de 3,8 ori mai mare. Accidentele vascular-cerebrale pot fi tranzitorii, de scurtă
durată , cu tulbură ri de vedere, sincope sau manifestă ri vegetative, dar pot fi şi severe,
însoţite de paralizii, dificultă ţi de vorbire, probleme de natură psihică . Decesul subit,
aparent „în plină să nă tate”, este frecvent provocat de un AVC masiv. AVC apare ca
urmare a unor hemoragii sau infarcte cerebrale întinse ori mai mici dar extinse.” [14]
6.6 Consecinţele fumatului asupra pielii şi cavităţii bucale
Nicotina produce constricţia vaselor de sînge, prin urmare tegumentul primeşte
mai puţin oxigen şi mai puţine substanţe nutritive. În plus, regenerarea celulară este
diminuată , ceea ce explică multe din caracteristicile „feţei de fumă tor”. În plus, prin piele
se elimină şi unele substanţe conţinute în fumul de ţigară , ceea ce creşte expunerea
tegumentului la substanţe toxice şi, în consecinţă , îmbă trînirea prematură .
La nivelul cavităţii bucale principalele efecte negative ale tutunului sînt:

12
  leucoplazia, definită ca o placă albă , limitată la mici zone circumscrise sau mai
extensivă şi avînd potenţial malign;
 stomatita nicotinică care se prezintă ca o keratoză palatină difuză cu inflamaţia cronică
a glandelor salivare palatine.
 boala periodontală („parodontoza”) implică toate structurile de suport ale dinţilor.
Fumatul este factor de risc major – risc de 4 ori mai mare la fumă tori.
 cariile dentare sînt de 3 ori mai frecvente la fumă tori, datorită plă cii dentare care
favorizează dezvoltarea bacteriilor.
Modificările salivare sunt frecvente:
-Scă derea salivaţiei, datorită inhibă rii receptorilor de tip nicotinic ai sistemului
neurovegetativ.
Tulbură rile de gust şi miros au fost consemnate la fumă tori într-o proporţie mai mare.
O consecinţă este lipsa de apetit alimentar, „indiferenţa” faţă de alimentaţie, dar şi faptul
că nu percep mirosul neplă cut al propriilor haine şi al propriei persoane.[14]

6.7 Consecinţele fumatului asupra desfăşurării sarcinii

-Creşterea riscurilor de sarcină extrauterină .
Tabelul nr.1 Riscurile relative de sarcină extrauterină în dependenţă de consumul de ţigări
< 10 țigări /zi Riscul relativ (RR) este de 1, 5 ori
mai mare
> 20 țigări/zi Riscul relativ (RR) este de 3 ori mai
mare
> 30 țigări/zi Riscul relativ (RR) este de 5 ori mai
mare

-Creşterea riscului de avort spontan

-Creşterea riscului de metroragii
-Creşterea riscului de naştere premature
-Creşterea riscului de moarte fetală în utero.
-Greutate mai mică la naştere [14]
6.8 Consecinţele fumatului matern asupra fătului
-Retardul de creştere intrauterină .
-Retardul mental şi probleme de comportament ale fă tului
13
-Creşterea riscului de malformaţii
-Sindromul morţii subite a sugarului
-Creşterea riscului de apariţie a tulbură rilor în funcţionarea aparatului respirator. [14]
6.9 Efectul fumatului asupra vindecării plăgilor
De la observaţiile empirice, privind dificultă ţi în vindecarea plă gilor la fumă tori, s-a
ajuns astă zi la legă turi cauzale între fumat şi această patologie care poate avea
consecinţe invalidante asupra pacienţilor chirurgicali. În explicarea mecanismelor
patogenetice este incriminată , în primul rînd, nicotina prin efectul ei vasoconstrictor şi
consecutiv diminuarea perfuziei tisulare. Au fost identificate şi verigi indirecte, cum ar fi
creşterea tromboxanului A2, stimularea eliberă rii de catecolamine din
medulosuprarenală , ganglionii simpatici, terminaţiile nervoase şi ţesutul cardiac
cromafin. Interferenţa nicotinei cu prostaciclinele aduce după sine un efect
trombogenetic. Oxidul de carbon şi hidrogencianida din fracţiunea gazoasă a fumului de
ţigară determină în cele din urmă hipoxie tisulară . Aşa cum am ară tat şi pentru relaţia cu
aparatul cardiovascular, se produce o detaşare a celulelor endoteliale din vasele mici
sinonimă practic cu o leziune endotelială . Această leziune endotelială are ca şi consecinţă
pierderea funcţiei de relaxare a ţesutului endotelial, fiind stimulată vasoconstricţia. Pe
un endoteliu degradat al unui vas contractat trombocitele aderă cu mult mai multă
uşurinţă şi vor elibera substanţe care vor accentua vasoconstricţia. Tromboza şi leziunea
endotelială sunt completate de o vasoplegie consecutivă degradă rii oxidului de azot pe
calea superoxid anionilor din fumul de ţigară . În esenţă , toate aceste fenomene duc la
scă derea cantită ţii de oxigen ce ajunge în ţesuturi, buna oxigenare fiind după cum se ştie
una din verigile de bază ale vindecă rii plă gilor. Tot prin hipoxie se produce stimularea
eritropoiezei, creşterea agregă rii trombocitelor şi producţia de fibrinogen avînd ca şi
consecinţă creşterea vîscozită ţii sîngelui, stare la randul ei potenţial determinantă de
tromboză . În sinteză , putem spune că tutunul intervine asupra ţesuturilor în curs de
vindecare printr-un efect toxic direct şi prin alterarea calită ţii vascularizaţiei. Mai sunt şi
alţi factori incriminaţi precum inhibarea dezvoltă rii familiilor de celule necesare iniţierii
ră spunsului inflamator de care depinde vindecarea.
Mult mai pertinente sînt argumentele rezultate din observaţiile fă cute în chirurgia
plastică . Acestea arată că lambourile cutanate largi, cum ar fi cele după lifting-uri,
reconstrucţii mamare şi abdominoplastii, sînt de o calitate mai precară la fumă tori. Un
exemplu convingă tor este studiul retrospectiv de la Cleveland Clinic Foundation, care
probează o rată mai mare de necroză a lambourilor TRAM de reconstrucţie

14
 postmastectomie. Rezultate mai puţin favorabile au fost înregistrate şi în cazul
reconstrucţiilor protetice. Instalarea acestor complicaţii, pe lîngă durata mai mare a
vindecă rii şi dezagrementul estetic, poate întîrzia şi calendarul unor tratamente
adjuvante, precum radio sau chimioterapia. În cele din urmă , s-a ajuns la concluzia ca
pînă şi prepararea acestor lambouri este mult mai laborioasă la fumă tori, pentru ca
precaritatea pediculului vascular al acestor lambouri presupune evitarea orică rei traume
vasculare asupra acestuia. [15]
7. Exemple de strategii comportamentale / sfaturi pentru renunţarea la fumat
a. Învă ţaţi să refuzaţi prima ţigară !
b. Aruncaţi-vă trusa de fumă tor: brichetă , chibrituri, pachet de ţigă ri
c. Schimbaţi-vă rutina zilnică !
d. Evitaţi să consumaţi cafea, cola sau ceai;
e. Câ nd simţiţi nevoia de a fuma, beţi un pahar mare cu apă sau cu suc natural de
fructe;
f. Mâ ncaţi 3-5 mese pe zi;
g. Mic dejun: sucuri naturale, produse lactate, posibil carne, ouă ; atenţie la ţigara de
neînlocuit
lâ ngă cafeaua de dimineaţă !
h. Prâ nz şi cină : de preferat fructe şi legume crude, fructe şi legume verzi;
i. Înainte de a merge la culcare – un pahar de apă sau ceai;
j. Trebuie să evitaţi: să mâ ncaţi între mese, să mâ ncaţi prea multe dulciuri; produsele
de
k. patiserie, bomboanele, ciocolata.
l. Nu ezitaţi să consumaţi peste 2 litri de apă /zi;
m. Exerciţii fizice, plimbă ri în aer liber, învă ţaţi tehnici de relaxare;
n. Începeţi să practicaţi un nou sport;
o. Evitaţi să intraţi în contact cu fumă tori sau situaţii în care aţi fi tentat să fumaţi;
Economisiţi banii pe care obişnuiaţi să -i cheltuiţi pe ţigă ri – cumpă raţi-vă un cadou,
în schimb! [16]

15
Concluzie:

Fumatul este un obicei nesă nă tos, ce are consecințe grave asupra să nă tă ții. Cu toate
acestea, puțini fumă tori au intenția să renunțe la fumat și chiar mai puțini reușesc să o facă .
Conform OMS peste 8 milioane de oameni mor anual din cauza fumatului, dintre care 7
milioane sunt fumă tori activi, iar 1.2 milioane sunt fumă tori pasivi (expuși fumului de
țigară ). Deși se știe că fumatul este dă ună tor, multe persoane nu sunt corect informate cu
privire la consecințe. De aceea, acestea neglijează încurajă rile celorlalți de a renunța la
acest obicei. Avâ nd în vedere faptul că substanțele din țigară sunt inhalate și ajung în
plă mâ ni, acestea sunt distribuite în întregul corp prin sâ nge, după schimbul de gaze de la
nivelul alveolelor pulmonare. Prin urmare, aceste substanțe pot afecta orice sistem și orice
organ al corpului, nu doar plă mâ nii. De aceea este necesar de a trece această dependența,
sau de a o evita.

16
 Lista bibliografică:
1. V. Botnaru, A. Corlă teanu, S. Cemâ rtan et . at. Protocol clinic naţional „Renuntare la fumat”,
Chişină u, 2018. Pag 7.
2.I. Șalaru, R. Zloteanu, C. Varfomolei. Ghid privind consilirea și tratamentul fumatului.
Chișină u,2013. Pag 6-7.
3. V. Botnaru, A. Corlă teanu, S. Cemâ rtan et . at. Protocol clinic naţional „Renuntare la fumat”,
Chişină u, 2018. Pag 6.
4.I. Șalaru, R. Zloteanu, C. Varfomolei. Ghid privind consilirea și tratamentul fumatului.
Chișină u,2013. Pag 13-14.
5.Someşan A, Dancă u Gh - Fumatul-implicaţii etiopatogenetice în bolile respiratorii cronice
şi ulcerul gastro-duodenal, Med Modernă , vol 14, nr. 8, aug 2006;
6.Dă nciulescu D. - „Fumatul pasiv”, Pneumologia, 2002, vol. 51,(4), pg. 308-309.,
7.I. Șalaru, R. Zloteanu, C. Varfomolei. Ghid privind consilirea și tratamentul fumatului.
Chișină u,2013. Pag 5.
8.Fl.Mihă lţan, Magdalena Ciobanu – Tabagismul. Consecinţe şi tratament - Ed.Medicală 2001,
Bucureşti
9.I. Șalaru, R. Zloteanu, C. Varfomolei. Ghid privind consilirea și tratamentul fumatului.
Chișină u,2013. Pag 5--7
10. Mihă lţan Fl., Magdalena Ciobanu – Tabagismul. Consecinţe şi tratament - Ed.Medicală
2001, Bucureşti.
11. R. Zloteanu, C. Varfomolei I. Ș alaru,. Ghid privind consilirea și tratamentul fumatului.
Chișină u,2013. Pag 26-28.
12. Someşan A, Dancă u Gh - Fumatul-implicaţii etiopatogenetice în bolile respiratorii cronice
şi ulcerul gastro-duodenal, Med Modernă , vol 14, nr. 8, aug 2006
13. I. Șalaru, R. Zloteanu, C. Varfomolei. Ghid privind consilirea și tratamentul fumatului.
Chișină u,2013. Pag 32-34
14. R. Zloteanu C. Varfomolei. Ghid privind consilirea și tratamentul fumatului.
Chișină u,2013. Pag 34-37
15. Pop E.C., Fodor L., Crisan C., Stan-Iuga B.- Efectele fumatului asupra vindecarii plagilor.
Conferinta Nationala “Sanatate sau tutun”, Cluj-Napoca, 10-12.05.2007.

17
16. V. Botnaru, A. Corlă teanu, S. Cemâ rtan et . at. Protocol clinic naţional „Renuntare la
fumat”, Chişină u, 2018. Pag 32.

18