Sunteți pe pagina 1din 5

Scoala Postliceala Sanitara HIPPOCRATE Specializare: asistent medical generalist

REFERAT LA MEDIU SI SANATATE INFLUENTA ALIMENTELOR ASUPRA SANATATII

Student: Adriana Sandu Anul: I-A

Anul 2011

Influenta alimentelor asupra sanatatii

Alimentele se nasc, evolueaz de-a lungul unor reele naturale extrem de complexe numite lanuri trofice sau alimentare. Lanurile alimentare pornesc de la sol, ap, aer, producie primar vegetal (cheie informaional-energetic ntre Soare i Pamnt realizat n procesul de fotosintez), urmeaz consumatorii de diferite grade (erbivorele, carnivorele, reductorii). n vrful piramidei trofice se afl omul, ca integrator al acestora (lanuri trofice). Aa a evoluat de fapt specia uman, devenind cu milioane de ani n urm fiina care s-a desprins de celelalte vieti tocmai prin adoptarea unui stil de via original, concretizat n activitatea de vntor culegtor, cu un comportament alimentar ce-i permitea consumul unei mari varieti de plante i animale slbatice de foarte bun calitate nutriional (peste 300 de specii), dobndit prin activitate fizic intens i continu. Varietatea alimentaiei a devenit astfel esenial pentru supravieuirea speciei umane, care i-a dezvoltat un sistem digestiv ce i-a permis o absorbie maxim a energiei (calorii) glucidelor, grsimilor, proteinelor i altor nutrieni i fitochimicale. Sanatatea fizica genereaza starea de echilibru la nivel mental si emotional si o minte curata, calma, aduce cu sine o stare fizica buna. Nu este nici un dubiu asupra faptului ca starea de sanatate emotionala si mentala poate fi asigurata de o buna nutritie. Boala sau o stare fizica precara, ne da sentimente de anxietate, frica, ingrijorare, depresie. In acelasi mod, stresul mental si emotional ne supara si contribuie la multe boli care sunt apreciate ca avand origine fizica de cei mai multi medici. Practic, calitatea sangelui determina calitatea gandurilor noastre. Ca si alte organe, creierul primeste oxigen si nutrienti prin sistemul circulator. Daca sangele este retras din creier, starea de inconstienta apare, iar apoi survine starea de deces. Cand oxigenul este insuficient, devenim apatici, avem dureri de cap, si ne scade atentia. Procesele mentale sunt incetinite si devenim confuzi. Cel mai mare jefuitor de nutrienti este considerat zaharul alb. Zaharul alb cauzeaza rabufniri emotionale mai ales la copii si adolescenti. Starile agitate, vandalismul si absenteismul din scoli poate fi pus pe seama consumului excesiv de alimente fast-food si bauturi carbogazoase. La adulti ele cauzeaza boli cronice la nivelul sangelui care se manifesta prin diabet sau hipoglicemie. Acesti oameni deseori au perioade de depresii, iritabilitate si atacuri nervoase. Aceste stari afecteaza de fiecare data sistemul nervos rezultand in stari mentale, care se manifesta prin simptome ca: dureri de cap, oboseala, insomnie, iritabilitate, agitatie, plans, stari de nervozitate, ingrijorare excesiva, putere de concentrare scazuta, depresie, uitare, ganduri suicidale, temeri ilogice, alergii. Efectele alimentatiei asupra mintii au fost studiate inca de acum multe mii de ani, de filosofii din Orient. De exemplu, in Bhagavad Gita alimentele se clasifica in 3 feluri: -alimente pure (sattvic) - fructe, vegetale, care calmeaza si linistesc mintea, crescand claritatea acesteia; recomandate in special pentru starile de meditatie si de crestere spirituala

-alimente stimulante (rajasic) - condimente, carne, oua - creeaza pasiune animala si cauzeaza o stare a mintii agitata, nesatisfacatoare, contribuind la tulburari nervoase si la izbucniri emotionale -alimente impure (tamasic) - alimente procesate, conservate, mucegaite, care scad capacitatea de gandire, amortesc simturile si contribuie la suferinta mentala cronica, accelereaza procesul de imbatranire si cauzeaza moarte prematura. Calitatea produselor alimentare trebuie sa asigure consumatorului satisfacerea celor patru S-uri (nevoi) explicite: satisfacere prin cele cinci simturi (gust, tactil, vaz, miros, auz); serviciu (preparare, conservare) precum si a nevoilor implicite: siguranta sau inocuitate si sanatate (valoare nutritiva si energetica). Unele alimente nu sunt doar sanatoase ci ajuta si la dezvoltarea capacitatii de memorare precum: peste, spanac, sfecla rosie, varza, ceapa, alune si nuci, ciocolata, chimenul,ouale. Este primordial sa te gandesti din timp asupra sanatatii memoriei tale. Daca incepi sa ai o alimentatie sanatoasa nu vei avea niciun fel de probleme o data cu trecerea timpului. Se pare c specia uman a rmas aa timp de peste 100 mii de generaii (peste 99% din timpul scurs de la apariia lui Homo sapiens sapiens), pn cnd s-a inventat agricultura i de atunci s-au perindat circa 500 de generaii de fermieri, 10 generaii de la revoluia industrial i o generatie de la apariia calculatoarelor. Astfel, intr-o perioad de timp extrem de redus s-au produs schimbri majore n modul n care trim i mncm, fr ca fiziologia i biochimia noastr s se poat adapta la noile alimente i diete moderne i la noile niveluri de activitate (sedentarism). Gustul, mirosul, textura, culoarea, aroma, saietatea, caracteristici senzoriale ale alimentelor erau naturale i corecte determinnd un comportament alimentar sntos, doar nainte de sedentarizarea omului prin inventarea agriculturii i chimizrii agroindustriei. Atunci alimentele erau naturale nemodificate compoziional, neprocesate, nepoluate (matrice alimentare naturale neantropizate). n acele condiii un aliment gustos, aromat, colorat, cu o textur masticabil era un indiciu de aliment sntos (informaia matricei alimentare era nemodificat de om). Astzi: agricultura a devenit intensiv, chimizat, solurile srcite n macro- i microminerale, poluate chimic i biologic, agricultura utilizeaz OMG-uri, iar materiile prime nalt procesate au urmtoarele consecine: alimentul este poluat; - alimentul este srcit n nutrieni; Consider si se stie ca o alimentatie necorespunzatoeare si nesanatoasa creste riscul de aparitie a unor boli, putem reduce acest risc prin inlocuirea alimentelor bogate in grasimi, sare, zahar si calorii cu alimentele bogate in nutrienti precum fructele, legumele, lactate, peste si carne macra de pui. Daca alimentele preferate ale unei personae sunt bogate in grasimi si sunt considerate alimente nesanatoase acestea trebuie sa fie inlocuite cu substituienti mai sanatosi sau consumarea lor trebuie sa fie limitata O dieta sanatoasa poate reduce riscul de aparitie a unor boli. Se recomanda pentru evitarea bolilor, consumarea unei diete bogate in fructe, legume, cereale si produse lactate degresate. De asemenea, se recomanda atentie la numarul de calorii consumate, pentru a reduce riscul aparitiei obezitatii, limitarea consumului de alcool si eliminarea din alimentatie a produselor cu un continut

crescut de sare, grasimi saturate, colesterol si zahar. Activitatea fizica este o parte importanta a acestui regim. Un program de exercitii fizice cu durata de 30 pana la 90 de minute zilnic este suficient. Chiar daca nu foarte multe persoane ar fi duspuse sa renunte la mancarea care influenteaza sanatatea si pe care majoritatea persoanelor le consuma in viata de zi cu zi inlocuindu-le cu cele care sunt recomandate si care scad riscul aparitiei unor boli acesta este cel mai indicat sfat.Unele persoane tind sa recurga la o alimentatie adecvata si sanatoasa doar in momentul in care se confrunt cu aparitia unor boli sau atunci cand organismul este slabit si trece prin transformari cauzate de alimentatia nesanatoasa. Iar cel mai bun sfat este sa impiedicam sa ajungem pana in momentul in care medical ne recomanda sa tinem o dieta adecvata si sa ne controlam asumpra alimentatiei necorespunzatoare care influnteaza sanatatea. Schimbarea alimentatiei nu trebuie sa se faca brusc ci doar zilnic introducem in mancare sau consumam la masa si alimente considerate sanatoase. Fiecare dintre noi facem asocieri placute sau mai putin placute cu mancarea pe care o consuma. Majoritatea afirma: Daca are gust bun, e ok., dar nimeni nu intreaba: Cum se mananca acolo, se mananca sanatos ?

BIBLIOGRAFIE 1. www.sfatulmedicului.ro 2. www.revistapresei.ro 3. Biblia alimentara de Gheorghe Mencinicopschi, editura Litera, anul 2010