DONARE DE SANGE SI CELULE

STEM

Sangele este un lichid care circula prin corp, transportand oxigen si

nutrienti catre fiecare celula si preluand apoi materialele reziduale.
Este pompat de inima, printr-o retea ce masoara cativa km, spre orice
parte a corpului. In medie corpul unui adult contine 4-5 litri de sange.
Exista patru mari componente ale sangelui:
-celulele rosii (hematii),
-celulele albe (leucocite),
-trombocitele.
-Plasma
In plus sangele contine numerosi nutrienti si minerale.
Sangele este produs in maduva osoasa, o substanta de consistenta
jeleului din interiorul oaselor. La adulti, coloana vertebrala, coastele si
pelvisul sunt principalele oase care produc sange. Pe masura ce
celulele sangelui se dezvolta din celulele stem din maduva, ele trec in
sangele ce trece prin oase si intra in circuitul sanguin. Organismul are
un sistem de feedback ce il anunta cand sa produca mai mult sange.
Spre exemplu, daca oxigenul din sange este scazut, rinichii produc un
hormon numit erythropoietin, care stimuleaza celulele stem din
maduva sa produca mai multe celule rosii.

Grupele de sange
au fost
descoperite in anul
1900. Americanul
de origine
austriaca Karl
Landsteiner,
patolog si
imunolog,
descopera in anul
1900, trei tipuri de
sange uman,
ulterior numite A,
B si 0. In anul
1902 el descopera
si al patrulea tip
de sange care
primeste numele
AB.

Ca regula de baza, nu
poti dona sange oricui
si nici nu poti primi
sange de la oricine,
grupele de sange
trebuie sa se
potriveasca

Principalele grupe de
celule rosii sunt AII,
BIII, ABIV, si 0I.
Literele simbolizeaza
doi antigeni
(substante care pot
fi atacate de catre
sistemul imunitar)
denumite A si B
-Grupa de sange A,
are doar antigenul A
-Grupa de sange B,
are doar antigenul B
-Grupa AB ii are pe
amandoi
-Grupa 0 nu are nici
unul

Parintele 1

AB

AB

AB

AB

Parintele 2

AB

O
Grupa de
sange
posibila a
copilului

AB

X
X

Ca si culoarea ochilor, grupele de sange se mostenesc

genetic de la parinti la copii. Orice grupa de sange ai avea
A,B, AB sau O, se bazeaza pe grupele de sange ale mamei
si tatalui tau.

Disponibilitatea sangelui in
cazul operatiilor si al
transfuziilor este o parte
esentiala a sistemului de
ingrijiri in sanatate. Medicii
si chirurgii se bazeaza pe
donarea de sange pentru a
efectua, in fiecare zi, o
serie de interventii care
salveaza viata sau o
prelungesc.

Doar 4% din persoanele

eligibile doneaza in mod
constant sange, dar nevoia de
sange ramane mare.

Spitalele de oriunde au nevoie de

o rezerva de sange apartinand
oricarei grupe, nu doar de sange
apartinand unei grupe mai rare.

Cu cat grupa de sange este mai comuna

cu atat cererea este mai mare. Cele mai
frecvente grupe de sange sunt 0 si A.
Mai putin frecventa este grupa B, iar AB
este si mai rara.

O sedinta de recoltare dureaza aproximativ o ora. Inainte de

donare se completeaza un chestionar despre starea de
sanatate si eventual un interviu confidential. Apoi asistenta va
recolta o picatura de sange pentru a determina prezenta
eventuala a anemiei. Daca nivelul de fier in sangele donatorului
nu este in limite normale, donarea sangelui este contraindicata
acestuia, pana la normalizarea nivelului sanguin de fier.

Recoltarea propriu-zisa dureaza

aproximativ 10 minute, timp in care
se extrag 450 ml de sange. Un ac
steril se introduce intr-o vena de la
plica cotului; dupa folosire acul este
distrus la temperatura inalta pentru
a nu se transmite vreo infectie. Dupa
recoltare, se recomanda ca donatorul
sa se odihneasca, sa serveasca un
pahar de suc si un biscuit (puse la
dispozitie la centrul de transfuzii),
apoi poate pleca.
Cu acordul donatorului sangele va fi
testat pentru a afla grupa de sange si
se face screening pentru infectii.
Daca testele reveleaza o problema de
sanatate, donatorul va fi informat si
indrumat spre consult de specialitate.

Deseori este nevoie de

anumite componente
ale sangelui cu ar fi
trombocitele. Exista un
aparat automat care
separa componentele
sangelui inca din faza
de donare. Sangele este
recoltat de la nivelul
bratului, trombocitele
sunt extrase imediat
din sange, iar restul
sangelui se reintoarce
la donator.

Intrucat majoritatea globulelor rosii se intorc la

donator, acesta poate dona din nou mai
devreme decat media, (aproximativ in 16
saptamani). In unele cazuri pot fi donate
trombocite la fiecare 2 saptamani.

Utilizarea sangelui donat

- celulele rosii (
eritrocitele) sunt
transfuzate cand o
boala determina
aparitia anemiei

- globulele albe (leucocite) sunt

importante pentru a ajuta pacientii cu
rezistenta scazuta la infectii, cum ar fi in
timpul tratamentului anticanceros

- trombocitele (plachete sanguine) sunt necesare

cand maduva osoasa nu functioneaza normal, spre
exemplu in timpul tratamentului anticanceros sau la
pacientii care nu pot produce trombocite normale
care sa ajute la coagularea sangelui

- plasma este folosita la pacientii in stare

critica care au pierdut foarte mult sange
si au nevoie de o inlocuire a intregii game
de proteine, continute in plasma

- sangele intreg este folosit in cazuri

de pierderi acute de sange, cum ar fi
dupa un accident sau in timpul unei
interventii chirurgicale.

Cine poate dona?

O persoana poate dona sange la fiecare 16

saptamani. Donatorii constanti, doneaza
maxim de 3 ori pe an. Acest interval ofera
organismului timp sa-si reface rezervele de
fier inainte de urmatoarea donare.
In ziua donarii se recomanda consumarea
unei cantitati de lichid mai mari (dar nu
alcool) si o dieta normala.

Aproape orice
persoana cu
varsta intre 17 si
60 de ani, care
cantareste peste
50 kg si are o
stare de sanatate
buna poate dona
sange. O data ce
o persoana a
donat prima
data, poate
continua sa faca
acest lucru pana
implineste 70 de
ani.

La prima donare se
realizeaza un interviu
confidential despre
starea de sanatate
pentru a verifica daca
pacientul este eligibil
si daca sangele este
sigur pentru pacientii
care il vor primi.

De asemeni donatorul va completa un chestionar pentru

prevenirea transmiterii de infectii, cum ar fi hepatita B
hepatita C,HIV si malaria. Daca donatorul prezinta
simptome de raceala sau gripa in ziua donarii, aceasta
nu se va putea efectua.

Daca donatorul si-a facut un

tatuaj sau un piercing in
ultimele 6 luni, nu este eligibil
pentru donare - aceste
informatii trebuie oferite
personalului de la centru de
recoltare, deoarece sunt
necesare testari suplimentare,
daca donatorul a facut aceste
proceduri in ultimele 12 luni.

Daca donatorul a luat de curand antibiotice, va trebui sa astepte

terminarea tratamentului si recuperarea completa dupa infectie
pentru a putea dona sange. Femeile nu pot dona in timpul sarcinii si
o perioada dupa nastere, egala cu perioada sarcinii. Mamele care
alapteaza pot dona sange daca nu sunt anemice.

nainte de a dona:
- Odihniti-va bine in noaptea de
dinaintea donarii.
-Mancati ceva usor inainte de
donare.
-Consumati mai multe lichide
pentru a inlocui volumul pe care il
veti dona.
-Evitati insa ceaiul, cafeaua sau
alte bauturi ce contin cofeina.
-Consumati alimente bogate in fier
- carne rosie, peste, ficat, fasole,
cereale imbogatite cu fier, stafide
sau prune.
-Evitati mancarurile grase ca
hamburgerii, cartofii prajiti ori
inghetata inainte de donare.
Testele pentru infectii facute
asupra sangelui donat, pot fi
afectate de grasimi - lipide - ce
apar in sange la cateva ore dupa
ce au fost consumate mancarurile
grase.

In timpul donarii:
-Purtati haine cu maneci care se pot
ridica usor mai sus de cot.
-Relaxati-va!
Dupa donare:
-Imediat dupa donare puteti servi un
sandwich si un suc daca simtiti nevoia.
-Rehidratati-va consumand lichide.
-Daca va simtiti ametiti, intindeti-va,
preferabil cu picioarele mai sus, pana
cand senzatia trece. In cazurile rare
cand mai au loc usoare sangerari dupa
indepartarea bandajului, apasati locul
respectiv si tineti bratul ridicat timp de
3-5 minute.
-Daca apar sangerari sau vanatai sub
piele, aplucati comprese reci pe locul
respectiv in primele 24 de ore.
Bucura-te de senzatia care apare
atunci cand realizezi ca e posibil sa
fi salvat chiar si trei vieti.

O priza obisnuita de singe este de 450 ml, cantitate care nu presupune nici un
risc pentru donator, deoarece organismul are permanent in rezerva circa 300400 ml de sange (pe care il foloseste cand se depun eforturi mari), precum si
capacitatea de a reface repede sangele donat (cantitativ in 12 ore, iar
calitativ in 14 zile), fara a fi necesar un tratament sau o alimentatie speciala.

Avantajele donrii:
Urmtoarele analize sunt gratuite: RH;
Grupa sangvin; Hepatita B, C;
HIV(SIDA); HTLV (leucemie); VDRL
(siffilis); ALT (probe hepatice).
La cerere, ai posibilitatea efecturii
ulterioare i a altor analize gratuite
(calcemie, glicemie, transaminaze,
colesterol, EKG, radiografie pulmonar).

-Adeverina pentru obinerea unei

reduceri de 50% pentru transportul n
comun pentru 30 de zile.
-1 zi liber (n cazul angajailor cu
carte de munc).
-Primeti 7 bonuri de mas n valoare
de aproximativ 63 RON .

Cele 10 motive pentru care sa donezi sange

1. Cineva are nevoie de

sange o data la 3 secunde.
In medie, este nevoie de
500.000 de unitati anual,
in Romania. In Bucuresti,
necesarul zilnic este de
1000 de unitati. Iar anul
trecut doar 66% din cerere
a fost acoperita. Nu exista
substitut pentru sangele
uman.
2. 60% din populatie va
avea nevoie de sange la un
moment dat al vietii, cu
toate ca doar 2% din
populatie doneaza sange

3. Dezastre ca accidentele de masina,

incendiile sau alte traume de acest gen se
intampla, din nefericire, in fiecare zi, iar
victimele acestor dezastre
au nevoie de sange, si de putin ori se
intampla sa aiba nevoie doar de o unitate
de sange.
4. Daca donatorii eligibili ar dona sange
periodic, de la patru pana la sase ori pe
an, necesarul unitatilor de sange ar fi
acoperit, iar problema insuficientei
unitatilor de sange ar fi de domeniul
trecutului.
5. Donarea de sange este o procedura sigura si benefica pentru
sanatate. Studii recente au demonstrat ca donarea de sange reduce
cu 30% riscurile aparitiei bolilor cardiovasculare prin scaderea
tensiunii arteriale, iar donatorii de sange traiesc mai mult decat
media populatiei. In plus, ti se face un mini set de analize gratuit,
inclusiv ti se masoara tensiunea, ritmul cardiac, temperatura
corpului si nivelul de fier. Plus ca este ce mai simpla cale de a scapa
de 1 kg in plus.

6. In cazul populatiei
masculine exista un beneficiu
salvator in randul celor care
doneaza sange. Barbatii sunt
predispusi la riscul aparitiei
hemocromatozei, o afectiune
cunoscuta pentru nivelul ridicat
de fier in sange. Aceasta este o
afectiune destul de periculoasa
care poate duce la aparitia
bolilor de inima si a altor
probleme grave de sanatate.
Cercetarile arata ca daca
barbatii doneaza sange de cel
putin 3 ori pe an, ei pot reduce
riscul unei concentratii mari de
fier in sange, astfel
indepartand riscul unui infarct
cu pana la 50%!

7. Donatorii de sange sunt adevarati eroi! De altfel, sangele

donat de tine va fi descompus in mai multe componente si vei
putea sa ajuti pana la 3 vieti omenesti!

8. 420 450 ml de sange reprezinta o cantitate mica de sange,

pe care o poti inlocui cu usurinta, cu precizarea ca poti sa donezi
sange o data la 3 luni. Majoritatea oamenilor au suficient sange
pe care il pot dona. In schimb, nu este suficient pentru a ajuta pe
toata lumea.

9. Donatorul de
sange are de o zi
libera (in ziua
donarii). Bonurile
valorice pe care le
primeste fiecare
donator reprezinta o
compensare biologica
a sangelui pierdut prin
donare.
10. Este cel mai bun
lucru pe care poti sa il
faci!

10 motive pentru care oamenii nu doneaza sange

1. Nu imi plac acele/ Imi este frica de ace/ Imi este teama
sa donez sange. Aproape toata lumea are aceeasi impresie
inainte sa doneze sange. Totusi, majoritatea donatorilor iti vor
spune ca vei simti doar o usoara intepatura, iar in mai putin de 10
minute transfuzia sanguina s-a incheiat si vei putea sa iti rezervi
cateva minute de odihna. Daca iti faci timp si curaj sa donezi, te
vei intreba de ce ai ezitat atata vreme sa donezi sange.
2. Sunt prea ocupat(a). Procesul de donare de sange dureaza
aproximativ o ora, iar transfuzia in sine nu tine mai mult de 7 10
minute. Daca stai sa te gandesti ca o singura ora din timpul tau
poate salva viata unui copil nascut prematur, sau a unei persoane
care sufera de cancer, poate ca vei acorda o ora din timpul tau si
vei salva aceste vieti.
3. Nu m-a intrebat nimeni daca vreau sa donez sange/ Nu
am stiu ca pot sa donez sange. Considera ca tocmai ai fost
intrebat! Pur si simplu, nu exista alta metoda de a asigura unitatile
de sange din spitale, decat prin donatia ta si a celorlalti. In fiecare
moment, o persoana are nevoie de sange.

4. Am donat sange anul acesta.

Foarte bine, insa poti sa donezi
sange o data la 3 luni. Foarte multi
donatori, doneaza sange de pana la
5 ori pe an!
5. Imi este teama ca voi
contacta virusul HIV. Riscul
contactarii cu virusul HIV este
exclus, pentr ca se folosesc numai
ace sterile pentru fiecare donator in
parte, apoi acele folosite se arunca
la containere speciale.
6. Nu am grupa de sange potrivita.Cele 4 grupe de sange sunt
indispensabile indiferent de anotimp, zi a saptamanii sau minut al
zilei. Daca ai o grupa de sange comuna, sunt foarte multi pacienti
care au nevoie de sange, asa ca cererea este mare. Daca ai o grupa
de sange mai putin intalnita, numarul donatorilor este limitat, asa ca
rezervele de sange sunt insuficiente.

7. Nu am suficient sange in corp. Un

adult are in medie intre 10 12 unitati de
sange disponibile pentru a dona. Doctorii
spun ca adultii sanatosi pot sa doneze
frecvent pentru ca functiile corpului
inlocuiesc rapid cantitatea de sange
donata.
8. Nu vreau sa ma simt slabit dupa ce
donez sange. Donarea de sange nu ar
avea de ce sa aiba efecte adverse asupra
unui adult sanatos pentru ca in corp se
gaseste o cantitate de sange suficienta
pentru a dona. Vei dona mai putin de o
unitate de sange, iar corpul tau, care
produce constant sange, va inlocui
cantitatea de sange pierduta in mai putin
de 24 de ore. Cei mai multi dintre donatori
isi continua activitatile zilnice dupa ce au
donat.

9. Nu este nevoie de
sangele meu (sunt
prea batran/ am
fost bolnav). Daca ai
indoieli, intreaba
medicul de familie.
Asistentii medicali din
centrele de colectare
se vor uita si ei atent
la istoria ta medicala.
Cat despre varsta, nu
exista o limita impusa,
si o mare parte din
conditiile medicale nu
te impiedica sa donezi
sange.

10. Am o grupa de
sange rara, asa ca
voi astepta pana
cand voi primi o
cerere speciala.
Grupele rare de sange
sunt intotdeauna in
rezerve putine. Exista o
nevoie constanta pentru
aceste grupe de sange
asa ca ia cu tine un
prieten, doneaza sange
impreuna cu el,
savurati o ciocolata si o
prajiturica si....salvati o
viata

Celulele stem reprezinta celulele care stau la baza formarii tuturor

tesuturilor si organelor. Acestea sunt prezente in organism atat in perioada
intrauterina si dupa nastere, cat la reinnoirea periodica sau la vindecarea
tesuturilor si organelor dupa diverse boli / traumatisme.

Celulele stem sunt de

doua tipuri
- hematopoietice
- mezenchimale

Surse disponibile de celule stem

hematopoietice pentru obtinerea unei
grefe de transplant: maduva osoasa,
sangele periferic si sangele
placentar.

Celulele stem
hematopoietice sunt
responsabile de formarea
celulelor din sange:
leucocite, hematii si
trombocite, fiind primele
celule stem identificate la
inceputul anilor 60

Celulele stem
sunt celulele de
baza ale
organismului
uman,
caramizile vietii
umane. Ele
creeaza organele,
tesuturile,
sangele si
sistemul nostru
imunitar.
Celulele stem mezenchimale reprezinta o categorie mai recent
recunoscuta de celule stem, ca urmare a numeroaselor cercetari
desfasurate in acest domeniu. Celulele stem mezenchimale spre
deosebire de celulele stem hematopoietice, dau nastere altor
categorii de celule (ex. celule cartilaginoase ; osoase, musculare;
interstitiale; grasoase ; tegumentare, nervoase, etc).

Majoritatea celulelor din corpul nostru pot da nastere numai unor celule
de acelasi tip celulele sangvine produc celule sangvine, celulele
epidermei produc mai multe celule ale pielii s.a.m.d. Insa, celulele stem
sunt unice, nu numai pentru ca pot da nastere multor tipuri de celule o
celula stem poate crea sangele, rinichiul, inima sau oasele -, ci si pentru
ca se pot diviza de mai multe ori decat celulele obisnuite.

Celulele stem, ca cele prezente in placenta si

cordonul ombilical, sunt surse de trombocite si
celule rosii care transporta oxigenul in sange.
Celulele stem dau nastere, de asemenea, si
sistemului imunitar care ne ajuta sa luptam
impotriva infectiilor si ne protejeaza corpul de
agentii externi.

Fata de alte celule,

celulele stem:
-Pot continua sa se
divida pentru
perioade lungi de
timp: majoritatea
celulelor, cum sunt
cele ale pielii,
inceteaza a se replica
dupa o anumita
perioada de timp.
Celulele stem se
replica pe ele insele
o perioada mai mare
de timp, teoretic
nelimitata.

Sunt nespecializate: celulele specializate au

anumite proprietati care le permit sa realizeze
anumite sarcini, spre exemplu celulele rosii
contin hemoglobina care ii permite sa care
oxigenul in sange. Celulele stem au capacitati
nespecializate si nu poseda structuri specifice
de tesut pentru a realiza actiuni specializate.

Pot da
nastere
unor celule
specializate
: celulele
stem trec
printr-un
proces
numit
diferentiere
si creeaza
anumite
tipuri de
celule
(nervoase,
ale pielii,
ale
muschilor,
etc)

Asadar, exista 2 tipuri de

celule stem:
Celule stem
embrionare
In primele stadii de
dezvoltare embrionara,
celulele raman relativ
nediferentiate (imature)
si par a poseda
capacitatea de a deveni
sau a se diferentia in
aproape orice tesut din
corp. Celulele
embrionare provin din
embrioni cu varsta de
maxim 7 zile, care pot fi,
la randul lor, donati sau
produsi in exces in timpul
proceselor de fertilizare in
vitro. .

Celulele stem adulte sunt prezente in orice individ, in numar mic la nivelul
inimii, creierului, plamanilor, oaselor si altor organe, putand fi recoltate din
organisme adulte sau cordonul ombilical. Se divizeaza intr-un numar
limitat de celule, inferior diviziunilor celulelor embrionare. Dupa nastere,
organismul pastreaza doar rezerve de celule stem in aceste organe, pentru
eventualitatea in care apar probleme de sanatate care necesita folosirea lor.
Celulele stem adulte sunt o grupa de celule pe care stiinta medicala le-a
putut utiliza eficient in transplantul de maduva osoasa in ultimii 30 ani.
Desi nu se pot transforma in orice celula din corp, ele au capacitatea de a
da nastere doar unor anumite tipuri de celule care se pot dezvolta intr-un
tesut sau organ specific, fiind cunoscute ca celule multipotente. Celulele
stem adulte se mai numesc si celule stem somatice.

Celulele stem adulte pot fi:

-celule stem hematopoietic
e
: dau nastere tuturor
tipurilor de celule sangvine
-celule stem
mezenchimale: dau
nastere unui anumit tip de
celule osteocite (celulele
care formeaza oasele),
condrocite (formeaza
cartilagiile), adipocite
(celulele adipoase), etc
-celule stem neuronale,
prezente in creier si care
dau nastere la 3 tipuri
majore de celule : celule
nervoase (neuroni) si doua
categorii de celule nonneuronale astrocite si
oligodendrocite

-celule stem epiteliale

prezente in captuseala
tubului digestiv
-celule stem ale pielii care
apar la nivelul bazal al
epidermei si la baza
foliculilor capilari.

Sangele placentar este cea mai facila

sursa de celule stem, recoltandu-se la
nastere ulterior sectionarii cordonului
ombilical si desprinderii nou nascutului
de acesta. Colectarea sangelui
placentar este nedureroasa si nu
implica riscuri pentru mama sau nou
nascut, putandu-se efectua indiferent
de tipul nasterii : pe cale naturala sau
prin operatia de cezariana.

Sangele ombilical este o sursa bogata de celule stem hematopoietice

caramizile celulelor sanguine si ale sistemului imunitar.
In cazul pacientilor cu leucemie, spre exemplu, chimioterapia este folosita
pentru a elimina din corp celulele bolnave, astfel incat sa poata incepe productia
normala de celule sangvine. Odata ce productia de sange nou debuteaza, boala
intra in remisie. Insa daca tratamentul nu da rezultate sau leucemia recidiveaza,
doctorii opteaza de cele mai multe ori pentru un transplant de celule stem. O
transfuzie de celule stem din sangele cordonului ombilical al unui donator
sanatos poate ajuta la formarea unui sange si al unui sistem imunitar nou,
oferindu-i pacientului o sansa pentru recuperarea completa.

Spre deosebire de
celulele stem din
maduva osoasa,
celulele stem din
sangele cordonului
ombilical sunt imature si
nu au invatat inca cum
sa atace substantele
straine. In mod similar,
corpul nu recunoaste
aceste celule primitive
ca fiind straine, ceea ce
inseamna ca pacientii
care primesc celule
stem din cordonul
ombilical sunt mai
putin expusi riscului
de a respinge
transfuzia.

Este, de asemenea, mai usor sa gasesti

compatibilitate in eventualitatea unui transplant
folosind celule stem din cordonul ombilical decat din
orice alte surse.

Prelevarea celulelor stem se realizeaza de

catre medicul ginecolog, eventual ajutat
de o asistenta medicala si nu este
influentata de medicamentele administrate
in timpul sarcinii sau al nasterii
(anestezii).
Sub nicio forma NU se va recolta sange
din cordonul ombilical al gravidelor
infectate HIV, cu hepatita B sau C si
silifis. Prelevarea de celule stem este
discutabila in cazul in care gravida a fost
infectata cu rubeola sau toxoplasmoza in
timpul sarcinii, precum si in cazul unei
infectii anterioare cu hepatita B sau C.
Recoltarea sangelui din cordonul
ombilical este complet nedureroasa si
sigura pentru mamica si bebelus
intrucat nu intervine in procesul de
travaliu sau nastere propriu-zis.

Prelevarea sangelui din cordonul

ombilical are loc imediat dupa
nasterea copilului si inainte de
eliminarea placentei, imediat ce
ritmul cardiac al cordonului ombilical
inceteaza si acesta este sectionat de
catre obstretician. Odata ce cordonul
medical este curatat si dezinfectat
pentru reducerea contaminarii cu
organisme provenite din lichidul
amniotic si flora vaginala, poate
incepe recoltarea propriu-zisa de
sange ombilical. Se strapunge vena
ombilicala cu ajutorul dispozitivului
furnizat de kit-ul de recoltare celule
stem si se extrage sangele ramas in
cordonul ombilical si la nivelul
placentei.

Cantitatea de sange prelevata, precum

si concentratia de celule stem se
inscriu in limite largi (20-200 ml, iar
celulele stem varieaza in jurul
ordinelor de milioane de celule). Se
estimeaza ca volumul de sange
prelevat din cordonul ombilical este
suficient in cazul in care se impune
transplantul de celule stem pentru un
copil, insa nu si pentru un adult.

Trebuie mentionat ca in cazul

nasterilor prin cezariana,
recoltarea sangelui din cordonul
ombilical este mai complicata
decat in cazul unei nasteri
vaginale, intrucat concentrarea
ginecologului se rasfrange asupra
aspectelor chirurgicale ale
mamicii. Dupa ce bebelusul a fost
extras iar uterul mamei a fost
cusut, se poate realiza si
colectarea de sange ombilical. De
aceea, cantitatea de sange
recoltata la o nastere prin
cezariana va fi intotdeauna mai
mica decat in cazul unei nasteri
normale, vaginale.

In cazul gemenilor se
disting doua situatii:
-sarcina gemelara
univitelina (o singura
placenta): se va utiliza 1
singura trusa de prelevare
celule stem
-sarcina gemelara bivitelina
(2 placente): se vor utiliza
2 truse de recoltare celule
stem, cate una pentru
fiecare cordon si fiecare
placenta.
Exista banci de celule stem care ofera posibilitatea stocarii unui
segment de 10-20cm de cordon ombilical (gelatina Wharton),
suplimentar fata de sangele ombilical deja recoltat. Cordonul
ombilical contine, la randul lui, celule stem diferite de cele care se
gasesc in sangele deja recoltat, cercetatorii studiind modalitati in
care acestea pot fi folosite in terapiile celulare.

In eventualitatea in care cineva din familie are nevoie de

un transplant de celule stem pentru a trata o boala cu
potential fatal, cum ar fi leucemia, siclemia, limfoamele
sau deficientele imune, iar sangele ombilical al
bebelusului este compatibil cu cel al bolnavului, celulele
stem recoltate la nasterea copilului vor putea fi folosite
pentru salvarea unei persoane dragi.

Pentru o taxa de
aproximativ 1000 Eur,
o banca privata de
celule stem
recolteaza,
proceseaza si
depoziteaza sangele
bogat in celule stem
ale cordonului
ombilical al
bebelusului pentru
folosirea in scopuri
medicale de catre
membrii familiei
copilului.

Transportul sangelui ombilical la banca de celule stem este

asigurat de catre firme acreditate pentru transportul probelor biologice
si se recomanda ca kitul de recoltare celule stem sa fie adus in
laboratorul de procesare in maxim 96 ore de la recoltare,
considerand ca transportul se realizeaza in conditii optime, la o
temperatura mai mica de 22 grade Celsius, ferit de inghet si de
verificare cu raze X (in aeroporturi) in timpul transportarii de la
unitatea de recoltare la banca de stocare a celulelor stem.

Dupa recoltarea sangelui din

cordonul ombilical si transportarea
kit-ului de recoltare la laboratorul
bancii de celulele stem, personalul
specializat al acestuia va procesa
mostra de sange ombilical si o va
pregati pentru stocare.

Procesarea celulelor stem se desfasoara pe parcursul a mai multor etape:

1.Se verifica datele (codul de bare si fisa insotitoare) si integritatea pungii de
sange ombilical recoltat.
2.Se introduc datele de identificare ale mamicii in baza de date
3.Se verifica daca sangele este contaminat (exista un pericol de 2-3 % de
contaminare cu microorganisme provenite din flora vaginala si lichidul amniotic)
si se testeaza viabilitatea celulelor stem.
4.Procesarea propriu-zisa: se evalueaza numeric volumul de sange recoltat si
concentratia de celule stem. In urma separarii globulelor rosii de celelalte celule
si de plasma prin centrifugare, celulele stem rezultate sunt tratate cu o solutie
chimica care impiedica formarea cristalelor de gheata si respectiv implozia
celulara, pregatindu-se pentru criogenare. Pentru a izola celulele stem viabile,
se va selecta proteina CD34+ care se regaseste la suprafata celulelor stem. Mai
apoi, celulele stem sunt numarate.

5.Criogenarea celulelor stem se realizeaza in trepte, proces asistat si

monitorizat digital, pana la atingerea temperaturii finale de -196 grade Celsius.

6.Depozitarea
celulelor stem
criogenate se
realizeaza in azot
lichid sau vapori de
azot lichid, la o
temperatura de
-196 grade Celsius
pentru minim 18
ani, acestea
pastrandu-si
capacitatea de
reinnoire si
populare a
maduvei osoase.

Sange integral vs. Reducere volumetrica (concentrat de celule stem)

Unele banci de
celule stem
aleg sa
depoziteze
sangele
integral, fara
a-l supune
reducerii
volumetrice.

Reducerea volumetrica presupune indepartarea celulelor rosii si plasmei din

sangele prelevat din cordonul ombilical. Se stocheaza concentrat de celule
stem pentru un transplant fara efect de respingere a organismului, numit
efect de grefa. Reductia presupune procesarea probei de sange recoltata la
nastere, separand celulele stem de restul masei de sange placentar ce contine
multiple alte tipuri de celule, hormoni, produsi de metabolism.

Motivul este ca toti acesti produsi

auxiliari nu sunt recomandati a fi
retransplantati pacientului care
necesita interventia, cu atat mai mult
cu cat acesta poate fi diferit de persoana
de la care s-a recoltat (beneficiarul putind
fi un frate/sora, parintii sau o alta ruda
compatibila) si cu atat mai mult cu cat
medicina recomanda ca orice tip de
interventie medicala, respectiv
transplant, sa fie minim invaziv. La
procesarea prin reducere volumetrica
exista posibilitatea unei pierderi
celulare intre 10-20 % . in timpul
proceselor de crioconservare si
decrioconservare a unitatii de sange
integral, celulele rosii sunt distruse,
afectand astfel viabilitatea celulelor
stem stocate. Mai mult, hemoglobina
din sangele stocat integral, eliminata n
urma procesului de inghetare si
dezghetare este toxica pentru rinichii
pacientului.

Depozitarea celulelor stem se realizeaza in

recipiente cu azot lichid sau vapori de azot lichid
la o temperatura de -196 grade Celsius, special
concepute in acest sens (pentru a rezista la calamitati
naturale: cutremure, incendii, inundatii), recipiente
care nu au nevoie de energie electrica pentru a se
mentine in functiune. Temperatura de criogenare se
pastreaza la aceasta valoare indiferent de alimentarea
cu curent electric a incintei in care acestea sunt
adapostite. Mostrele de celule criogenate sunt
permanent monitorizate si supravegheate, aceste
sisteme beneficiind de surse electrice de rezerva.

Registrul de
Donatori de Celule
Stem

Registrul este o baz de date cu toate tipizrile tisulare, adic antigenele HLA
pe baza crora se caut compatibilitatea, ale donatorilor voluntari. Cnd un
pacient are nevoie de un transplant de mduva i nu are donatori compatibili
n familie, se caut n Registru donatori poteniali compatibili.
A deveni donator volutar nu cost nimic i nu aduce beneficii materiale
donatorilor.
Registrul respect n totalitate confidenialiatea privind donatorii i pacienii,
donatorul nu va afla identitatea pacientului cruia i-a donat mduva, i nici
pacientul nu va cunoate persoana care i-a salvat viaa.
Registrul i poate desfura activitatea dac se gsesc voluntari dornici s
ajute pe cei care au nevoie.
Important: Donatorul trebuie s aib ntre 18 i 50 ani.

Recrutarea donatorilor voluntari de

celule stem urmeaz s se fac prin
intermediul reelei naionale de
transfuzie. Voluntarilor li se vor face
teste speciale de compatibilitate, iar
ulterior, cnd se gsete un bolnav
compatibil, vor fi chemai din nou.
Baza de date a registrului va putea fi
accesat att de clinici din ar, ct i
de unele din afara rii, care vor plti.
Cei care vor s doneze trebuie s-i
dea acceptul n scris, iar iniial li se vor
recolta patru eprubete a cte 7 mililitri
de snge din care se fac markeri virali i
probele de identificare HLA. n condiiile
n care testele pentru markeri virali sunt
negative, respectiva persoan e nscris
n Registrul Naional al Donatorilor de
Celule Stem cu fenotipul HLA aferent,
aducndu-i-se acest lucru la cunotin.

Pasul 1
Ca sa se inscrie in Registru,
donatorii trebuie sa faca o
simpla analiza de sange.
Proba va fi analizata din
toate punctele de vedere,
iar rezultatul (daca
potentialul donator este apt
pentru a dona) va fi aflat in
doua-trei zile. Daca este
sanatos si deci apt sa
devina donator este inscris
intr-o baza de date, adica in
Registrul Donatorilor
Onorifici.
Numai in cazul in care
donatorul este compatibil
100% cu bolnavul, acesta
va fi solicitat sa doneze
celule stem.

Pasul 2
Daca este compatibil cu un bolnav, donatorul va fi supus unui
tratament pentru ca celulele stem din maduva osoasa sa
migreze catre sangele periferic.

Pasul 3
Pe vena se monteaza un cateter care este conectat la un aparat
care seamana cu cel dializa (afereza). Procedura nu dureaza
mai mult de doua ore si este fara riscuri pentru donatori.
Celulele stem hematopoetice extrase din organism se refac in
cateva zile.
Celulele extrase din sange vor fi transplantate bolnavilor de
leucemie, talasemie sau limfom Hodkin cu ajutorul unei simple
perfuzii. In urma transplantului, pacientul are mari sanse de a
deveni un om perfect sanatos.

Transplatul medular sau de celule

stem hematopoietice nseamn
nlocuirea mduvei bolnave a
pacientului cu celule medulare
sntoase ale donatorului. n
anumite cazuri transplantul poate
fi auto-transplant, cnd de fapt se
utilizeaz mduva osoas proprie
a pacientului pentru a efectua
grefa. Dac situaia i diagnosticul
impune, poate fi un allotransplant, cnd bolnavul trebuie
s primeasc celule medulare
sntoase compatibile fie de la un
frate/sor (allo-transplant nrudit),
fie de la un donator nenrudit.
Transplantul de celule stem din
sangele periferic este o procedura
prin intermediul careia se refac
celule stem distruse de dozele
mari de chimioterapie.

Pregatirea pentru transplant

- Investigatii si proceduri pre-transplant
Imediat ce celulele stem donatoare vor fi disponibile, bolnavului i se vor efectua
mai multe teste si proceduri prin care i se va evalua starea generala de sanatate
pentru a se confirma ca este fizic pregatit pentru transplant.
Va fi implantata chirurgical, in zona toracica, in apropiere de gat, o linie
intravenoasa, un cateter. Aceasta linie centrala va fi disponibila pentru perfuzii
cu celule stem pe durata intregului tratament.
Linia centrala va mai fi utilizata si pentru a se recolta probe de sange,
pentru chimioterapie, pentru a oferi transfuzii de sange si nutrienti necesari cand
este nevoie.
- Procesul de conditionare
Dupa incheierea testelor de pre-transplant, va debuta procesul cunoscut sub
denumirea de conditionare. In timpul acestui proces, bolnavului i se va face
chimioterapie, radioterapie cu scopul de:
-a distruge celulele canceroase
-a suprima sistemul imunitar, astfel incat organismul sa nu respinga celulele
stem transplantate.
Tipul de proces conditionat implicat va depinde de o serie de factori, inclusiv
tipul bolii, starea generala de sanatate si tipul de transplant planificat - daca
transplantul este alogen sau autogen.

Exista trei tripuri de

transplant de celule
stem din sangele
periferic:
-autolog - bolnavul
primeste propriile
celule stem
-alogen - bolnavul
primeste celule stem
de la un donator
-singeneic - bolnavul
primeste celule stem
de la un geaman
identic.

Celulele stem vor fi colectate din sange.

Pentru a creste numarul de celule stem care
ar putea fi recoltate din sange, donatorilor li
se injecteaza inainte, timp de 4 zile, zi de zi,
o proteina sintetica numita filgrastim (factor
de crestere). In ziua recoltarii, sangele va fi
colectat si apoi procesat printr-un aparat
care separa celulele stem.
Sangele ramas in urma recoltarii celulelor
stem este retransplantat bolnavului.
Prelevarea celulelor stem este o procedura
care se face ambulator si are o durata de 68 ore in decursul a 1-2 zile.
nainte ca pacientul s primeasc celulele
sntoase ale donatorului, va face un
tratament agresiv de chimioterapie i
eventual radioterapie, ca mduva lui
bolnav s fie complet distrus i s ofere
loc liber celulelor sntoase pe care le va
primi de la donator.

Donarea de celule stem din snge periferic (afereza)

Donarea de celule stem hematopoietice din circulaia sanguin se face n doi
pai:
Pasul 1: n mod obinuit, concentraia de celule stem hematopoietice n sngele
periferic este mic. Pentru a crete concentraia acestora se injecteaz sub
piele, timp de 4 zile, o protein sintetizat, denumit factor de cretere, a crei
aciune seamn cu cea a unei proteine naturale produs de organismul nostru.
Pasul 2: n a cincea zi, printr-o simpl analiz a sngelui, se stabilete dac s-au
mobilizat suficiente celule stem hematopoietice i are loc donarea de celule stem
hematopoietice din snge se face prin procedura denumit aferez. Se
monteaz un cateter pe vena femural (pe picior), cu ajutorul cruia vei fi
cuplat/ la un aparat care va colecta prin filtrare celulele stem necesare pentru
transplant. Sngele filtrat revine n organism pe cale intravenoas. Procedura de
aferez nu este dureroas, nu necesit anestezie i dureaz n medie 3-5 ore,
timp n care o echip medical v va sta la dispoziie. Dup reuita procedurii se
va scoate cateterul i donatorul/ea va putea pleca acas.

n prezent, peste
70% din
trasplanturile
efectuate n lume se
fac folosind celule
stem heamtopoietice
recoltate din snge
periferic.

Riscuri asociate:
Tratamentul cu factor de cretere este n general bine tolerat. Ca orice
medicament, poate provoca reacii neplcute cum ar fi: dureri osoase sau
musculare, dureri de cap (care se trateaz cu paracetamol) sau scderea
pasager a tensiunii arteriale. Pn acum nu s-au observat efecte adverse pe
termen lung ca urmare a tratamentului cu factor de cretere.
n timpul aferezei este posibil scderea nivelului de calciu, care poate fi prevenit
printr-o suplimentare venoas a calciului, pe perioada procedurii.

Donarea de celule stem din mduv osoas

Aceast procedur nu necesit niciun tratament special nainte. Se face
obligatoriu sub anestezie general, ntr-o sal operatorie. Mduva se recolteaz
din osul bazinului cu ajutorul unui ac i al unei seringi. Pe ntreg parcursul
procedurii donatorul/ea va fi n grija unei echipe medicale specializate. Va putea
pleca acas la 24 ore de la donare. Refacerea are loc n decurs de o sptmn
de la donare.
Riscuri asociate:
Ca la orice operaie sub anestezie general, singurul risc la recoltarea celulelor
stem din mduv l reprezint riscul anesteziei. Pentru evitarea acestui risc,
donatorul/ea va fi consultat/ de un medic anestezist naintea procedurii, care i
va da avizul pentru efectuarea procedurii.
n cazuri rare, pot aprea dureri de cap dup anestezie, febr postoperatorie sau
stare de oboseal.
n prezent, aproximativ 20% dintre transplanturile efectuate n lume se fac cu
celule stem recoltate direct din mduv osoas.

Cum sunt administrate

bolnavului celulele stem din
sangele periferic?

Medicii vor umari progresul pacientului prin

analizarea sangelui in mod regulat, pentru a
se asigura ca acceptarea grefei este un
succes. Recuperarea completa va fi de lunga
durata. Totusi, inainte ca sistemul imunitar sa
fie recuperat complet si pentru ca acesta sa
functioneze, ar putea dura luni sau chiar ani.
Uneori, poate fi aspirata o cantitate mica de
maduva osoasa, pentru ca medicul sa
evalueze in mod detaliat progresele
pacientului.

Bolnavul este tratat fie cu

radiatii, fie cu medicamente
puternice pentru cancer, inainte
de a primi celulele stem printr-o
linie intravenoasa. Dupa ce
celulele stem sunt transplantate
la pacient, vor trece din fluxul
sanguin in maduva osoasa.
Acolo vor incepe sa produca
celule sanguine rosii, albe si
trombocite sanatoase.
Procesul este numit acceptare
de grefa si debuteaza la douapatru saptamani dupa
transplantul de celule stem.

-anemia Fanconi
-dereglari metabolice ereditare
-sindroame de insuficienta medulara:
aplazie eritroida pura (Sindrom Blackfan
Diamond)
-anemie diseritropoietica congenitala
-trombocitopatie ereditara severa

Transplantul de celule
stem este indicat ca
tratament in urmatoarele
boli:
-anemie aplastica severa
-leucemie acuta
-mielodisplazie
-leucemie mieloida
cronica
-leucemie limfocitara
cronica
-talasemie majora
-siclemie
-cazuri selectionate de
mielom multiplu
-cazuri selectionate de
limfom Hodgkin
-cazuri selectionate de
limfom Non-Hodgkin
-boala mieloproliferativa
-boli imunodeficitare

Celulele stem din cordonul ombilical nu

sunt doar pentru copilul tau. Ele
reprezinta o investitie pentru intreaga
familie. Iar daca sansele ca unul din
membrii familiei sa poata folosi celulele
stem recoltate la nastere sunt mici,
probabilitatea de a fi folosite pentru a
trata o varietate mare de alte boli este
considerabila.
Atacurile cardiace: doctorii au introdus celule stem in muschiul cardiac al
pacientilor afectati de numeroase atacuri cardiace pentru a observa daca ele
genereaza tesuturi noi si repara leziunile. Pana acum, rezultatele sunt
promitatoare
Boli coronariene: doctorii au transplantat celule stem in arterele infundate ale
pacientilor afectati de boli coronariene. Celulele stem au ajutat la cresterea de
noi vase de sange in jurul arterelor blocate si au imbunatattit fluxul de sange in
zonele inimii supuse riscului de leziuni
Boli vasculare: celulele stem au dat nastere la noi vase de sange in jurul
arterelor ingustate si deteriorate de la nivelul picioarelor doamnelor si au
restabilit circulatia sangelui in aceste zone

Leziuni nervoase si cerebrale: in conditii

de laborator, cercetatorii au descoperit
ca celulele stem umane se pot maturiza
in celule nervoase, ceea ce are implicatii
deosebit de valoroase in tratarea unei
mari varietati de probleme neurologice
Atacuri cerebrale: studiile au demonstrat
ca transplantarea de celule stem la
sobolani imbunatateste functiile
cerebrale afectate in urma unui atac
cerebral si leziuni cerebrale traumatice
Scleroza multipla: doctorii au introdus
celule stem la pacientii afectati si s-au
inregistrat usoare imbunatatiri in evolutia
bolii
Cancere si alte boli de sange.
Celulele stem pentru tratamentul
cancerelor pot fi recoltate fie din maduva
osoasa a pacientului sau a donatorului
compatibil, fie se utilizeaza celulele stem
recoltate la nastere din sangele
cordonului ombilical.

E bine de mentionat ca in multe cazuri

multe dintre cancerele la copii, spre
exemplu este mai bine sa NU tratam
copilul cu propriile celule stem. Este
posibil ca celule stem ale copilului
bolnav sa poarte acelasi material
genetic care a declansat boala, ceea ce
inseamna ca s-ar transplanta premisele
revenirii bolii. Daca un copil cu
leucemie, de exemplu, ar fi tratat cu
propriile celule stem, boala poate reveni
intrucat sangele transfuzat contine codul
genetic care a provocat leucemia. In
acest caz, cel mai bun donator pentru
transplant ar fi fratele sau sora
pacientului, acesta fiind motivul pentru
care parintii decid stocarea celulelor
stem din cordonul ombilical in banci
private. Majoritatea fratilor, insa, nu
sunt perfect compatibili.

Dac o ar rmne fr gru,

import gru, dar, dac rmne
fr snge nu poate s importa
pentru c exist riscul ca
sngele s fie infectat i atunci
se poate ajunge chiar la situaii
de conflicte armate, spune
Aimee Bugner.

Dac te duci s donezi, INDIFERENT

DE MOTIVUL PENTRU CARE TE
DUCI S DONEZI, c e pentru bani,
c e din spirit civic, nu conteaz,
trebuie s fii tot timpul contient c faci
un lucru minunat, care i se
contorizeaz ca fapt bun i
reprezint o contribuie pozitiv la
societatea n care trim.

MERGEI S
DONAI!
Nu uitai c donarea
de snge chiar
salveaz viei, la
propriu. Nu este un
clieu, este un
adevr. i tu dac
vei merge s donezi,
vei salva sau vei
mbunti
considerabil viaa
cuiva.

Nu ratai ocaziile de a face bine altora. Asta nseamn un

popor civilizat, asta nseamn o societate uman normal, asta
nseamn s fii OM.