ALIMENTATIA BOLNAVULUI

In ingrijirea bolnavului, alimentatia este un obiectiv important. Deoarece prin alimentatie se

mentine energia organismului, ingrijirea bolnavului are in vedere atat stabilirea unui regim alimentar
echilibrat corespunzator bolii, cat si administrarea lui.
Alimentatia rationala = reprezinta raportul unor alimente in concordanta cu nevoile
organismului diferentiat dupa varsta, munca, starea de sanatate sau de boala, starea fiziologica.
Alimentatia echilibrata asigura integral factorii nutritivi necesari ca suport energetic pentru
existenta.
Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii :
1. inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului- cele necesare cresterii la copii sau cele
necesare refacerii pierderilor prin consum exagerat la adulti;
2. asigurarea aportului de vitamin si saruri minerale necesare organismului;
3. favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave;
4. prevenirea unei evolutii nefavorabile in bolile latent;
5. consolidarea rezultatelor terapeutice obtinute prin alte tratamente.
Aplicand aceste principii in alimentatia unui bolnav se stabileste un regim dietetic, care sa-i
asigure necesitatile calitative si cantitative ale organismului.
CALCULAREA RATIEI ALIMENTARE
Proportia alimentelor de origine animal sau vegetala pe 24 de ore alcatuieste ratia alimentara,
variabila dupa varsta, munca prestata, starea de sanatate sau boala.
Ratia alimentara se masoara in calorii. La ratia minima de 1.600 calorii necesara organismului
in repaus se adauga ratia care trebuie sa acopere necesarul de calorii pentru munca depusa in plus.
Un bolnav in repaus absolut la pat necesita 25 cal/kg corp. necesitatile bolnavului cresc daca
lucreaza, daca este febril (13% pentru fiecare grad de temperatura), daca are convulsii, etc.
Ratia alimentara echilibrata la adult va cuprinde : 100 g glucide in 24 de ore; 70 g lipide in 24
de ore; 70 g proteine in 24 de ore.
La calcularea ratiei alimentare trebuie sa se realizeze un echilibru intre principiile nutritive
astfel : 50-55 g% glucide, 10-15% protein si 30-40% lipide.
INTOCMIREA FOII DE ALIMENTATIE ZILNICA
Foaia de alimentatie zilnica este un document medical in care se centralizeaza regimurile
alimentare zilnice prescise de catre medic fiecarui bolnav in scop terapeutic. Aceste regimuri sunt
recomandate de catre medic in timpul vizitei medicale. Asistenta medicala noteaza in caietul de
activitati personale regimul alimentar pentru fiecare bolnav in parte, apoi pe baza acestor consemnari
se intocmeste foaia de alimentatie a sectiei. Aceasta se intocmeste pentru ziua urmatoare si se
transmite blocului alimentar.
 ASIGURAREA ALIMENTATIEI DIETETICE A BOLNAVILOR
Alimentatia dietetica reprezinta tratamentul bolnavului prin substantele alimentare ingerate.
Dieta trebuie sa asigure valoarea calorica a unei alimentatii normale.
Regimurile dietetice sunt foarte variate, in functie de cantitatea si calitatea alimentelor ce le
compun.
In functie de cantitatea alimentelor, regimurile pot fi hipocalorice si hipercalorice. Din punct
de vedere calitativ, regimurile sunt adaptate diverselor categorii de imbolnaviri, fiind prescrise de
medic.
Denumire Valoare calorica Alimente componente Afectiunea determinanta
regim
Hidric ------- -Apa fiarta si racita, sifon, -post interventii chirurgicale
apa mineral asupra tubului digestiv,
-Ceaiuri neindulcite, zeama varsaturi incoercibile,diaree
de orez, supe diluate si acuta, gastrite si duodenite
degresate din carne acute
-are drept scop hidratarea
organismului dar cu
menajarea tubului digestiv
Hidro- -hipocaloric -limonade, ceaiuri indulcite, -stari febrile, insuficienta
zaharat -normo-glucidic sucuri de fructe si renala acuta, insuficienta
zarzavaturi, supe preparate hepatica acuta, insuficienta
din zarzavaturi cardiaca
-constituie un aport important
de vitamine
Lactat -hipo-caloric -1.500-2.000 ml lapte, -boli febrile si infecto-
putand fi imbunatatit cu oua contagioase 9perioada acuta),
si zahar (lapte batut, iaurt, ulcer gastro-duodenalin criza
chefir,sana, branza vaca, dureroasa, post-hemoragie
smantana, frisca) digestive, anumite afectiuni
cardiace.
Lacto- -normo si hiper- -fainos : gris, orez, taitei, -regimul fainos este indicat in
farino- caloric macaroane fierte in apa sau dispepsii de putrefactive,
vegetarian lapte, branza de vaci, cas, enterite;
oua moi, unt proaspat, paine, -regimul lacto fainos este
biscuiti; indicat in afectiuni cardiace,
-vegetarian : se adauga la gastrite boli febrile;
cele de mai sus zarzavaturi si -regimul lacto fainos
fructe proaspete sau fierte vegetarian este recomandat in
convalescenta ulcerului
gastro-duodenal si a
afectiunilor cardiace.
Hepatic -hipo si normo- -ceaiuri, miere, citrice, iaurt, -convalescenta hepatica,
caloric branza de vaci, carne de hepatita cronica, ciroza
-normo-proteic peste, pasare fiarta, supe de hepatica, neoplasm hepatic
-normo-glucidic fainoase, paine alba prajite si
biscuiti
Renal -normo si hiper- - branza de vaci, galbenus de -glomerulo-nefrita acuta
caloric ou, urda, cas, compot, supe -insuficienta renala acuta si
-hipo-sodat de legume si fainoase, salata cronica
de cruditati cu ulei, paine
 fara sare
Cardio- -normo-caloric -lapte, iaurt, branza de vaci, -hipertensiune arteriala,
vascular -hipo-sodat carne slaba fiarta, supe si cardiopatii decompensate,
salate de legume si fructe, infarct miocardic acut
piureuri, compot, aluat fiert
si de tarta, dulceata, biscuiti,
paine alba fara sare

Diabetic -hipo si normo- -in functie de tipul de diabet -diabet zaharat de tip I,
glucidic si toleranta la glucide, mentinut prin regim alimentar
alimentele componente vor fi -diabet zaharat de tip II,
alimente cantarite obligatoriu mentinut prin regim alimentar
si alimente necantarite si antidiabetice orale
-lapte, paine, fainoase, -diabet insulino-dependent,
legume uscate, fructe mentinut prin regim alimentar
(alimente cantarite) si administrare de insulina
-peste, branzeturi, oua, supe
de carne si legume, mezeluri,
sosuri fara faina (alimente
necantarite)

Desodat -hipo-normo-caloric -este exclusa sarea sodica -Hipertensiune arteriala,

-orez, zahar, miere, fructe insuficienta cardiac si
crude, nuci glomerulo-nefrita acuta

Hipocaloric -hipocaloric -branza de vaci 300g, lapte, -HTA esentiala, obezitate,

carne alba, legume, mere hipercolesterolemie

ALIMENTAREA PACIENTULUI
ORARUL SI REPARTIZAREA MESELOR
-micul dejun se serveste dimineata, dupa efectuarea recoltarilor, dar inainte de aplicarea tratamentelor;
-cina va fi servita cu 2 ore inainte de culcare, astfel ca perioada de repaus din cursul noprii nu
depaseste 10-12 ore;
-restul meselor sunt distribuite la interval de timp egale;
-pacientii in stare grava, febrile, sunt alimentati indiferent de programul sectiei in intervalul de timp
cand se simt mai bine;
-pacientii cu afectiuni ulceroase sunt alimentati in functie de evolutie, la interval scurt;
-pacientii cardiaci nu suporta pauze intre mese mai mari de 6 ore;
-pacientii diabetici dependenti de insulina vor servi masa dupa efectuarea insulinei;
-dupa masa de pranz vor fi rezervate ore de odihna.
DISTRIBUIREA ALIMENTELOR
*distribuirea alimentelor este anuntata pacientilor si efectuata curat, operativ, esthetic cu portionarea
pe regimuri
*alimentele sunt distribuite dupa pregatirea salii de mese sau a saloanelor : curatenie asigurata,
aerisire, tacamuri si vesela corespunzatoare
*alimentele sunt servite imediat, cu ridicarea imediata a veselei utilizate
*ordinea de distribuire a mesei este urmatoarea :
-regimul comun
-regimurile tip
-regimurile individuale
*ordinea de servire a mesei de catre pacienti este urmatoarea :
-pacienti care se pot alimenta singuri= alimentatie active
-pacienti care trebuiessc alimentati pe gura = alimentatie pasiva
-pacienti pentru care alimentele sunt introduce in organism prin mijloace artificiale= alimentatie
artificiala

ALIMENTAREA ACTIVA
Starea generala a pacientului permite ca acesta sa serveasca masa singur si fara ajutor, atat in
sala de mese cat si in salon, la masa sau in pat.
Se servesc pe rand bolnavului felurile de mancare ce compun regimul prescris. Se ridica
imediat vesela utilizata, fiecare aliment servindu-se intr-o farfurie curata, fara a atinge alimentele cu
mana.
Dupa servirea mesei, incaperea se aeriseste si pacientul se pregateste pentru odihna.

ALIMENTAREA PASIVA
Cand starea generala a bolnavilor nu le perite sa se alimenteze singuri trebuie ajutati.
Astfel vor fi hraniti bolnavii imobilizati, paralizati, adinamici, epuizati, bolnavii in stare grava
sau cei cu tulburari de deglutitie.
Pregatirea bolnavului
Bolnavul este asezat in decubit dorsal cu capul usor ridicat sau in pozitie semisezand cu
ajutorul rezematoarelor, pernelor. Lenjeria pacientului este protejata de un prosop curat.
Alimentarea pacientului
Asistenta medicala se aseaza in partea dreapta a bolnavului pe un scaun, cu mana stanga ridica
usor capul, eventual impreuna cu perna, iar cu cealalta se serveste bolnavului supa cu lingura. Se taie
alimentele solide in prezenta bolnavului, iar lichidele se ofera in cani cu cioc. La bolnavii adinamici,
in stare grava, se supravegheaza debitul lichidului care merge in gura bolnavului pentru a evita
incarcarea peste posibilitatile lui de deglutitie si se verifica temperatura alimentelor, in special la
bolnavii grav, care nu simt temperatura si gustul alimentelor. Bolnavilor in stare grava, precum si la
cei cu tulburari de deglutitie, lichidele se administreaza cu lingurita. Se introduce usor lingurita
dincolo de arcada dentara si radicand concomitant coada lingurii, continutul se varsa in gura
bolnavului.
Dupa terminarea alimentarii, se sterge bolnavul la gura, se spala mainile la nevoie, se aranjeaza
patul, eliminand resturile alimenrare, mai ales cele de paine.

ALIMENTAREA ARTIFICIALA A BOLNAVULUI

Introducerea alimentelor in organismul bolnavului prin mijloace artificiale se realizeaza prin
urmatoarele posibilitati : sonda gastrica(Faucher), sonda intestinala (Einhorn), gastrostoma(fistula),
cale parenterala intravenoasa si clisma.
Alimentarea prin sonda
Materiale necesare : sonda gastrica sau duosenala, manusi de unica folosinta, masca, seringi de
unica folosinta (5cmc, 10 cmc), romplast, pensa hemostatica, seringa Gouyon, tavita renala, termos,
lichid alimentar la temperature corpului; gradul de vascozitate sa permita scurgerea acestuia.
Se pregatesc materialele necesare si se transporta langa patul bolnavului.
*pregatirea fizica si psihica a bolnavului
*efectuarea sondajului gastric
Trusa alimentara (set de hranire) :
-Sac PVC cu capacitate de 1.000 ml, prevazut la capatul distal cu un orificiu de 4-5 cm pentru
introducerea lichidului alimentar, capac etans pt acest orificiu si inel de fixare pentru stativ;
-la cealalata extremitate se continua cu camera de numarare a picaturilor –fara filtru- si tubulatura cu o
lungime de 1.5-2 m care se termina prin port-sonda de consistenta dura, avand forma conica pentru
etansarea perfecta cu sonda gastrica.
-pe traseul tubulaturii se afla clema pentru fixarea numarului de picaturi pe minut si caseta cu burduf
sub forma de armonica, care are rolul de a ingadui produsului alimentar sa elimine aerul din
tubulatura, iar in caz de strangulare sau intrerupere a fluxului alimentar, prin comprimari successive
ale burdufului se creaza presiune pozitiva cu reluarea alimentarii.
-in cazul introducerii alimentelor prin palnie, cantitatea este intre 200-250 ml lichid alimentar la o
administrare
-ratia zilnica este administrata in 4-6 doze, foarte incet.

Alimentarea prin fistula

*este indicata in :
-intoxicatii accidentale si tentative de suicide
-stricturi esofagiene, imposibilitatea utilizarii sondei gastrice
-rezultate ineficiente ale alimentatiei prin alte cai
-atunci cand alimentatia artificiala este de durata
*alimentarea este efectuata printr-o sonda atasata la fistula stomacala realizata prin deschiderea si
fixarea operatorie a stomacului la exterior
*alimentele sunt introduse cu ajutorul seringii Gouyon, cantitatea introdusa nu poate fi mai mare de
500 ml in ritm lent, in doze fractionate, la interval bine stabilite
*dupa introducerea alimentelor sonda se inchide si asiguram toaleta locala in jurul fistulei pentru a
preveni iritarea si aparitia leziunilor din jurul stomei
*zona trebuie pastrata uscata si protejata cu unguent antimicrobian peste care se aplica un pansament
steril absorbant.

Alimentarea prin clisma

Este o metoda ineficienta, intrucat rectul nu are fermenti pentru digestive, iar mucoasa rectala
absoarbe doar solutii izotonice in mod inconstant, eliminand substantele proteice sau supuse
procesului de putrefactive.
*sunt practicate pe o perioada foarte scurta de timp in :
-varsaturi incoercibile, intoleranta gastrica, hemoragii digestive, varice esofagiene
*cantitatea introdusa o data nu va depasi 50- 200 ml

Alimentarea parenterala
Cand nu este posibila introducerea alimentelor in tubul digestiv, se realizeaza alimentarea
parenterala, pe cale intravenoasa.
*Alimentarea parenterala se face cu substante care indeplinesc urmatoarele conditii :
-au o valoare calorica ridicata; pot fi utilizate direct de tesuturi; nu au proprietati antigenice; nu au
actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilor
*intravenous sunt introduce solutii hipo-, izo- sau hiper-tonice ( glucoza 10, 23, 33 sau 40%, fructoza
20%, solutie dextran). Substantele proteice pot fi administrate sub forma de hidrolizate proteice.
*planul de alimentare se face pe baza calcularii valorii calorice a ratiei alimentare zilnice si a ratiei de
lichide in care pot fi dizolvate principiile alimentare, nevoia de lichid fiind completata cu ser fiziologic
sau solutii glucozate si proteice.
*alimentarea parenterala se efectueaza prin perfuzie, ca si hidratarea parenterala. Ritmul de
administrare individualizat de medic difera dupa natura si concentratia preparatelor. De exemplu,
glucoza 10% se administreaza pana la 150 picaturi/min, adica 500 ml/ ora; solutii mai concentrate se
administreaza pana la 200 ml/ora, iar hidrolizatele proteice se administreaza mai incet, fara sa se
depaseasca 50 ml/ora. Ritmul de administrare intravenoasa a solutiilor alimentare este determinat de
starea bolnavului, iar asistenta medicala va efectua alimentarea conform prescriptiei medicului.