ALIMENTAȚIA DIETETICA

Regimul alimentar sau dieta constituie partea integrantă din conduita terapeutică a pacientului prin alimentele ingerate.

Regimurile dietetice asigura valoarea calorică a alimentației pacientului, fiindvariate în funcție de calitatea și cantitatea alimentelor ce
le compun.

În funcție de calitatea alimentelor, regimurile pot fi hipocalorice(recomandat pentru obezitate,HTA sau cruțarea unor organe)
hipercalorice(recomandat pacienților subnutriți),normocalorice.

Obiectivele regimurile dietetice urmaresc:

-punerea in repaus si crutarea unor organe,aparate si sisteme :alcătuirea regimurulor de cruțare este bazată pe compoziția chimică a
alimentelor, modul de preparare și starea lor de agregare.

-regimul de cruțare a mucoasei bucale în stomatită;

-regim de cruțare a intestinului gros în dezinterie;

-regimurile de cruțare a rinichului :nefrita,IRA;

-regim de cruțare a ficatului în hepatită și ciroză;

-Regim de cruțare a intestinului subțire in febra tifoidă;

-regimul bogat in proteine -in colita de fermentatie;

-in colita de putrefactie :regim bogat in carbohidrati;

-regim sărac de lichide în insuficiența cardiaca;

Compensarea tulburărilor aparute prin disfuncția glandelor endocrine:regim sărac în proteine, glucide, lipide în obezitate;

-regim sărac în proteine, dar bogat în vitamine în hipertiroidie.

Boli infecțioase:regim bogat în vitamine.

În infecții tuberculoase și afecțiuni osoase:regim bogat în calciu;

Regim pentru eliminarea produsilor patologici de pe peretii intestinali(mucus,puroi):

-mere rase sau morcovi.

Compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine:stabilirea tolerantei la glucide in diabetul zaharat.

Satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:

-in boli infectioase :regim bogat in vitamine

-afectiuni osoase :regim bogat in calciu.

Conduita de alimentație dietetică la pacientul imobilizat

Regim alimentar pentru afecțiunile cardiovasculare:

• În afecțiunile cardiovasculare reducerea efortului pentru inimă este realizată prin regimul de echilibrare ponderală care se
urmărește:
-scaderea travaliului cardiac,ușurarea circulației deficitare, reducerea edemelor;
-favorizarea diurezei, evitarea meteorismului;
• În insuficiența cardiacă acută în primele 24-48h în afara de medicație și imobilizare, regimul este compus din 400ml lapte și
0,400g cartofi copți fracționate în 2-3 reprize;
• După dezinfiltrarea țesuturilor se administreaza regim de 800-1000 calorii:
-sucuri și piureuri de fructe, sirop și limonade, orez fiert în sirop;
-supa de zarzavat limpede și apoi îngroșată, piureuri de cartofi sau griș.
• Se trece apoi la un regim de 1,5-2g proteine/kg corp/24h:
-carne slabă fiartă, tocată ca pentru perșoare;
-pireuri și albuș de ou, brânza proaspata de vaci.
• În insuficiența congestiva se limiteaza aportul de sodiu la 1g/24h.
-la preparatele fara sare se pot folosi pentru gustcondimenteși arome ca:
-borșul de tarâțe:
-verdețuri proaspete(patrunjel, leustean etc);
-oțet de vin sau miere, morcovi și sfecla roșie, roșii;
-ceapa verde, usturoi, dafin, cimbru.

Regimurile se pot fi clasificate dupa:

-compoziție(tabel)
-consitență
-temperatură
-orar de administrare
-acțiune asupra ph-ului
-rezultate terapeutice și reziduri.
DENUMIRE RGIM VALOARE CALORICA ALIMENTE COMPONENTE
Hidric - -apă fiarta și răcită, sifon,
apa minerala;
-ceaiuri neândulcite, zeamă
de orez, supe diluate și
degresate din carne.
Hidro-zaharat -hidro-caloruc -limonade, ceaiuri îndulcite,
-normo-glucidic sucuri de fructe și
zarzavaturi, supe preparate
din zarzavaturi.
Lactat -hidro-caloric -1500-2000ml lapte, putând fi -boli febrile și infecto-
îmbunatațit cu ou și
zahar(lapte batut, iaurtm
chefir,sana,brânza de
vaca,smântană. Frișcă).
Lacto-faino-vegetarian Normo și hipercaloric -fainos:griș,
orez,tăiței,brânza de vaci,
oua moi, unt proaspat, pâine,
biscuiți;
-vegetarian:se adauga la
cele de mai sus și
zarzavaturi și fructe
proaspete sau fierte.
AFECȚIUNE DETERMINATĂ
-post interventii chirurgicale asupra
tubului digestiv, pancreatită și
duodenite acute;
-are drept scop hidratarea
organismului.
-stari febrile,IRA,IHA,IC;
-constitue un aport important de
vitamine.
contagioase(perioada acuta),ulcer
gastro-duodenal în criza dureroasă,
post-hemoragie digestiva, anumite
afecțiuni cardiace.
-regimul făinos este indicat în dispepsii
de putrefacții, enterite;
-regimul lacto-fainos este indicat în
afecțiuni cardiace, gastrite, boli febrile.
-regimul lcto-fainos vegetarian este
recomandat în covalescența ulcerului
gastro-duodenal și a afecțiunilor
cardiace.
Hepatic -hipo și normocaloric; Ceaiuri, miere, -covalescență hepatică,hepatită
-normo-proteic citrice,iaurt,brânza de vaci, cronica, ciroza hepatică,neoplasm
-normo-glucidic carne de peste și pasare hepatic.
fiarta, supe de fainoase,
pâine alba prajită și biscuiți.
Renal -normo și hipercaloric; - brânza de vaci,galbenuș de -glomerulonefrita acuta;
-hipo-sodat. ou, urda, caș,compot, supe -insuficiența renala acuta și cronica.
de legume și fainoase, salata
de cruditați cu ulei,pâine fara
sare.
Cardio-vascular -normo-caloric; -lapte, iaurt, brânză de vaci, -HTA,Cardiopatii decompensate,IMA.
Hipo-sodat carne slaba fiartă, supe și
salate din legume și fructe,
pireuri, compot, dulceața,
biscuiti, pâine fara sare.
Diabetic -hipoglucidic-normo- -în funcție de tipul de diabet -diabet zaharat de tipI, menținut prin
caloric și toleranță la glucide, regim alimentar;
alimentele vot fi cântarite -diabet zaharat tip II, menținut prin
obligatoriu și alimente regim alimentar și antidiabetice orale.
necântarite; -diabet insulino-dependent, menținut
-lapte,pâine,făinoase,legume prin regim alimentar și administrare de
uscate,fructe(alimente insulină.
cântarite)
 -peste, brânzeturi,oua,supe
de carne și legume(alimente
necântarite)
Desodat Hipo-normo caloric Este exclusa sarea sodica; -HTA,insuficiență cardiaca și
-orez,zahar,miere,fructe glomerulo nefrita acuta.
crude,nuci
hipocaloric hipocaloric -brânza de vaci 300g,lapte, -HTA
carne alba, legume, mere. esențială,obezitate,hipercolesterolemie.

Amentația Activa, Pasiva și Artificială a bolnavului

In functie de starea pacientului, alimentarea se face:
•Activ: pacientul mănâncă singur, în sala de mese sau în salon;
•Pasiv: pacientului i se introduc alimentele în gură;
•Artificial: pacientului i se introduc alimentele în organism în condiții nefiziologice.
Alimentarea activă
•Alimentarea în sala de mese
•Reguli
- aerisire bună
- curăţenie desăvârşită
- mese mici de maxim 4 persoane
- porţii aranjate estetic
- pacienții se invită la masă
- pacienții se invită să-și spele mâinile
- felurile de mâncare se servesc pe rând
- vesela folosită se ridică imediat
- alimentele nu se ating cu mâna
Observarea pacientului în timpul mesei:
•- se observă pacientul dacă consumă alimentele
•- se observă pacientul dacă respectă regimul dietetic prescris de medic
•- se observă pacientul dacă nu consumă alimente aduse de acasă
•Dacă se constată orice abatere se află motivul şi se iau măsuri de remediere.
Alimentarea în salon, la masă
Reguli:
- se îndepărtează tot ce ar putea influenţa negativ apetitul pacientului (tăviţe renale, scuipători, ploscă)
- se invită pacientul să se spele pe mâini
- se ajută să se aşeze la masă
- servirea mesei se face exact ca în sala de mese

Alimentarea artificială
Alimentarea artificială înseamnă introducerea alimentelor în organismul pacientului prin mijloace artificiale.
Procedee:
•sondă gastrică sau intestinală
•gastrostomă
•clismă
•parenteral
Indicații:
•pacienţi inconştienţi;
•pacienţi cu tulburări de deglutiţie;
•pacienţi cu intoleranţă digestivă;
•pacienţi cu hemoragii digestive;
•pacienţi operaţi pe tubul digestiv şi glandele anexe;
•pacienţi cu stricturi esofagiene sau ale cardiei;
•pacienţi în stare gravă;
•pacienţi cu negativism alimentar.

Alimentarea prin sondă gastrică

Materiale necesare:
•Materiale de protecţie: aleză, prosoape
•Materiale sterile: sondă gastrică sau Faucher, seringi de 5-10 cm, pensă hemostatică
•Materiale nesterile: pâlnie, tăviţă renală
•Bulion alimentar: să nu prezinte grunji, să fie la temperatura corpului, să aibă valoare calorică
Tehnica de execuţie:
- în caz de stază gastrică, se aspiră conţinutul şi se efectuează spălătură gastrică;
- se ataşează pâlnia la capătul sondei şi se toarnă lichidul alimentar 200-400 ml până la 500 ml, încălzit la temperatura corpului;
- se introduc apoi 200-300 ml apă şi o cantitate mică de aer pentru a goli sonda;
- se închide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor în faringe de unde ar putea fi aspirate determinând
pneumonia de aspiraţie – complicaţie gravă;
- se extrage sonda cu atenţie.
DE REȚINUT:
•la pacienţii inconştienţi cu tulburări de deglutiţie sau care trebuie alimentaţi mai mult timp pe această cale, sonda se introduce
endonazal
•sondele de polietilen se menţin mai mult de 4-6 zile, cele de cauciuc maximum 2-3 zile fiind traumatizante (produc escare
ale mucoaselor)
•raţia zinică se administrează în 4-6 doze foarte încet, de preferinţă cu aparatul de perfuzat utilizând vase izoterme

Alimentarea prin gastrostomă

•Stoma reprezintă deschiderea şi fixarea operatorie a stomacului la piele în scopul alimentării printr-o sondă în cazul în care
calea esofagiană este întreruptă.
•Gastrostoma reprzintă fixarea unei sonde de cauciuc în stomă, prin căreia se introduc alimentele în stomac cu ajutorul
unei seringi sau prin pâlnie.
Indicații:
•- pacienți cu stricturi esofagiene
•pacienți cu esofagită postcaustică
Reguli:
- are aceleaşi principii, se utilizează aceleaşi amestecuri alimentare ca în alimentaţia prin sondă gastrică
- alimentele se introduc în doze fracţionate la intervale obişnuite, după orarul de alimentaţie al pacientului, încălzite la temperatura
corpului
- cantitatea introdusă o dată nu va depăşi 500 ml
-după introducerea alimentelor sonda se închide pentru a împiedica refularea acestora
- regiunea din jurul fistulei se va păstra uscată, acoperită cu un unguent protector şi antimicrobian, pansată steril cu
pansament absorbant pentru că tegumentele din jurul stomei se pot irita sub acţiunea sucului gastric care se prelinge adesea pe
lângă sondă, provocând uneori leziuni apreciabile
Alimentarea prin clismă
- asigură hidratarea şi alimentarea pe o perioadă scurtă de timp;
- deoarece în rect nu sunt fermenţi pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai soluţii izotonice, substanţele proteice sunt
eliminate sau supuse unui proces de putrefacţie;
- alimentarea se face prin clisme picătură cu picătură cu soluţie Ringer, glucoză 47‰ cu rol hidratant;
-în locul irigatorului se foloseşte un termos.

Alimentarea parenterală
Materile necesare:
•Materiale de protecţie: pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză
•Materiale pentru dezinfecţia tegumentului tip I: alcool iodat, betadină (cu tamponul îmbibat în alcool se badijonează
tegumentul timp de 30 de sec.)
•Materiale pentru puncţia venoasă sterile:seringi şi ace de unică folosinţă (se verifică integritatea ambalajului, valabilitatea sterilizării,
lungimea şi diametrul acelor), holder, garou pense, mănuşi chirurgicale, tampoane
Alimentarea parenterală
Materiale necesare:
-garou sau bandă Esmarch
-fiole cu soluţii medicamentoase, soluţii perfuzabile
-tăviţă renală
-perfuzor: trusă de perfuzie (ambalat de unică întrebuinţare)
-pompă de perfuzie automată: cu reglare programată a volumului şi ratei de flux
-robinete cu două sau mai multe căi
-branulă (cateter i.v.)
-fluturaş
-benzi de leucoplast pentru fixarea acului (canulei) şi a tubului perfuzorului de pielea bolnavului
Se face
cu substanţe care:
•au valoare calorică ridicată
•pot fi utilizate direct de ţesuturi
•nu au proprietăţi antigenice
•nu au acţiune iritantă sau necrozantă asupra ţesuturilor
•Pe cale i.v. pot fi introduse soluţii izo- sau hipertone: glucoză 10-20-33-40%, fructoză 20%, soluţie dextran, hidrolizate proteice
•Planul de alimentare se face după calcularea necesarului de calorii/24h şi a raţiei de lichide în care pot fi dizolvate principiile
nutritive
•Nevoia de lichide este completată cu ser fiziologic sau sol. glucozate şi proteice
•Alimentarea parenterală se face ca şi hidratarea
•Ritmul de administrare diferă după natura şi concentraţia preparatului, starea pacientului, de la 50ml/h la 500ml/h