INFLUENŢA ALIMENTAŢIEI ŞI TRATAMENTULUI NATURIST ÎN CAZUL

PERSOANELOR CU AFECŢIUNI ALE GLANDEI TIROIDA

Tatiana STREŢCO, lector univ.,

Universitatea Cooperatist - Comercială din Moldova
E-mail: uccm.tatiana@mail.ru

Abstract
The research purpose is to analyze the main aspects of the influence of nutrition on
the individual's health with the thyroid gland pathology. Differ several pathological
conditions: hyperthyroidism, autoimmune thyroiditis (Hashimoto) and hypothyroidism.
Treatment is with antithyroid drugs, surgery but an important role is dietotherapy and
excluding habits which affects the thyroid gland. Nutrition research has been performed-
diet in thyroid gland diseases: correct, balanced nutrition quantitative and qualitative, has
an important role in the pathology of the body, and adaptation and the resistance of the
body to harmful factors of the environment.
Keywords: thyroid gland pathology, hyperthyroidism, hypothyroidism, autoimmune
thyroiditis, the hormones dietotherapy.

Introducere
Scopul cercetării este analiza principalelor aspecte ale influenţei alimentaţiei asupra
stării de sănătate a individului cu patologia glandei tiroida. Glanda tiroidă are un rol
esențial pentru o bună funcționare a organismului, aceasta având capacitatea de a secreta
o serie de hormoni care ajută la reglarea metabolismului. Atunci când glanda tiroidă nu
funcționează în normă, pot să apară probleme la nivelul mai multor organe.
Se disting câteva stări patologice a acestei maladii: hipertiroidia sau tireotoxicoza,
tiroidită autoimuna, denumită Hashimoto şi hipotiroidia. Tratamentul se face cu
medicamente antitiroidiene, intervenții chirurgicale dar un rol important îl are dietoterapia și
excluderea obiceiurilor care afectează glanda tiroidă.

Rezultate obţinute şi discuţii

Tabelul 1. Simptomele
Stările patologice
Hipertiroidia Hipotiroidia
agitație, indispoziție, oboseala, slăbiciune oboseală, lipsa de energie, somnolenta sau apatie
tremurături ale mâinilor, respirație dificila chiar și scăderea capacitații de memorare şi concentrare,
în timpul repausului gândire şi vorbire lenta, depresie
transpirații abundente, piele umedă si roșie care dureri musculare, bătăi cardiace lente (sub 50/min.),
poate produce prurit
flatulențe și balonări frecvente dificultatea de adaptare la frig
părul fin și moale care cade piele uscată, îngroșata şi aspră, păr şi unghii friabile
scăderea în greutate chiar dacă alimentația este constipație, creștere în greutate în condițiile unui apetit
normală sau în cantități mai mari decât de obicei. diminuat, infertilitate sau avorturi spontane
Sursa: Vasilachi, Gheorgeta. Alimentația omului sănătos și a omului bolnav. Recomandări
pentru cele mai diverse cazuri de boală. Chișinău ARC, 2008

Cine ar trebui să-și evalueze funcția tiroidiană?

 femeile care doresc să planifice sarcina
 oricine prezintă mai mult de 2-3 simptome din cele enumerate în tabelul 1
 oricine are antecedente familiale sau personale de afecțiune tiroidiana (patologie
ereditară)
165
  oricine a urmat sau urmează tratament cu medicamente ce conțin interferon și/sau
ribavirina (hepatite virale), amiodarona (aritmii cardiace), litiu (afecțiuni psihice).
După efectuarea examinării medicale, cel mai edificator test este dozarea din sânge
a unui hormon numit TSH (hormonul de stimulare tiroidiană), creșterea acestuia
reprezentând primul indiciu de hipotiroidie, chiar și atunci când nu exista încă simptome.
Înaintea terapiei se încearcă găsirea unei cauze: deficit de iod, tiroidita cronica
autoimuna Hashimoto, etc.) prin analize de sânge și ecografie, mai rar alte metode
(scintigrafie, teste speciale). Există și forme tranzitorii de hipotiroidie, una apărând mai
frecvent după o sarcină (tiroidita postpartum) și alta în urma unei infecții virale în urma
căreia tiroida devine foarte dureroasa (tiroidita subacută).
Creșterea funcției tiroidiene se definește prin hipertiroidie. Aceasta este o stare
patologică de acumulare în organism a unor cantități mari, în exces de hormoni. Și se
caracterizează prin: mărirea metabolismului bazal, dereglarea funcțiilor sistemului nervos
central, ale sistemului cardiovascular. Pacienții cu hipertiroidism au, de obicei, guşă, adică
o mărire a glandei tiroide, care poate avea dimensiuni impresionante.
Sindromul insuficienței funcției tiroidiene – definește hipotiroidia. La bolnavi se
reduce metabolismului bazal, apare tendința către obezitate, somnolență, constipații.
Hipotiroidismul se tratează pe cale medicamentoasă, se prescriu hormoni tiroidieni
sub formă de pastile. Tratamentul este ieftin și necesita administrarea pe stomacul gol și la
distanța de alte medicamente, intr-o singura priza pe zi. De obicei rezultatele sunt vizibile
după doar 2 săptămâni dar, dacă se continuă tratamentul, se va observa o scădere în
greutate și o scădere a nivelului de colesterol odată cu creșterea energiei percepute de
persoana în cauză. De cele mai multe ori tratamentul va trebui continuat toata viața.
Hipotiroidia corect tratata și monitorizată nu modifica speranța de viața sau calitatea vieții.

Analiza datelor statistice

La adulţi, prevalenţa hipotiroidiei este de 2% - la femei, şi de 0,2%, la bărbaţi.
Incidenţa anuală a hipotiroidiei este de 4 : 1000 la femei, şi de 0,6 : 1000, la bărbaţi.
Cauzele de hipotiroidie primară sunt: 50% – etiologie autoimună; 40% – secundare
tratamentului. Copiii născuți de la mame cu hipotiroidie netratată sau tratată insuficient pe
parcursul sarcinii pot avea retard de dezvoltare neuro -psihică și probleme de creștere.
Cauzele de hipertiroidiei (iod radioactiv, chirurgical, antitiroidiene de sinteză); şi 10%
– diverse cauze.
Tiroidita autoimună afectează aproximativ 10-12% din populaţie, predominanţa fiind
feminină (raportul femei / bărbaţi este de 9/1), evoluează cu hipotiroidie în 3%–20% de
cazuri.

Analiza alimentației - Dieta în bolile glandei tiroide

Se permite (se indică) Alimente și bucate Se interzice (se exclud)

1 2 3
Pâine de grâu și de secară − Pâine proaspătă
(prospețimea de 1 zi) Pâine și produse − Articole din aluat dospit
de panificație − Articole din aluat foitaj
− Supe de legume − Supele de carne, pește, ciuperci
− De crupe − Se exclud bulionurile
− Lapte cu macaroane, fidea Supe
− Supe vegetariene
− Borș vegetarian

166
 Se permite (se indică) Alimente și bucate Se interzice (se exclud)

− Carne slabă de vită, de vițel − Carnea grasă (de porcine, de

− Iepure ovine)
− Găină − Carnea de rață, de gâscă
− Curcan fără tendoane − Bucate din subproduse: ficat,
− Carnea de pasăre fără piele. rinichi,creier
Carne
Pregătită prin fierbere sau − Afumăturile, salamurile,
component în bucate: conservele
sarmale, pilaf.
− Pregătită la aburi: perișoare,
pârjoale la aburi
Pește slab fiert sau copt − Varietățile de pește gras, prăjit
(fiert în prealabil) − Pește afumat
Pește
− Pește sărat
− Conservele
− Lapte − Smântână
− Chefir − Frișcă
− Iaurt − Brânză sărată
− Brânză de vaci degresată, Produse lactate − Cașcaval sărat, picant
budincă din brânză,
pudinguri la aburi
− Cașcaval nepicant
− Omletă din albuș coaptă Ouă − Ouă fierte tare sau prăjite
− 1 ou fiert moale
− ½ gălbenuș în bucate
− Cașe din ovăz și hrișcă și − Leguminoasele
bucate din ele coapte
− Orez cu fructe uscate, cu
Crupe
morcovi
− Budincă cu morcovi
Paste făinoase fierte
− Legume crude și fierte − Spanac
− Varză murată nu prea acră − Măcriș
− Pireu din mazăre verde − Ridichea de lună și de iarnă
Legume − Usturoi
− Ciuperci
− Reventul
− Legume marinate
− Ceai − Cafeaua neagră
− Ceai de măceșe − Cacao
− Cafea cu lapte − Băuturile reci
Băuturi
− Sucuri de fructe și legume − Băuturi gazoase
− Decoct de tărâțe − Alcool sub orice formă (bere, vin,
țuica etc.);
− Unt pe pâine și adăugat în − Se exclud celelalte tipuri de
bucate grăsimi (untură, slanină ș.a).
− Ulei vegetal (de fl. soarelui,
Grăsimi
de măsline, de porumb), fără
a fi supuse prelucrării
termice; 20-30g pe zi
Sursa: Vasilachi, Gheorgeta. Alimentația omului sănătos și a omului bolnav.
Recomandări pentru cele mai diverse cazuri de boală. Chișinău ARC, 2008

167
 Concluzii
Regimul alimentar – hipertiroidia
Se exclud produsele care excită sistemul nervos central: ceai concentrat, cafea,
cacao, ciocolata, bulionul de carne, pește, afumături, condimente, băuturile alcoolice.
Se recomandă hrană bogată în vitamine, pentru a normaliza deficitul lor; cantități
mărite de săruri minerale, îndeosebi calciu.
Bolnavii să se alimenteze de cel mult 4 ori pe zi, la bază este dieta 5 cu unele
corecții.

Regimul alimentar – hipotiroidie

Se limitează zahărul, mierea, dulceața, produse bogate în colesterol (grăsimile
animale, carnea și peștele gras, creierul, ficatul, rinichii, untul, smântâna ).
Se recomandă produse bogate în celuloză - legume, fructe nu prea dulci. Celuloza
contribuie la detoxifierea organismului. Proteine se includ în cantități mărite: carne slabă,
pește slab, produse de soia.
În constipații produse cu proprietăți laxative: produse acidolactice, pâine integrală,
sfeclă, morcovi, prune etc.). La bază dietoterapiei este dieta 10 și în obezitate
concomitentă dieta 8.
Alimentaţia corectă, echilibrată cantitativ şi calitativ, are un rol important în patologia
organismului, cât și la adaptarea şi rezistenţa organismului la factorii nocivi ai mediului
ambiant.
În ultimul secol, industrializarea, a provocat manifestări considerate nocive asupra
sănătăţii: uniformizarea alimentaţiei; creşterea ponderii produselor prelucrate în raport cu
cele proaspete. Astfel s-au accentuat bolile civilizaţiei: obezitatea, bolile cardiovasculare,
cancerul.

Referinţe
1. ANFIMOVA, N. Arta culinară, - Ch.: Lumina, 1990. 364 p.
2. BANU, C. ș. a. Procesarea materiilor prime alimentare și pierderile de substanțe
biologic active. - Ch.: Tehnica UTM, 2003
3. BANU, C (coord.)Tratat de industrie alimentara, vol. I Probleme generale, București:
ASAB, 2008
4. CALMÂŞ, V. Tehnologii alimentare (Curs alimentar), - Ch.: ASEM, 2009
5. KOVALIOV, N.I. Tehnologia preparării bucatelor, - Ch.: „Lumina”, 1990
6. NARCISA NATEA, C. Nutriție și dietetică. Aspecte teoretice și practice. Editura
Universităţii “Lucian Blaga’’ din Sibiu, 2008
7. OSTROFEŢ, GH. Curs de igienă: Aprecierea cantitativă şi calitativă a raţiei alimentare:
- Ch.: CEP Medicina, 2007. 259 p. ISBN 978-9975-918-46-6
8. POPESCU, DORIN Alimentație și igiena mărfurilor. București: ASE, 2007
9. VASILACHI, G. Alimentația omului sănătos și a omului bolnav. Recomandări pentru
cele mai diverse cazuri de boală.− Ch.: ARC, 2008. 356 p. ISBN 978-9975-61-465-8
10. http://www.serm.md/protocoale/Protocol_Clinic_National_Hipotiroidia_2008.pdf

168