Reacţii adaptive. Stresul.

Ritmul biologic.
Desincronizarea.
 Cuprins
• Sindromul adaptiv nespecific
• Sistemele de stres-realizare și de stres-limitare a
stresului ale organismului
• Conceptul ritmurilor biologice (bioritmuri)
• Desincronizarea. Factorii. Tipurile. Mecanismele
de acţiune.
 Tipuri de reacții adaptive
nespecifice
 Antrenarea - la acțiunea unui stimulent slab,
nu există o schimbare semnificativă în
sistemele funcţionale.
 Activarea (lentă și sporită) este o reacție la
un stimulent mediu.
 Stresul - reacție la acțiunea factorilor
extremi, decurge cu o implicare semnificativă
a tuturor sistemelor organizmului, sunt
posibile leziuni și apariţia unor patologii.
Nivelurile de reactivitate
Reactivitatea - capacitatea de adaptare –
totalitatea particularităţilor congenitale și
dobândite ale organizmului.
Există nivel înalt ( bază nespecifică a
sănătății),mediu, scăzut şi foarte scăzut
(inactiv).
Cu cât nivelul reactivității este mai scăzut, cu
atât intensitatea activării mecanismelor de
adaptare este mai mare.
Nivelurile stării de sănătate în funcție de
tipul reacțiilor de adaptare și de
reactivitate
 Stresul ( din lat. «stringere»-
a amâna)

Totalitatea reacţiilor de răspuns

stereotipe (nespecifice) la acțiunea unor
iritanţi extrem de puternici - sindrom
comun de adaptare.
 Stadiile stresului
( după G. Selie)
 Anxietatea (răspuns-alarmă) include
faze: 1-șoc; 2-antişoc.
 Durata - de la 6 ore până la 2 zile
 Rezistență (adaptare)
 Epuizare
Stadiile stresului ( după G. Selie)
Reacţia de Stadiul de rezistenţă Stadiul de
alarmă
(anxietate) epuizare

Nivelul mediu, iniţial

de sustenabilitate
 Tipurile de stres

 În dependenţă de factori- psihogenic, fizic

 În dependenţă de durată- acut, cronic
 În depndenţă de efect:
 - Eustress - stres util
 - Distress- stresc distructiv
Sistemul de stres-realizare
 Sistemul adrenalin simpatic - regiunea
simpatică al sistemului nervos central și
hormonii suprarenali (adrenalină,
noradrenalină) - declanșează reacții de stres.
 Sistemul hipotalamo-hipofizo-
suprarenal (cortexul suprarenal asigură
hormonii glucocorticoizi - principalii hormoni
de adaptare) – sistemul asigură etapa de
rezistență.
 Axul adrenalin-hipotalamic-simpatic

Creierul
Hipotalamus

Măduva spinării
Т5-Т9 segmente

Glanda Nervul splanhic

suprarenală
(colinoreceptorii
celulelor) Аdrenalina
Efectele sistemului adrenalin-
simpatic
 Influența asupra tonusului și contracției
musculaturii netede (vaselor, bronhiilor, sistemului
gastrointestinal) și a musculaturii striate
transversale (inima, mușchii scheletici)
 Influența asupra metabolismului carbohidraților și
grăsimilor, creșterea metabolismului energetic cu
30%
 Cauzează o restructurare extremă, care vizează
îmbunătățirea interacțiunii organismului cu mediul
(comportamentul, activarea sistemelor de
alimentare cu oxigen)
Гипоталамо-гипофизарная
система
Efectele glucocorticoizilor
 Gluconeogeneza este o creștere a nivelului de
glucoză în sânge datorită sintezei sale din aminoacizi;
crește rezervele de glicogen în ficat
 Acțiune lipolitică - mobilizarea grăsimilor din rezerve.
 Măreşte sensibilitatea receptorilor la sistemul
adrenalin simpatic (crește tensiunea arterială,
diureza)
 Defalcarea proteinelor (cu excepția proteinelor
hepatice)
 Influenţează asupra organelor senzoriale și asupra
sistemului nervos central
 Sistemul stres-limitativ
 Sistemul GABA-energic (mediatorii inhibitori ai
Sistemului Nervos Central)
 Endotelienii-Endorfinele (derivați ai
hormonului B-lipotropic) - reducerea reacțiilor
psihogenice, au efect analgezic
 Prostaglandinele (grupa E) - reduc
sensibilitatea la catecolamine
 Antioxidantii – inhibă formarea radicalilor
liberi
 Regiunea parasimpatică a sistemului nervos
central
 Profilactica stresului
 Activarea sistemului parasimpatic:
respirație diafragmatică, activitate fizică
moderată în condiții aerobe, relaxare
musculară și psihologică, concentrare
 Psihoterapia rațională - activitate
explicativă
 Nutriție rațională
 Regim de lucru și de odihnă
Bioritmul- ritmul biologic
Crează fundal (baza) pentru procesul de
adaptare.
Ritmul biologic este alternarea uniformă,
în timp a diferitelor stări ale organismului,
procese biologice sau fenomene.
Acestea reprezintă modificări
morphofuncționale, autonome care persistă
pe tot parcursul vieții chiar și în condiții
artificiale
 Factorii ce formează, determină
ritmurile biologice
 Evoluționară - exogenă și endogenă
 Fotoperiodism
 Fluctuațiile câmpului geomagnetic
 Temperatura mediului ambiant
 Fazele lunii, etc.
 Factorii sociali
 Modul de activitate și de odihnă
 Faza activă şi de somn
 Modul de alimentare
 Parametrii ritmurilor
biologice
 Ciclu – proces de repetare a stărilor identice peste
un anumit interval de timp
 Perioada (ritmul)- durata primului ciclu
 Frecvenţa – numărul ciclurilor în unitate de timp
 Mezor (nivelul) – valoarea medie a indicatorului
studiat
 Аmplituda –devierea maximă de la mezor
 Faza : аcrofaza– timpul funcţional maxim
 batifaza – timpul funcţional minim
 Anvergura – diferenţa dintre valoarea cea mai mare
și cea mai mică a funcției
 Clasificarea bioritmurilor, tipurile.
 Microritm (<30 min.)- electroencefalografia,
respirația, peristaltica ...
 Mesoritm (30 min - săptămână)- temperatura
corpului, mitoza, secreția hormonală ...
 Ultradian-are loc mai des decât o dată în 24 ore
 Circadian- ciclul de 24 de ore la organizme
 Infradian- ciclul cu durată mai lungă de 24 ore
 Macroritm (o săptămână până la câțiva ani):
ciclul menstrual ...
 Megaritm (până la sute de ani): epidemii ...
Ritmurile capacităţii de lucru
la om
 Ciclul capacităţii fizice de lucru - 23 de zile
 Ciclul fluctuațiilor stării emoționale - 28 de zile
 Ciclul fluctuațiilor capacităţii mentale - 33 de
zile
 Cronotipul - organizarea specifică a activității
organismului pe durata unei zile (24 ore)
Localizarea ceasului biologic
(ipoteze)
 - epifiza. Producția de melatonină este strâns corelată
cu schimbările fazei de lumină (zi-noapte), hormonii
sexuali. Noaptea, producția de melatonină crește în
epifiză, iar în timpul luminii - serotonina.
 - nucleul suprachiasmatic (SCN) al hipotalamusului.
 - rolul ceasului este realizat de membrana celulară
(teoria membranei). Procesele de transport de ioni
prin membrană.
 - cortexul cerebral. La animalele cu cortexul
cerebral îndepărtat, alternanța somnului - starea de
veghe este întreruptă.
 Chrono-ipoteza larg răspândită. Conform ipotezei
cronului, ceasul celular este un ciclu de sinteză a
proteinelor, care durează aproximativ 24 de ore.
Desincronizarea. Desincronoza.

 Desincronizarea este o destabilizare a organismului, un sindrom

patologic, care însoțește desincronizarea ritmurilor circadiene.
Simptome tipice de desincronoză: acumulare de oboseală,
scăderea capacităţii mentale și fizice, tulburări de somn,
indigestie. La desincronizarea cronică, se poate dezvolta
nevroza.
 Desincronoza endogenă apare atunci când există o destabilizare
a coordonării ritmurilor în interiorul corpului, de regulă, ca
urmare a leziunilor funcționale sau organice ale structurilor
sistemului nervos central cauzate de boli (meningită, accident
vascular cerebral, neoplasme cerebrale).
 Desincronoza exogenă este detrminată de tulburări de
sincronizare a ritmurilor interne cu actiunea factorilor externi.
 Desincronoza - desincronizarea ritmurilor
endogene şi exogene. Clasificarea.

 Interne - destabilizarea coordonării ritmurilor din

interiorul corpului
 Externe - schimbări bruște ale stimulatorilor ritmurilor
externe (schimbarea fusurilor orare etc.)
 acută
 cronică
 evidentă
 ascunsă
 totală
 parțială
Desincronizarea exogenă. Clasificarea.
 1) fotodesincronoza (expunere la iluminare
constantă);
 2) barodesincronoza (o schimbare bruscă a presiunii
atmosferice);
 3) desincronoza termică (schimbarea temperaturii);
 4) desincronoza deplasării în spaţiu (deplasări,
zboruri, muncă de rotație);
 5) heliodesincronoza (schimbarea activității soarelui);
 6) desincronizarea socială (fenomene cu caracter
social).
Desincronizarea. Factorii ce determină
fenomenul.
 1. Factori biotropi de origine antropică:
 a) substanțe toxice, de exemplu, alcool, influențe fizice și de altă natură;
 b) stresul social cumulativ al marilor orașe industriale, asociat cu munca grea
sau gestionarea transportului, o abundență de informații etc;
 2. Destabilizarea ritmului somn-activitate în timpul lucrului pe ture şi de noapte;
 3. Discrepanța dintre stereotipul zilnic al organismului și timpul discret care
apare în timpul zborurilor transmeridionale;
 4. Zboruri spațiale orbitale și interplanetare; Factori externi naturali ce provoacă
apariția desincronozei:
 5. Condiții naturale extreme;
 6. Modificări ale ritmurilor de funcționare a senzorilor de timp helio-geofizici,
cum ar fi ciclurile de activitate solară, variațiile zilnice și sezoniere ale vremii,
schimbările climatice;
 7. Ritmurile câmpului geomagnetic al Pământului cauzate de rotația Soarelui;
 8. Modificări periodice ale factorilor helio-geofizici provocate de erupțiile solare și
furtunile geomagnetice.
Desincronizarea. Etapele.
 Etapele desincronozei:
 I - etapa de decoordonare temporară;
 II - stadiul disfuncţiilor regulatoare;
 III - stadiul tulburărilor energetice sau biochimice;
 IV - stadiul perturbărilor structurale ale sursei de oscilații și ale
perioadei bioritmurilor.
 Sindromul de desincronizare:
 1) astenoneurotic - tulburări ale ritmurilor cortexului (cefalee,
slăbiciune, oboseală);
 2) neuro-distrofică - destabilizarea ritmurilor structurilor subcorticale și
a hipotalamusului;
 3) tulburări vegetative - tulburări ale ritmurilor sistemului nervos
autonom;
 4) tulburări endocrine.

 În prezent, mulți cercetători au demonstrat că desincronizarea

ritmurilor biologice stă la baza bolilor sociale, semnificative ale
sistemului nervos, cardiovascular, reproductiv și endocrin.
Restructurarea ritmurilor
biologice

 Se restructurează mai repede reacţiile

de comportament
 Mai lent se restructurează structura
somnului
 Circulația sanguină, respirația, digestia -
până la o săptămână
 Funcțiile endocrine și procesele
metabolice - 3 săptămâni
Ritmul biologic. Desincronizarea.