Sunteți pe pagina 1din 5

Alimentaţia dietetică

Scop:

punerea în repaus şi cruţarea unor organe, aparate şi sisteme (regimul din hepatita acută)

echilibrarea unor funcţii deficitare sau exagerate ale organismului (constipaţie, diaree)

compensarea unor tulburări rezultate din disfuncţiile unor glande endocrine (DZ) sau organe (I Renala Cronica)

satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului (supliment proteic la pacienţi postoperator, cu arsuri, supliment caloric la femeile care alăptează)

îndepărtarea unor produşi patologici de pe pereţii intestinali (regimul de morcov fiert în diaree) Exemple de regimuri:

hidric

hidrozaharat

hipoproteic

hiposodat

diabet

comun (adulţi / copii)

pentru ulcer

pentru rectocolită ulcerohemoragică

Giovanetti: insuficienta renala cronica

Kempner: obezitate, diabet pe baza de orez

Hipocaloric (600 /1000 calorii)

hipercaloric (suplimente)

Regimul alimentar recomandat la domiciliu pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare

alimentaţie variată, cu aport caloric adecvat menţinerii greutăţii corporale în limite normale

va fi încurajat consumul de: fructe, legume, germeni de cereale, pâine

integrală, produse cu

conţinut redus de grăsimi

, peşte, carne slabă

se recomandă consumul de ulei de peşte şi acizi omega 3

aportul de grăsimi va reprezenta

saturate < 1/3 din grăsimile totale din alimentaţie
saturate < 1/3 din grăsimile totale din alimentaţie
saturate < 1/3 din grăsimile totale din alimentaţie

saturate < 1/3 din grăsimile totale din alimentaţie

saturate < 1/3 din grăsimile totale din alimentaţie
saturate < 1/3 din grăsimile totale din alimentaţie

< 30% din totalul caloriilor, iar

grăsimile
grăsimile

; reducerea consumului de

Grasimile bune sunt grasimile nesaturate, gasite in alimente precum uleiul de masline si avocado, in uleiurile de

rau.

Grasimile rele sunt considerate cele saturate care sunt prezente in carne, lactate, dar si in unele produse vegetale, si care determina cresterea colesterolul rau si cresc

vascular.

floarea-soarelui

colesterol sub 300 mg /

riscul

si

porumb,

bolilor

somon,

nuci

si

de

zi;

altele.

Acestea

duc

la

cresterea

si

nivelului

colesterolului

de

bun

si

reduc

accident

valorile

colesterolului

Exista si o a treia categorie de grasimi, relativ noua, si anume grasimile trans, care se gasesc in produsele de tip fast-food, au de doua ori efect negativ. Aceste grasimi nu doar ca determina cresterea colesterolului rau, dar stimuleaza si scaderea celui bun.

grăsimile saturate vor fi înlocuite parţial de carbohidraţi, în rest de grăsimi mononesaturate şi polinesaturate din vegetale şi animale marine

se recomandă consumul moderat de alcool (un pahar de vin roşu pe zi) → cresc TG (trigliceridele) şi HDL-colesterolul

cafeaua – se preferă prepararea la filtru (la prepararea prin fierbere directă efectul de creştere a colesterolului total e mai accentuat)

se recomandă consumul de antioxidanţi (vitamina E, C, beta-caroten, Se, Mg, grăsimi mononesaturate)

se recomandă creşterea aportului de calciu pentru femeile post-menopauză → prevenirea osteoporozei dar şi efect de reducere a lipidelor sangvine.

În general, se recomandă evitarea până la eliminare a:

Grăsimilor tartinabile (unt, margarină, brânză)

Preparatelor din carne roşie

Sosurilor cu grăsime (maioneza, sosurile gata preparate sau cu brânză)

Pielii de pui şi peşte

Alimentelor complete (înlocuite cu varianta săracă în grăsimi): lapte, varza

REGIM HIDRO-ZAHARATin faza acuta a bolii; durata = primele 2-3 zile;GNA (glomerulonefrita acuta) POST-STREPTOCOCICA -lichide / 24 ore = 300-500 ml/m 2 suprafata corporala+ diureza zilei precedente -administrate ca: ceai, compot de fructe, sucuri naturale de fructe, suc de rosii. -glucide (min. 100 g/ m 2 /zi) sub forma de: dulceata, gem, zahar, miere de albine. -aport caloric minim: 300-400 kcal/ m 2 /zi.

Stadiul de uremie terminal (Insuficienta renala cronica): regimuri de tip Giovanetti

-

ratie proteica fixa 0,5 g/kgc/zi;

-inlaturarea ingestiei proteinelor neesentiale;

-aport proteic exclusiv sub forma de alimente ce aduc aminoacizi esentiali;

-ratie calorica suficienta, acoperita de hidrocarbonate si lipide;

-aport vitaminic suficient. Total proteine/24 ore: 18-25 g/zi

 

proteine

Ora 8: lapte

150 ml

5g

zahar

20g

paine prajita

20g

2,5g

unt

15g

dulceata

30g

Ora 13:salata de cruditati

100g

ulei

15g

legume fierte + unt+ou fiert 200g+10g

5-6 g

compot +zahar Ora 16: ceai+zahar

150g + 15g 200 ml + 20 g

Ora 20: legume fierte + unt compot fructe + zahar sau suc de portocale + zahar

200g + 10 g 150g + 15 g 100g + 20 g

paine prajita

20g

2,5g protein

Aport de apa:

-cand nu exista oligurie, aportul de apa este liber; -FGR (rata filtrarii glomerulare) sub 10 ml/min/1,73m 2 : restrictie de lichide 

300-400 ml/m 2 + diureza zilei precedente; -este indicat aportul in portii mici, 50-100 ml.

Aportul de sare:

-in absenta edemelor, HTA, edemului cerebral acut: nu sunt indicate restrictii (1-2 mEq/kgc/zi). -in caz de edeme, HTA, oligurie: restrictie de sare (0,5 mEq/kgc/zi).

NUTRITIA BOLNAVULUI CU CELIACHIE (ENTEROPATIE PRIN SENSIBILIZARE LA GLUTEN)

REGIMUL ALIMENTAR FARA GLUTEN

-excluderea glutenului din alimentatie = masura terapeutica fundamentala;

-tranzitoriu, este recomandat (pana la refacerea completa a mucoasei jejunale) si in sensibilizarile temporare dupa o gastroenterocolita acuta;

-este un regim alimentar obligatoriu

ALIMENTE CARE TREBUIE EXCLUSE IN REGIMUL FARA GLUTEN:

-grupa cerealelor (grau, secara, orz, ovaz) si orice derivat, sub orice forma prezentat: cornuri, biscuiti, paste fainoase, gris, prajituri, aluaturi, supe cu fainoase; -mancaruri gatite cu fainoase,; -grupa carne: conserve, mezeluri; -grupa lapte si derivati: branzeturi cu mucegai, inghetate, formule de lapte cu proteine vegetale hidrolizate; -mustar, maioneza; -dulciuri: ciocolata, caramele, dropsuri; -casete si capsule gelatinoase.

ALIMENTE PERMISE IN REGIMUL FARA GLUTEN:

-grupa cereale si derivate: painea din faina de orez sau faina de grau fara gluten, faina de porumb, cartofi, mei; -grupa carne: carne proaspata, peste proaspat, moluste, carne si peste congelate natural;

-formule de

-oua, margarina,unt, uleiuri vegetale; -legume si fructe proaspete; -sucuri de fructe, supe clare; -zahar, miere, dulceata, cacao, nuci.

lapte fara gluten

, branza de vaci,iaurt;

Regimul hiposodat strict (tip Kempner) pe baza de

este de

Acest regim este indicat in glomerulonefrita acuta cu edeme, insuficienta cardiaca si

orez , fructe si
orez
, fructe
si

zahar. Aportul de Na/zi

150 mg.
150 mg.

sindroamele nefrotice cu edeme, nefropatii grave cu hipertensiuni arteriale, hipertensiunea arteriala grava, ciroze cu ascite si edeme, unele obezitati si unele procese inflamatorii.

DZ

Alimente care nu conţin glucide şi nu trebuie cântărite zilnic

Alimente care conţin glucide şi trebuie socotite şi cântărite zilnic pe cântar

se vor exclude din dieta glucidele concentrate (zahar, produse zaharoase, fainoase etc).

- nu trebuie sa lipseasca din dieta proteinele animale cu mare valoare biologica (lapte, carne,

branzeturi, oua, peste) si lipidele, in special cele vegetale nesaturate (uleiuri vegetale).

- painea va fi impartita pe felii si mese, cat mai exact; mesele se vor repartiza la ore cat mai

precise; (

dimineata, ora 11, pranz, ora 17 si seara). Ultima masa sub forma unei mici gustari

va fi luata la orele 22.

 

- din alimentatie nu trebuie sa lipseasca fibrele, deoarece s-a observat ca celulozicele din

legume, fructe si cereale si chiar din leguminoasele uscate, contribuie la scaderea glicemiei si

previn cacerul de colon.

Instructiuni speciale:

Echivalente: 100 g paine = 250 g cartofi = 500 g fructe 100 g fructe = 50 g cartofi = 20 g paine = 250 g. lapte = 120 g morcovi sau telina sau sfecla, fierte. Foaie de echivalenta Continutul in zahar a 20 g paine este egal cu zaharul continut in cantitatile indicate, din alimentele de mai jos. Deci in loc de 20 g de paine se poate lua cantitatea indicata din alimentul corespunzator, asa cum se vede pe lista urmatoare:

20

g paine = 15 g faina de grau

20

g paine = 15 g faina de porumb

20

g paine = 86 g mamaliga 20 g paine = 18 g macaroane

20

g paine = 65 g macaroane fierte

20

g paine = 250 g lapte

20

g paine = 350 g lapte acru sau iaurt

20

g paine = 60 g cartofi

20

g paine = 20 g mazare, fasole, linte uscata boabe

20

g paine = 70 g mazare, fasole linte fierte

20

g paine = 120 g mazare verde

30

g paine = 220 g fasole verde

20

g paine = 140 g mere, pere

10

g paine = 170 g portocale

20

g paine = 190 g pepene

20

g paine = 195 g fragi (de pamant)

20

g paine = 225 g afine

20

g paine = 135 g cirese, visine

20

g paine = 130 g prune

20

g paine = 80 g nuci.

Alimentele care se pot consuma fara restrictie de catre diabeticul care nu sufera si de alte boli sunt: carnea, pestele de toate sorturile, branzeturile fermentate, ouale, grasimile vegetale si animale, legumele cu continut mic in glucide (castraveti, ridichi, varza acra, spanac, ciuperci,

conopida, varza rosie etc). Important de cunoscut sunt alimentele care

painea, fainoasele, toate derivatele de cereale, fructele si legumele cu

continut mare de glucide, branza de vaci, laptele, iaurtul, urda. Alimentele bogate in glucide sunt numai cele de origine vegetala, de natura animala sunt numai laptele si produsele lactate. Sintetic, se consuma numai cu cantarul: merele de orice fel, portocalele, ciresele, morcovul

fiert si cartofii.

Leguminoasele uscate se consuma fierte,dupa ce se arunca apa de fierbere.

Zaharul si produsele zaharoase se vor interzice. Acestea cresc glicemia rapid.Pot fi folosite numai in starile hipoglicemice.

trebuie consumate

numai cantarite:

Sunt strict interzise strugurii, prunele, perele ber-gamote, stafidele, curmalele

si bananele.

in ceea ce priveste modul de preparare al alimentelor, mentionam urmatoarele obiective:

- nu se vor folosi niciodata zaharul si produsele zaharoase la pregatirea alimentelor, indulcirea

se va face numai

- prepararea

cu

zaharina

sau

cu

ciclamat

de

sodiu;

sosurilor

se

va

face

pe

cat

posibil

fara

faina;

- painea prajita va fi cantarita inainte de prajire, deoarece prin deshidratare cresc glucidele;

- pastele fainoase in stare cruda contin mai multe glucide (75-80%). Prin fierbere se imbiba cu

apa,

isi

maresc

volumul

de

patru

ori,

deci

scade

continutul

glu-cidic;

- se

prefera

consumul

alimentelor

sub

forma

de

sufleuri,

sotetiri

si

budinci;

- legumele cu

5%

glucide

vor

fi

cat

mai

mult

folosite;

- proteinele animale

vor

fi

obligatoriu

prezente

in

dieta;

- prajirea este contraindicata; se utilizeaza fierberea si coacerea.