LUCRARE PRACTIC|

METODE FIZICE DE


7 EVALUARE A PROTEINELOR
DIN SERUL SANGUIN

A. Date teoretice: refractometrie

B. M\surarea prin refractometrie a concentra]iei

proteinelor totale din serul sanguin

C. Date teoretice: electroforez\, imunoelectroforez\

D. Separarea electroforetic\ a frac]iunilor proteice ale

serului sanguin

E. Date teoretice: fotocolorimetria

F. Evaluarea fotocolorimetric\ a concentra]iei frac]i-

unilor proteice ale serului sanguin

G. Aplica]ii în practica medical\

H. Întreb\ri [i exerci]ii

Evaluarea proteinelor serice este una din cele mai des `ntâlnite determin\ri `n practica
clinic\. Medicul poate ob]ine informa]ii deosebit de utile m\surând atât cantitatea total\ de
proteine din serul pacientului (proteinemia), cât [i diferitele tipuri de proteine care pot fi
separate `n prezent prin metode electroforetice. Astfel, cantitatea de albumine sc\zut\ poate
indica o alterare a sintezei hepatice sau o pierdere a lor la nivel renal, `n diverse afec]iuni.
Gamaglobulinele permit aprecierea func]iei imunitare etc.
~n lucrarea practic\ vor fi prezentate cele mai uzuale metode `ntâlnite `n laboratorul
clinic pentru determinarea proteinelor, dar vor fi f\cute referiri [i la alte metode mai complexe,
care permit o separare mai bun\ a acestor molecule.

139


B. M\surarea prin refractometrie a concentra]iei
proteinelor totale din serul sanguin
PARTEA PRACTIC|
Fig. 3
Refractometrul Pulfrich (1921)
LUCRARE PRACTIC|
Scopul refractometriei este m \ s u r a r e a
c o n c e n t r a ] i e i u n e i s u b s t a n ] e . De exemplu,
de interes medical este determinarea concentra]iei
proteinelor totale din serul sanguin.
Metoda se bazeaz\ pe faptul c\ i n d i c e l e d e
refrac]ie variaz\ `n func]ie de
concentra]ia moleculelor din mediul
r e f r i n g e n t c o n s i d e r a t , dup\ o ecua]ie de
forma:
n = f ( c)
~n exemplul de mai sus, dac\ din sângele
integral `ndep\rt\m prin coagulare elementele figurate
(care sunt puternic refringente), vom ob]ine serul
sanguin. I n d i c e l e s\u de refrac]ie
depinde numai de con]inutul `n
p r o t e i n e , deoarece ionii au o putere refringent\
foarte mic\. Aceasta `nseamn\ c\ evaluarea
concentra]iei proteinelor din serul sanguin se poate
face m\surând fie indicele de refrac]ie al lichidului
biologic, fie unghiul limit\ limit\ corespunz\tor (care
depinde de indicele de refrac]ie). Ca urmare, exist\
dou\ tipuri de refractometre:
I. R e f r a c t o m e t r u l A b b é - a c\rui scal\ gradat\
permite citirea direct\ a i n d i c e l u i d e r e f r a c ] i e
al lichidului de cercetat;
II. R e f r a c t o m e t r u l P u l f r i c h - pe scala c\ruia
se cite[te u n g h i u l l i m i t \ , care va fi apoi
transformat `n indice de refrac]ie [i concentra]ie de
substan]\.
I. ~n cazul refractometrului P u l f r i c h , piesa
esen]ial\ care permite m\surarea unghiului limit\ este
140
 LUCRARE PRACTIC|
p r i s m a d e m \ s u r \ , confec]ionat\ din sticl\
optic\ cu un indice de refrac]ie cunoscut. ~ntre una din
fe]ele acestei prisme (numit\ fa]a de inciden]\ inciden]\,
corespunzând prismei de m\sur\) [i substan]a a c\rui
indice de refrac]ie se determin\, se stabile[te un
contact optic. Acesta constituie suprafa]a de separare
pe care are loc refrac]ia total\. Razele emergente se
observ\ `n lunet\ prin cea de-a doua fa]\ - fa]a de
i≅90° convergen]\
convergen]\ a prismei, care corespunde prismei de
n1 iluminare.
n2 S\ urm\rim fenomenul care se produce la limita
de separa]ie `n acest caz (fig. 4).
l Conform principiului reversibilit\]ii razelor de
lumin\, consider\m un fascicul de radia]ii
monocromatice care p\trunde `n mediul mai pu]in
dens (cu indice de refrac]ie n1) sub un unghi de
Fig. 4
Fenomenul de reflexie total\ la aproximativ 90°. ~n acest caz, unghiul de refrac]ie va
limita de separare a prismei de avea valoarea corespunz\toare unghiului limit\ (ll).
m\sur\ `n cazul refractometrului Legea a doua a refrac]iei se poate scrie:
Pulfrich
sin i n 2
= =n
sin r n1
Dar i = 90°, iar r va fi `nlocuit cu l; `n acest caz
rela]ia se va scrie:
sin 90° n 2
=
sin l n1
4 dar sin 90° = 1 [i atunci rela]ia devine:
3 6
2 1 5
n 1 = n 2 ⋅ sin l
Aceasta este rela]ia fundamental\
fundamental\ pe care se
7 bazeaz\ construc]ia [i folosirea refractometrelor. Din
rela]ia precedent\ se observ\ c\, m\surând valoarea
unghiului limit\ (l) [i cunoscând valoarea indicelui de
refrac]ie al sticlei (n2), putem afla care este valoarea
Fig. 5 indicelui de refrac]ie al mediului mai pu]in dens (n1).
Refractometrul Pul
Pulfrich
1 - prism\ de m\sur\; Descrierea refractometrului Pulfrich
2 - prism\ de iluminare;
3 - compensator; ~n cazul lucr\rii noastre, evaluarea concentra]iei
4 - ocular; proteinelor totale se va face cu ajutorul
5 - [urub micrometric; refractometrului Pulfrich, a c\rui schem\ de principiu
6 - sistem pentru etalonare; este redat\ `n figura 5.
7 - termometru
Pricipiul de func]ionare al acestuia se bazeaz\ pe
fenomenul de reflexie total\.
141
 LUCRARE PRACTIC|

Refractometrul Pulfrich se compune din trei

p\r]i principale: un s i s t e m d e p r i s m e , t u b u l
o p t i c [i c o m p e n s a t o r u l .
Partea principal\ a refractometrului o constituie
-5
s i s t e m u l d e p r i s m e format din p r i s m a d e
0
10
m \ s u r a r e [i p r i s m a d e i l u m i n a r e . Cele dou\
20 prisme delimiteaz\ `ntre ele un spa]iu `n care se va
30 introduce lichidul a c\rui concentra]ie dorim s\ o
40 m\sur\m (`n cazul nostru serul sanguin). Deoarece
50
indicele de refrac]ie variaz\ cu temperatura, sistemul
6
0 de prisme este prev\zut cu o manta de termostatare.
70
80
Prin aceasta circul\ ap\ men]inut\ la temperatur\
90 constant\ de c\tre un ultratermostat.
100 T u b u l o p t i c al refractometrului este prev\zut
cu un ocular ce are o scal\ divizat\ `n unit\]i cuprinse
`ntre -5 [i 100, pentru citirea limitei de separa]ie dintre
Fig. 6
Scala refractometrului zona luminoas\ [i cea `ntunecat\ (fig. 5).
Pulfrich C o m p e n s a t o r u l este format dintr-un sistem
de prisme Amici, care au rolul de a recombina lumina
n1<n2 dispersat\, atunci când nu se lucreaz\ cu lumin\
monocromatic\. Fenomenul de dispersie apare `n
n1 cazul `n care se utilizeaz\ lumin\ alb\ deoarece
n2 indicele de refrac]ie [i, implicit, unghiul limit\ depind
l de lungimea de und\ a radia]iei incidente (fig. 6).
Ca surs\ de lumin\ monocromatic\ se poate
n1<n2 folosi o lamp\ de sodiu. ~n cazul refractometrului
Pulfrich, razele p\trund sub diverse inciden]e prin
n1 prisma de iluminare, trecând apoi prin lichidul de
cercetat (ser) (fig. 8). Razele care ajung aproximativ
n2
paralele cu fa]a prismei de m\sur\ `n contact cu
l
l lichidul (i = 90°) vor fi refractate sub un unghi egal cu
unghiul limit\ (fig. 9).
Fig. 7 Toate razele care cad pe prisma de m\sur\ sub
Dispersia luminii prin prismele un unghi de inciden]\ mai mic de 90° vor fi refractate
refractometrului Pulfrich `n cazul
folosirii luminii albe sub unghiuri mai mici decât unghiul limit\ [i vor
contribui la apari]ia zonei luminoase `n ocular.
Deasupra razei limit\ se va observa `n ocular zona
`ntunecat\.

142
 LUCRARE PRACTIC|

P Mod de lucru

Se parcurg doi timpi principali de lucru:

1. Verificarea exactit\]ii refractometrului;
2. M\surarea unghiului limit\ pentru serul sanguin.
Raze care vin
din toate
direc]iile
Prism\ de iluminare 1. V e r i f i c a r e a e x a c t i t \ ] i i
r e f r a c t o m e t r u l u i necesit\ urm\toarele
opera]iuni:
• Se conecteaz\ lampa de sodiu sau sursa de lumin\
alb\ la re]eaua de 220 V [i se ac]ioneaz\
Prism\ de m\sur\ comutatorul plasat pe alimentator.
Raze
difuzate `n
toate
• Se conecteaz\ ultratermostatul la re]eaua de 220V,
direc]iile Fa]\ de
inciden]\
temperatura de lucru (17,5° C) fiind fixat\ de
personalul tehnic al laboratorului.
Fig. 8
Drumul razelor de lumin\ ajunse • Sistemul de prisme fiind `nchis, cu ajutorul unei
sub diverse inciden]e la prisma de pipete Pasteur se introduc câteva pic\turi de ap\
iluminare distilat\ `ntre cele dou\ prisme, prin orificiul din
arm\tura prismelor.

Prism\ de iluminare
 NU introduce]i vârful pipetei adânc `n
orificiul din arm\tura prismelor pentru a nu zgâria
suprafe]ele acestora!!

• Se a[eaz\ [urubul micrometric la zero ([urubul

l
r micrometric se afl\ lâng\ ocularul refractome-
i
trului).
Prism\ de m\sur\
• Când se prive[te prin ocularul refractometrului se
Lunet\ observ\ o zon\ luminoas\, o zon\ `ntunecat\ [i, de
asemenea, imaginea scalei. Dac\ limita de
Fig. 9 separare a celor dou\ zone precum [i diviziunile
Razele aproximativ paralele cu fa]a
prismei de m\sur\ sunt refractate scalei nu se v\d clar, se rote[te ocularul pentru a
sub un unghi egal cu unghiul limit\ stabili claritatea imaginii.
O b s e r v a ] i e : dac\ limita de demarca]ie `ntre
cele dou\ zone nu se observ\ clar, `nseamn\ c\ filmul
(pelicula) de lichid de pe suprafa]a prismelor nu este
continuu, existând bule de aer care au alt indice de
refrac]ie fa]\ de mediul studiat. ~n acest caz se
deschide sistemul de prisme, se [terg suprafe]ele cu o

143

Materiale necesare:
• Refractometru Pulfrich cu
prisme termostatate.
• Lamp\ de sodiu cu transfor-
mator la 220 V sau surs\ de
lumin\ alb\.
• Ultratermostat.
• Dou\ pipete Pasteur.
• Eprubet\ cu circa 2 ml ser
sanguin.
• Flacon de 500 ml cu ap\
distilat\.
• Tifon.
• Hârtie de filtru.
Condi]ii de lucru cerute de
metod\
tod\:
• temperatur\ constant\ [i
cunoscut\ (17,5°C);
• suprafe]ele prismelor perfect
cur\]ate.
LUCRARE PRACTIC|
buc\]ic\ de tifon `nmuiat\ `n ap\ [i apoi `n xilol, se
`nchid prismele [i se reintroduce apa distilat\.
~n cazul apei distilate, linia de demarca]ie se va
afla `ntre diviziunile 85 [i 86. Rotind viza
micrometric\, aduce]i linia de demarca]ie la valoarea
85. Cifra pe care o indic\ viza micrometric\ reprezint\
valoarea zecimalei. Pentru ap\ distilat\ ve]i ob]ine
valoarea 85,5 (orice abatere indic\ faptul c\ aparatul
nu este bine pus la punct; solicita]i reglarea
aparatului).
Datorit\ faptului c\ suprafa]a de m\sur\ a
prismei este `ndreptat\ `n sus, iar cea a prismei de
iluminare `n jos, pozi]ia limitei de separare este
`ntoars\ [i de aceea va trebui ca valorile ce se ob]in s\
fie sc\zute din 100. ~n cazul apei distilate, valoarea
unghiului limit\ va fi:
100 - 85,5 = 14,5
2. M\surarea unghiului limit\ pentru
serul sanguin
Pentru serul sanguin, opera]iunile ce trebuie
executate sunt identice celor de la ap\ distilat\, cu
men]iunea c\ `naintea determin\rii se cur\]\
suprafe]ele celor dou\ prisme.
Valorile unghiului limit\ citite pe scala
refractometrului Pulfrich sunt convertite `n valori ale
concentra]iei proteinelor din ser (g/l) cu ajutorul unor
tabele speciale numite t a b e l e W a g n e r .
Prezentarea rezultatelor
determin\rilor
Valorile ob]inute de fiecare dintre membrii
subgrupei sunt trecute `ntr-un tabel asem\n\tor celui
de mai jos:
Nr. det. Unghiul limit\
limit\ Concentra]ia pro
proteinelor
(g/l)
1
2
3
4
144
 LUCRARE PRACTIC|
*Valoarea normal\ a concentra]iei proteinelor `n serul
sanguin este cuprins\ `ntre 6 0 - 8 0 g / l .

Tabel Wagner
Serul sanguin Exudate [i
tran
transudate
Diviz Proteine Calcularea Diviz Proteine
scal\
scal\ (g/l) zeciimalelor
zec scal\
scal\ (g/l)
25 6,3 Diferen]a
Diferen]a de 2,0 25 7,7
 26
27
28
8,6
10,8
13,0
zecimi

1 0,2
26
27
28
9,7
11,8
13,8
Cum folosim tabelul Wag
Wagner?
ner 29 15,2 2 0,4 29 15,9
30 17,4 3 0,6 30 18,0
31 19,6 4 0,8 31 20,1
Presupunând c\ refractometrul 32 21,8 5 1,0 32 22,1
indic\ 44,5, valoarea unghiului 33 24,0 6 1,2 33 24,2
limit\ va fi: 34 26,2 7 1,4 34 26,2
100 - 44,5 = 55,5 35 28,4 8 1,6 35 28,3
36 30,6 9 1,8 36 30,4
C\ut\m `n coloana valorilor 37 32,8 37 32,4
`ntregi cifra 55 [i not\m valoarea 38 35,0 Diferen]a de 2,1 38 34,5
corespunz\toare a concentra]iei 39 37,2 zecimi 39 36,5
proteinelor, `n cazul nostru 72,0 g/l. 40 39,4 40 38,6
41 41,6 1 0,2 41 40,7
Pentru a stabili valoarea 42 43,8 2 0,4 42 42,7
concentra]iei corespunz\toare 43 46,0 3 0,6 43 44,8
zecimalei proced\m astfel: se face 44 48,1 4 0,8 44 46,8
diferen]a dintre valorile `ntregi 56 [i 45 50,3 5 1,0 45 48,9
46 52,5 6 1,1 46 51,0
55 (unghiul limit\ este situat `ntre 47 54,7 7 1,3 47 53,0
aceste dou\ valori), adic\: 48 56,8 8 1,5 48 55,0
74,2 - 72,0 = 2,2 49 59,0 9 1,7 49 57,0
C\ut\m `n coloana co- 50 61,2 50 59,0
51 63,4 Diferen]a de 2,2 51 61,1
respunz\toare diferen]ei `n zecimi 52 65,5 zecimi 52 63,1
ob]inut\, adic\ 2,2. Corespunz\tor 53 67,7 53 65,1
valorii 5 (zecimalei) g\sim valoarea 54 69,8 1 0,2 54 67,1
concentra]iei 1,1. 55 72,0 2 0,4 55 69,1
56 74,2 3 0,7 56 71,2
Valoarea final\ a concentra-]iei 57 76,3 4 0,9 57 73,2
va fi : 58 78,5 5 1,1 58 75,2
59 80,6 6 1,3 59 77,2
72,0 + 1,1 = 73,1 g/l 60 82,8 7 1,5 60 79,2
61 84,9 8 1,7 61 81,2
62 87,1 9 2,0 62 83,2
63 89,2 63 85,2
64 91,4 64 87,2
65 93,5 65 89,2
66 95,7 66 91,2
67 97,8 67 93,2
68 99,9 68 95,2
69 102,0 69 97,2
70 104,1 70 99,1

145
 LUCRARE PRACTIC|

II. R e f r a c t o m e t r u l A b b é (fig. 10) permite

m\surarea indicelui de refrac]ie al lichidelor cu
precizie de ordinul 10-4.
1

2
3
7 4
5

Fig. 10
4 Refractometrul Abbé
(AR 3 - Krüss Optronic )
12
8
13
P\r]ile componente ale refractometrului (fig.11) sunt
9
10
urm\toarele:
14
11 a.) Sistemul de prisme reprezint\ partea principal\
a aparatului, fiind alc\tuit dintr-o prism\ de m\sur\
situat\ `n partea inferioar\ [i o prism\ de iluminare.
Ambele prisme sunt confec]ionate din sticl\ flint
Fig.11 (n=1,75), au dou\ fe]e de contact (care nu se ating) [i
Schema refractometrului Abbé formeaz\ un bloc paralelipipedic. Fiecare prism\ este
1 - ocular; fixat\ `ntr-o montur\ metalic\ prin care circul\ un
2 , 3 - racorduri pentru termostatarea prismei curent de ap\ cu temperatur\ constant\, de la un
de iluminare;
4 - [urub pentru reglarea compensatoru- ultratermostat. Temperatura poate fi citit\ la un
lui; termometru (10) ata[at la sistemul de prisme.
5, 11 - racorduri pentru termostatarea prismei ~ntre planele prismelor se introduc 1-2 pic\turi
de iluminare;
6 - [urub pentru manevrarea scalei; din lichidul de cercetat, al c\rui indice de refrac]ie
7 - luneta; este mai mic decât indicele de refrac]ie al prismelor.
8 - tambur pentru deschiderea blocului de
prisme; Valoarea indicelui de refrac]ie al prismelor reprezint\
9 - sursa de iluminare a scalei; limita superioar\ a scalei de m\sur\ a aparatului.
10 - termometru; Sursa de lumin\ utilizat\ este o lamp\ de sodiu (13)
12 - prisma de iluminare;
13 - lampa de sodiu; situat\ `n fa]a prismei de iluminare, f\când corp
14 - oglind\. comun cu aceasta. Razele de lumin\ ce provin de la
surs\ sunt reflectate cu ajutorul oglinzii (14) situat\ la
partea inferioar\ a prismelor. Fa]a de contact a prismei

146
 LUCRARE PRACTIC|
de iluminare este mat\ [i difuzeaz\ lumina care o
str\bate `n toate direc]iile. Datorit\ reflexiei totale,
razele care p\trund `n prisma de m\sur\ vor face cu
normala la fa]a de contact a acesteia un unghi mai mic
sau egal cu unghiul limit\;

b.) Luneta
Luneta este alc\tuit\ dintr-un sistem de lentile
convergente având rolul de a capta razele care emerg
din prisma de m\sur\. ~n câmpul vizual al lunetei se
observ\ o zon\ luminoas\ [i una `ntunecat\ (fig. 12).
Limita de separa]ie `ntre cele dou\ zone corespunde
razelor cu `nclinare maxim\ fa]\ de normala la
suprafa]a prismei. Pozi]ia acestei limite de separa]ie
Fig. 12 poate fi modificat\ rotind [urubul (6).
Limita de separa]ie `ntre zona ~n ocularul lunetei sunt fixate dou\ fire
luminoas\ [i cea `ntunecat\ reticulare, perpendiculare `ntre ele (fig. 12). Pentru
determinarea indicelui de refrac]ie, limita dintre zona
`ntunecat\ [i cea luminoas\ se aduce exact la punctul
de intersec]ie al firelor reticulare. ~n partea inferioar\
a câmpului vizual al lunetei se afl\ un fir reticular
vertical `n fa]a c\ruia se deplaseaz\ o scal\ gradat\ `n
indici de refrac]ie (1,300-1,700) [i o scal\ `n procente
Brix (fig. 13). Scala Brix (dup\ numele inventatorului
0% 95%
ei, omul de [tiin]\ german Adolf Brix) este `n direct\
corela]ie cu indicele de refrac]ie [i exprim\ procentual
(0-95%) cantitatea de substan]\ solid\ (ex.: sucroz\,
1,300 1,700
clorur\ de sodiu, etc.) dizolvat\ `n 100 ml de ap\. Cele
dou\ scale sunt iluminate cu ajutorul unei surse de
lumin\ alb\ (9);
Fig. 13
Scala refractometrului Abbé
c.) Compensatorul este situat `ntre blocul de prisme
[i lunet\ [i este alc\tuit din dou\ prisme Amici
identice. Compensatorul are rol de a recombina
lumina dispersat\ `n prisma de m\sur\, ob]inându-se o
limit\ de separa]ie net\ `ntre zona `ntunecoas\ [i cea
luminoas\. Compensatorul se regleaz\ `n pozi]ia
corect\ rotind [urubul (4).

147
 LUCRARE PRACTIC|

P Mod de lucru
Se parcurg urm\toarele etape:
Tabel 1. 1. Verificarea exactit\]ii refractometrului Abbé;
Corec]ia de temperatur\ pentru 2. M\surarea indicelui de refrac]ie al serului sanguin.
indicele de refrac]ie al apei
distilate 1.) Verificarea exactit\
exactit\]ii refractometrului Abbé se
Temperatura Indice de face cu ap\ distilat\ al c\rei indice de refrac]ie la
(°C) refrac]ie temperatura de 17,5 °C este 1,3329.
10 1,33369 • Se conecteaz\ transformatorul la re]ea (220 V) [i
11 1,33364 se ac]ioneaz\ `ntrerup\torul plasat pe conductorii
12 1,33358 de alimentare a surselor;
13 1,33352 ATEN}IE!
ATEN}IE! Nu modifica]i polaritatea curentului de
14 1,33346 alimentare a surselor!
15 1,33339 • Se conecteaz\ ultratermostatul la re]ea, temperatura
16 1,33331
de lucru (17,5 °C) fiind reglat\ de personalul tehnic
17 1,33324
18 1,33316
al laboratorului;
19 1,33307 • Cu ajutorul [urubului (8) se deschide sistemul de
20 1,33299 prisme. Fe]ele de contact ale celor dou\ prisme se
21 1,33290 cur\]\ cu o bucat\ de tifon umezit\ cu alcool [i se
22 1,33280 las\ s\ se usuce;
23 1,33271 • cu o pipet\ Pasteur se a[eaz\ pe suprafa]a lucioas\
24 1,33261 a prismei de m\sur\ 1-2 pic\turi de ap\ distilat\;
25 1,33250
26
27
1,33240
1,33229
 Nu atinge]i suprafa]a prismei cu vârful pipetei!
28 1,33217
• Se `nchide sistemul de prisme [i se a[teapt\ câteva
29 1,33206
minute pentru egalarea temperaturii lichidului de
30 1,33194
31 1,33182 cercetat cu cea a apei din termostat. Temperatura se
32 1,33170 cite[te de pe scala termometrului (10);
33 1,33157 • Privind `n ocularul lunetei se observ\ o zon\
34 1,33144 `ntunecat\, una luminoas\ [i imaginea scalei. Se
35 1,33131 regleaz\ pozi]ia ocularului astfel `ncât imaginea s\
36 1,33117 fie clar\;
37 1,33104 • Cu ajutorul [urubului (6) se aduce limita de
38 1,33090
separa]ie dintre cele dou\ zone la punctul de
39 1,33075
intersec]ie al firelor reticulare (fig. 12).
40 1,33061
• Se rote[te [urubul (4) pân\ ce limita de separa]ie
`ntre cele dou\ zone devine net\;

148
 LUCRARE PRACTIC|

• Se cite[te valoarea indicelui de refrac]ie de pe

scal\, `n dreptul firului vertical. Pentru temperatura
de lucru, valoarea indicelui de refrac]ie m\surat\ cu
refractometrul Abbé trebuie s\ coincid\ cu cea din
Nr. det. Indice de Concentra]ia
tabelul 2.
refrac]ie pro
proteinelor
2.) Se [terg prismele [i se trece la m\surarea indicelui
indicelui
(g/l)
de refrac]ie al serului sanguin,
sanguin parcurgându-se
1
acelea[i etape ca `n cazul apei distilate. Valorile
2
indicelui de refrac]ie citite pe scala refractometrului
3 Abbé sunt convertite `n valori ale concentra]iei
4 proteinelor din ser (g/l) cu ajutorul tabelului 2.
Datele ob]inute de fiecare dintre membrii subgrupei
sunt trecute `ntr-un tabel asem\n\tor celui al\turat.

5 Refractometrul clinic portabil (fig.

1 4 ) permite m\surarea direct\ a concentra]iei de al-
bumine din serul sanguin (g/dl) [i a densita]ii urinii
3
(g/cm3).

1 4 Mod de lucru: P
1.) Verificarea exactit\
exactit\]ii refractometrului:
2 • se `ndreapt\ refractometrul cu prisma spre o surs\
de lumin\, astfel `ncât, rotind [urubul ocularului (5)
Fig. 14
s\ ob]inem o imagine clar\ a scalei
Refractometrul clinic portabil:
1 - prism\ de m\sur\, refractometrului;
2 - lam\ transparent\ pentru protec]ia • se ridic\ lama de protec]ie (2) [i se depun cu o
prismei, pipet\ din plastic 1-2 pic\turi de ap\ distilat\ pe
3 - [urub pentru reglajul scalei,
4 - tub optic, suprafa]a prismei;
5 - ocular. • cu ajutorul [urubului (3) se regleaz\ scala astfel
`ncât linia de separa]ie `ntre zona luminoas\ [i cea
`ntunecat\ s\ coincid\ cu reperul W (fig. 15);
2.) Se ridic\ lama de protec]ie (2), se [terge u[or
12 suprafa]a prismei cu hârtie de filtru [i se trece la
m\surarea concentra]iei de albumine din
s e r u l s a n g u i n , parcurgându-se acelea[i etape ca `n
cazul apei distilate. Limita de separa]ie `ntre zona
luminoas\ [i cea intunecat\ va indica concentra]ia de
1,040
albumine din ser. ~n acela[i mod se procedeaz\ pentru
0 m\surarea densit\]ii urinii.
W 1,000
Scala pentru m\surarea concentra]iei de albu-
densitatea
albumine `n
ser (g/dl)
urinii
3
mine este gradat\ pentru temperaturi `ntre 5-35°C, `n
(g/cm )

Fig. 15 149
Scala refractometrului portabil
 LUCRARE PRACTIC|
diviziuni cu valoarea de 0,2 g/dl, iar pentru densitatea
urinii diviziunea are valoarea de 0,002 g/cm3.

Tabel 2. Concentra]ia proteinelor `n func]ie de indicele de refrac]ie pentru temperatura de 17,5

°C
Indice de refrac]ie Concentra]ia proteinelor
proteinelor Concentra]ia proteinelor `n
(17,5°C)
(17,5° serice ( g%) exudate [i transudate (g%)
1,33705 6,3 7,7
1,33743 8,6 9,7
1,33781 10,8 11,8
1,33820 13 13
1,33858 15,2 15,9
1,33896 17,4 17
1,33934 19,6 20,1
1,33972 21,8 22,1
1,34010 24 24,2
1,34048 26,2 26,2
1,34086 28,4 28,3
1,34124 30,6 30,4
1,34162 32,8 32,4
1,34199 35 34,5
1,34237 37,2 36,5
1,34275 39,4 38,6
1,34313 41,6 40,7
1,34350 43,8 42,7
1,34388 46 44,8
1,34426 48,1 46,8
1,34463 50,3 48,9
1,34500 52,5 51
1,34537 54,7 53
1,34575 56,8 55
1,34612 59 57
1,34650 61,2 59
1,34687 63,4 61,1
1,34724 65,5 63,1
1,34761 67,7 65,1
1,34798 69,8 67,1
1,34836 72 69,1
1,34873 74,2 71,2
1,34910 76,9 73,2
1,34947 78,5 75,2
1,34984 80,6 77,2
1,35021 82,8 79,2
1,35058 84,9 81,2
1,35095 87,1 83,2
1,35132 89,2 85,2
1,35169 91,4 87,2
1,35205 93,5 89,2
1,35242 95,7 91,2
1,35279 97,8 93,2
1,35316 99,9 95,2
1,35352 102 97,2
1,35388 104,1 99,1

150
 LUCRARE PRACTIC|

D. SEPARAREA ELECTROFORETIC| A FRAC}IUNILOR

PROTEICE ALE SERULUI SANGUIN

☺ PARTEA PRACTIC|

~n metoda electroforezei pe hârtie de filtru

(metoda uzual\ folosit\ `n spitale) se utilizeaz\ o
hârtie de filtru de tip Whatmann `mbibat\ `ntr-o
solu]ie tampon cu pH = 8,6. Banda de hârtie este
`ntins\ `ntr-un spa]iu `nchis (camera de electroforez\),
`n care s-a creat un câmp electric prin introducerea a
doi electrozi.
Serul de analizat este aplicat pe banda de hârtie
sub form\ de pic\tur\ sau dung\ [i sub influen]a
tensiunii electrice aplicate la capetele benzii acesta se
deplaseaz\ [i se desface `n frac]iuni: albumine [i
globuline (α1, α2, β, γ).
Cele cinci frac]iuni proteice ale serului sanguin
devin vizibile pe banda de hârtie dac\ dup\ migrare se
coloreaz\ cu un colorant specific. Acesta poate fi de
exemplu albastru de bromfenol, care se absoarbe
diferen]iat, `n func]ie de concentra]ia de protein\
`ntâlnit\. Se ob]ine astfel e l e c t r o f o r e g r a m a .
+ - Instala]ia de electroforez\ se
constituie din: camera de electroforez\ [i
alimentatorul electric.
C a m e r a d e e l e c t r o f o r e z \ prezentat\ `n
figura 23 este o cutie etan[\ din material plastic.
Ridicând capacul vom observa la fiecare cap\t al
cutiei cuvele pentru solu]ia tampon. Fiecare cuv\ are
Hârtie de
filtru dou\ compartimente, unul `n care p\trunde electrodul
Tampon
Electrod
de platin\, iar cel\lalt `n care p\trunde cap\tul benzii
de hârtie. Cele dou\ compartimente comunic\ `ntre
Fig. 23
Aparat de electroforez\ ele prin orificii. A[a cum am precizat, capacul `nchide
etan[ camera de electroforez\ pentru a preveni
evaporarea solu]iei tampon [i uscarea hârtiei.

151
 LUCRARE PRACTIC|
A l i m e n t a t o r u l e l e c t r i c este un generator
de curent continuu cu tensiune reglabil\
(0-500 V) [i o intensitate maxim\ reglabil\ de 50 mA,
printr-o redresare a curentului alternativ de la re]ea.
Generatorul electric este prev\zut cu miliampermetru
[i cu voltmetru.
Evaluarea cantitativ\ a frac]iunilor separate
electroforetic se bazeaz\, `n general, pe m\surarea
cantit\]ii de colorant care se leag\ de aceste frac]iuni.

Aceast\ m\surare se poate realiza pe dou\ c\i:

a) ` n m o d d i r e c t , prin determinarea densit\]ii
optice, cu un spectrofotometru;
b) ` n m o d i n d i r e c t , prin elu]ie [i m\surarea
extinc]iei cu un fotocolorimetru.
a) M e t o d a d i r e c t \ de m\surare a densit\]ii optice
presupune o opera]ie numit\ d i a f a n i z a r e , care
const\ `n `mbibarea electroforegramelor cu un lichid
cu indice de refrac]ie egal cu cel al celulozei, banda de
hârtie devenind translucid\. Dupa `mbibare, hârtia se
preseaz\ `ntre dou\ pl\ci sub]iri de sticl\ [i se
introduce `n dispozitivul de fotometrare. Concomitent
cu m\surarea continu\ a absorb]iei se `nscriu grafic
albumine valorile corespunz\toare, iar prin intermediul unui
dispozitiv integrator se `nscrie curba de integrare a
suprafe]elor delimitate de curba de absorban]\ care
globuline corespunde fiec\rei frac]iuni (v. fotocolorimetria).
Valorile ob]inute sunt direct propor]ionale cu
β
α2 γ cantit\]ile de colorant [i deci cu concentra]iile de
α1
substan]\ separat\ `n fiecare frac]iune.
b) P r o c e d e u l e l u ] i e i este simplu, destul de
precis [i nu necesit\ o aparatur\ deosebit\. Metoda
const\ `n decuparea electroforegramei `n sec]iuni dup\
zone [i extrac]ia colorantului prin tratarea fiec\rei
Fig. 24 sec]iuni cu o aceea[i cantitate de solu]ie de eluent.
Electroforegrama proteinelor serice
Fiecare solu]ie se m\soar\ apoi fotocolorimetric.

Figura 24 v\ prezint\ aspectul unei electro-

foregrame ob]inut\ pe hârtia de filtru, precum [i curba
extinc]iilor (ob]inut\ prin metoda direct\) a celor cinci
frac]iuni proteice separate din serul uman.

152

Materiale necesare:
• hârtie de filtru Whatmann
sub form\ de benzi;
• solu]ie tampon veronal-
medinal cu pH = 8,6;
• cuva de electroforez\;
• surs\ de curent continuu;
• ser;
• micropipet\.
o pauză ... vă rog ...
LUCRARE PRACTIC|
P Mod de lucru:
• Se umecteaz\ benzile de hârtie `n solu]ia tampon;
se elimin\ excesul de lichid prin tamponarea lor cu
hârtie de filtru obi[nuit\.
• Se introduc volume egale din solu]ia tampon `n
cele dou\ compartimente ale cuvei.
• Se `ntind benzile de hârtie `n pozi]ie perfect
orizontal\ pe suportul din cuv\, imersându-se
capetele lor `n solu]ia tampon din cele dou\
compartimente.
• Se las\ s\ circule curentul electric timp de 15 min.
pentru diminuarea fenomenelor de electroendos-
moz\.
• Se aplic\ cu o micropipet\ 50 ml ser; aplicarea se
face prin mi[c\ri liniare repetate ale vârfului
micropipetei de-a lungul liniei de start marcat\ `n
prealabil cu creionul, având grij\ s\ se p\streze un
spa]iu liber de 0,5 cm pân\ la marginile benzii.
(Linia de start se amplaseaz\ spre catod, deoarece
direc]ia de migrare a proteinelor va fi spre anod.)
• Se `nchide capacul cuvei.
• Se conecteaz\ sursa de curent continuu la
tensiunea de 150-200 V.
Timpul necesar separ\rii frac]iunilor proteice
este de aproximativ 7-8 ore, `n func]ie de tensiunea
aplicat\. Dup\ migrare, hârtia de electroforez\ este
colorat\ cu albastru de bromfenol pentru punerea `n
eviden]\ a spoturilor corespunz\toare frac]iunilor de
proteine [i pentru dozarea lor cantitativ\ (prin
fotocolorimetrie).
~n aceast\ sec]iune a]i `nv\]at s\ separa]i 5
frac]iuni din totalitatea proteinelor prezente `n serul
sanguin uman. Pentru a [ti cum afl\m `n ce cantitate
se g\se[te fiecare din aceste frac]iuni, trebuie s\
`n]elege]i metoda fotocolorimetric\.
153
 LUCRARE PRACTIC|

F. EVALUAREA FOTOCOLORIMETRIC| A
CONCENTRA}IEI FRAC}IUNILOR PROTEICE
DIN SERUL SANGUIN

PARTEA PRACTIC|

c Este un aparat ce permite compararea a dou\ fluxuri

Fotocolorimetrul Pulfrich

luminoase provenind de la aceea[i surs\. P\r]ile

componente ale aparatului sunt prezentate `n fig. 30.
Aparatul se compune din: d i s p o z i t i v u l d e
i l u m i n a r e , s u p o r t u l p e n t r u c u v e [i c a p u l
f o t o m e t r i c . Lumina provenind de la o surs\ (L) este
divizat\ `n dou\ fascicule paralele prin intermediul
unor oglinzi (O1, O2).

D2 C1
T1

O1
P1

L
Oc
P2 O2
F

D2 T2 C2

Fig. 30 Fotocolorimetrul Pulfrich (explica]ii în text)

difuzie
Cele dou\ fascicule trec prin cuvele C1, respectiv C2
difuzie ce sunt a[ezate pe suportul special. ~n figura 31 sunt
reprezentate fenomenele fizice care se produc la
I0 I
trecerea fasciculului de lumin\ prin cuvele cu solu]ii
absorb]ie ale fotocol
fotocolorimetrului.
solu]ie Un sistem de prisme cu reflexie total\ P1 [i P2
reflexie apropie cele dou\ fascicule dup\ traversarea cuvelor,
trecându-le prin luneta de observa]ie (Oc) spre ochiul
Fig. 31
Surse de eroare care apar la observatorului. Egalizarea fluxului luminos se poate
trecerea unui fascicul de lumin\ face prin intermediul unor diafragme D1 si D2 care
prin cuva de m\sur\ sunt ac]ionate de tamburii grada]i T1 [i T2, pe care se

154
 LUCRARE PRACTIC|
pot citi direct diferen]ele de extinc]ie sau transmisie
dintre cele dou\ solu]ii. Se rote[te tamburul din
dreptul solu]iei mai transparente, `nchizându-se astfel
diafragma corespunz\toare [i mic[orând fluxul
luminos care ajunge la ochiul observatorului, pân\
când devine egal cu cel de partea opus\.
Restul sistemului optic con]inut `n capul
fotometric permite ochiului observatorului s\ vad\
câmpul fotometric format din dou\ semicercuri
1
desp\r]ite printr-o linie fin\. Pentru m\rirea
sensibilit\]ii metodei, capul fotometric con]ine un
2 sistem de filtre care las\ s\ treac\ numai un domeniu
`ngust de lungimi de und\ din spectrul vizibil. De
3
obicei se recomand\ s\ se selecteze un filtru colorat `n
culoarea complementar\ culorii solu]iei de m\surat.
7 Astfel se elimin\ razele care nu sunt absorbite de
6
5
substan]\, dar care ar impresiona retina ochiului
4 observatorului.
Pentru m\rirea sensibilit\]ii [i preciziei metodei,
precum [i pentru evitarea erorilor subiective, sistemul
prisme - lunet\ din capul fotocolorimetrului Pulfrich
se poate `nlocui cu un sistem de dou\ celule
fotoelectrice montate `n opozi]ie fa]\ de un
ampermetru. Lumina este astfel transformat\ `n curent
electric. Egalizarea celor dou\ fluxuri luminoase se
10 realizeaz\ `n acela[i mod. Condi]ia de egalitate se
9 `ndepline[te atunci când intensitatea curen]ilor de sens
8 opus este aceea[i, deci aparatul de m\sur\ va ar\ta
Fig. 32 valoarea 0.
Fotocolorimetrul FEK 56M:
1- comutator;
2- capac superior;
3- vizor scal\;
4- tambur;
t Fotocolorimetrului
Fotocolorimetrului FEK 56M

5- tambur amplificare fotocurent; Fotoelectrocolorimetrul FEK 56M prezentat `n

6- tambur cu ajutorul c\ruia se
aduce ini]ial acul microam-
permetrului la zero;
7- tambur filtre;
8- cadranul microampermetrului;
9- tambur;
10- tambur pentru manevrarea
suportului mobil.
figurile 32 [i 33 este alc\tuit dintr-un sistem optic,
dou\ elemente active reprezentate de cele dou\
fotoelemente [i dintr-o parte mecanic\.
• S i s t e m u l o p t i c este format din:
1. S u r s a d e l u m i n \ (11) ce poate fi o lamp\ cu
filament incandescent pentru domeniul vizibil

155
 LUCRARE PRACTIC|
(utilizând filtrele de la 3 la 9) sau o lamp\ cu mercur-
Lungimea de cuar] pentru domeniul UV (filtrele 1-2).
Nr. fil
filtru und\ λ (nm)
und\ Domeniu
1 315 ± 5 2. F i l t r e l e d e l u m i n \ (12), numerotate de la 1
Ultraviolet
2 364 ± 5 la 9, sunt montate `ntr-un disc ce se poate roti cu
3 400 ± 5 Vizibil
4 440 ± 10 ajutorul tamburului (7). ~n tabelul 3 sunt prezentate
5 490 ± 10 lungimile lor de und\.
6 540 ± 10
7 Filtrele de lumin\ sunt mediile colorate (sticle, pelicule,
582 ± 10
8
9 597 ± 10 solu]ii) care las\ s\ treac\ prin ele numai radia]iile unui
630 ± 10 anumit domeniu spectral. Cunoscând curba de absorb]ie a
Tabel 3.
3. luminii de c\tre solu]ia de analizat, se poate alege un
Lungimile de und\ asociate filtrelor
fotocolorimetrului FEK 56 M filtru care las\ s\ treac\ prin el numai radia]iile absorbite
de solu]ie [i le re]ine pe toate celelalte. Cu filtrul de
lumin\ se separ\ deci acel domeniu de cercetat al
spectrului care este absorbit de substan]\. Când nu se
cunosc caracte-risticile spectrale ale solu]iei de analizat
(nu se cunoa[te spectrul de absorb]ie), filtrul se alege
11
astfel `ncât culoarea lui s\ fie complementar\ culorii
12 solu]iei.
15 15’ 3. P r i s m a o p t i c \ (13) care divide fasciculul
14
incident `n dou\ fascicule (drept [i stâng) de aceea[i
13 intensitate.
4. L e n t i l e l e (15, 15’, 18, 18’) [i o g l i n z i l e (14,
14’) permit trecerea fasciculelor luminoase prin cuve.
16 16’
• E l e m e n t e l e a c t i v e sunt dou\ fotoelemente
(20, 20’) de Sb-Cs sensibile la radia]iile cuprinse
`ntre 315 - 630 nm, fiind introduse `n montaj prin
intermediul unui microampermetru (8).
17 17’

18 18’ • P a r t e a m e c a n i c \ este format\ din:

1. S u p o r t p e n t r u c u v e , situat `n interiorul
14 14’
aparatului, la care se poate accede prin ridicarea
20 19 20’ 19’ capacului (2). ~n partea dreapt\ se afl\ suportul mobil
Fig. 33
pe care se a[eaz\ dou\ cuve, `n dreapta cuva cu
Fotocolorimetrul FEK 56M: martorul M1, iar `n stânga cuva cu proba P.
11-sursa de lumin\; Schimbarea cuvelor din fa]a fasciculului
12-filtru de lumin\; monocromatic drept se face prin rotirea tamburului
13-prism\;
14,14’-oglinzi; exterior (10) pân\ la refuz.
15,15’, 18,18’-lentile; ~n fa]a fasciculului monocromatic din stânga se
16,16’-cuve; monteaz\ o singur\ cuv\ ce con]ine martorul M2.
17,17’-diafragme variabile;
19,19’-sticl\ mat\;
20,20’-fotoelemente 156

Materiale necesare:
• fotocolorimetru Pulfrich tip
IOR cu alimentator la 6-8V;
• fotoelectrocolorimetru FEK
56M cu alimentator [i cuve de
10 mm grosime;
• electroforegrama developat\ [i
uscat\;
• solu]ie de NaOH 0,1 N;
• 5 flacoane pentru elu]ie;
• pipet\ gradat\ de 10 ml;
• foarfece;
• hârtie de filtru;
• ap\ distilat\.
LUCRARE PRACTIC|
2. Dou\ d i a f r a g m e v a r i a b i l e "ochi de pisic\"
reglabile cu ajutorul tamburilor (4 [i 9) modific\
intensitatea fasciculului luminos ce cade pe
fotoelement. Fotoelectrocolorimetrul FEK 56M este
prev\zut cu un bloc de alimentare.
Mod de lucru P
Se decupeaz\ spoturile electroforegramei co-
respunz\toare celor cinci frac]iuni proteice. Se
introduc fragmentele de hârtie rezultate `n cinci
flacoane, peste care se adaug\ câte 8 ml solu]ie eluent,
cu ajutorul pipetei gradate. Are loc fenomenul de
elu]ie, adic\ de trecere a colorantului de pe hârtia de
filtru `n solu]ie. Timpul de elu]ie este de aproximativ
20 min, cu men]iunea c\ aceste flacoane trebuie
agitate din 5 `n 5 minute.
Tehnica de lucru cu
fotocolorimetrul Pulfrich
Practic, m\surarea extinc]iei cu ajutorul fotoco-
lorimetrului cuprinde doi timpi de lucru: verificarea
etalon\rii aparatului [i m\surarea extinc]iei probelor
de analizat.
Pentru v e r i f i c a r e a e t a l o n \ r i i aparatului
se umplu cuvele cu ap\ distilat\ [i se introduc `n
suportul lor.
• Se introduce filtrul S57 prin rotirea discului cu
filtre pân\ când `n fereastra suportului discului cu
filtre apare cifra 6.
• Se conecteaz\ fotocolorimetrul la bornele de 6 V
ale transformatorului. Fi[a transformatorului se
conecteaz\ la re]eaua de 220 V.
• Se a[eaz\ tamburii T1 [i T2 la grada]ia 0-100
(valoarea 0 corespunde extinc]iei minime; valorile
extinc]iei sunt trecute pe partea interioar\ a
157

Spre exemplu, presupunem c\ am ob]inut
urm\toarele valori pentru extinc]ii: albumine
0,252, α1 globuline 0,018, α2 globuline 0,027, β
globuline 0,056 [i γ globuline 0,061. Suma lor
este 0,414. Se calculeaz\ procentul pentru fiecare
frac]iune, considerând valoarea total\ a
extinc]iilor egal\ cu 100.
Exemplu:
0,414extinc]ie............0,252extinc]ie
total\ albumine
100.......................................x
0,252 ⋅ 100
x= = 61 0 0
0,014
LUCRARE PRACTIC|
tamburului, culoare ro[ie). ~n aceste condi]ii, dac\
aparatul este etalonat, vom observa privind prin
ocular cele dou\ semicercuri egal iluminate.
Pentru m \ s u r a r e a e x t i n c ] i e i p r o b e l o r
se procedeaz\ astfel:
• Se gole[te cuva din stânga, se usuc\ [i se introduce
`n ea lichidul colorat corespunz\tor albuminelor.
• Privind prin ocular, vom roti tamburul din dreapta
pân\ când câmpul este uniform iluminat (se rote[te
tamburul din dreapta deoarece prismele foto-
metrului inverseaz\ direc]ia razelor de lumin\,
astfel c\ lumina ce trece prin cuva stâng\
ilumineaz\ partea dreapt\ a câmpului).
• Se noteaz\ valoarea extinc]iei corespunz\toare
albuminelor.
• Se procedeaz\ `n mod asem\n\tor [i cu celelalte
patru probe, notându-se de fiecare dat\ valoarea
extinc]iei.
P Tehnica de lucru cu
fotoelectrocolorimetrul FEK 56M
Se vor m\sura fotocolorimetric tot extinc]iile
celor 5 solu]ii ob]inute prin elu]ia colorantului din
spoturile electroforegramei.
Ca tehnic\ de lucru se folose[te metoda de zero:
cele dou\ fascicule luminoase cad pe fotoelemente;
fotocuren]ii se compenseaz\ reciproc [i acul micro-
ampermetrului conectat `n circuit nu deviaz\. La
a[ezarea solu]iei de analizat are loc perturbarea
compens\rii. Pozi]ia zero a acului microamperme-
trului se restabile[te prin diminuarea fluxului luminos
din dreptul cuvei cu ap\ distilat\.
• Se fixeaz\ filtrul 7 prin intermediul tamburului (7).
• Se conecteaz\ blocul alimentator la re]ea, se pune
comutatorul acestuia pe pozi]ia "pornit" [i se
verific\ dac\ comutatorul l\mpii este pe pozi]ia
"vizibil".
• Cu ajutorul tamburului (6) se aduce acul
microampermetrului la zero.
158
 LUCRARE PRACTIC|

• ~n suportul pentru cuve din stânga se pune ap\

distilat\; suportul din dreapta are la rândul s\u
dou\ l\ca[uri: `n cel din stânga se pune proba, iar
`n cel din dreapta tot ap\ distilat\. Ini]ial, `n
dreptul fasciculului de lumin\ se afl\ cuva cu
proba de determinat.
• Se aduce comutatorul (1) `n pozi]ia "deschis".
• La `nceputul determin\rii, cele dou\ diafragme
sunt complet deschise (tamburii 4 [i 9 se afl\ la
diviziunea 0-100). Ca urmare a absorb]iei luminii
de c\tre solu]ie, pe fotoelementul din dreapta cade
un fascicul luminos de intensitate mai mic\ decât
cel din stânga [i acul microampermetrului deviaz\.
• Se rote[te tamburul diafragmei variabile din stânga
[i se `nchide fanta pân\ când intensit\]ile celor
dou\ fascicule se egaleaz\ [i acul microamperme-
trului revine la zero.
• Se aduce acum `n dreptul fasciculului luminos din
dreapta cuva cu martor (ap\ distilat\) prin rotirea
tamburului (10). Acul microampermetrului va
devia `n sens opus celui ini]ial (fasciculul din
dreapta este acum mai intens).
• Se rote[te tamburul diafragmei variabile din
dreapta pân\ când se egaleaz\ din nou fluxurile
luminoase, iar acul microampermetrului ajunge
din nou la zero.
• ~n acest moment se cite[te extinc]ia pe tamburul
din dreapta.
Calculul [i interpretarea rezultatelor
c1 . C a l c u l u l procentual al diferitelor
S\ presupunem c\ refractometric am g\sit o frac]iuni proteice (valori relative)
concentra]ie proteic\ total\ de 72,0g ‰. Calculul se
va efectua astfel:
Se face suma extinc]iilor citite [i se calculeaz\ ce
procent reprezint\ extinc]ia ob]inut\ pentru fiecare
100 g proteine..............61g albumine frac]iune `n parte.
72 g proteine.......................y
61 ⋅ 72 2. Calculul concentra]iei frac]iunilor
y= = 43,9g albumine
100 proteice `n g/l(valori absolute)
Pentru determinarea valorii absolute a diferitelor
frac]iuni proteice (g/l) se va ]ine seama `n calcul de
valoarea concentra]iei proteice totale stabilit\

159
 LUCRARE PRACTIC|
refractometric [i de procentul frac]iunii respective
rezultat din calculul extinc]iilor.
Cu valorile absolute ob]inute pentru fiecare
frac]iune proteic\ se va calcula raportul:
A albumine
=
G globuline
~n mod normal acest raport este supraunitar.

Prezentarea rezultatelor experimentale

Valorile ob]inute se trec `n urm\torul tabel:

Valori Valori Valori Valori

Frac]iunea Extinc]ia rela
relative abso
absolute rela
relative absolute
proteic\
proteic\ ( %) (g/l)
(g/l) norrmale
no normale
(%) (g/l)
Albumine 60 36-54
α1 Globuline 4 2,4-3,6

α2 Globuline 8 4,8-7,2
β Globuline 12 7,2-10.8
γ Globuline 16 9,6-14,4

160