Sunteți pe pagina 1din 29

Universitatea din Craiova. Facultatea de Fizicã.

Retinoscopia este o metodă obiectivă de măsurare a puterii de


refracţie a ochiului, interpretând lumina reflectatã de cãtre retina iluminatã cu un
retinoscop.

Retinoscopia reduce timpul pentru determinarea erorile de refracţie. De


asemenea, fiind o metodă obiectivă este esenţialã atunci când procesul de
detectare a erorilor de refractie se desfăşoară în situaţii în care comunicarea
este dificila sau imposibila, de exemplu, copii, persoane cu handicap mental,
surzi sau vârstnici. Cu ajutorul retinoscopiei este posibil sa se detecteze
nereguli ale corneei, ale cristalinului precum şi opacizarea mediilor oculare.
Retinoscopul

* retinoscopul de banda: fascicul de lumina este o banda luminoasa.

* retinoscopul de punct: proiecteaza lumina într-o formă conică.


Ogl inda

Sursa luminoasa
Sistemul de iluminare sau de proiecţie.

a) Sursa de lumină - formata dintr-un bec cu filament liniar care proiecteaza o linie sau o
banda de lumină care se poate roti pentru a explora diferite meridiane.

b) Lentilă condensatoare - constă dintr-o lentila ce focalizeaza lumina provenita de la sursa


ogli nda ogl i nda oglind a conca va

ogli nda
plan a

Ecr an def oca lizar e Ecr and ef oc aliz ar e

in oglinda retinoscopului.

c) Oglinda – este situata în partea superioara


a instrumentului.

d) Buton de control al focalizarii


(manseta) - permite modificarea distanţei dintre bec şi
lentila, astfel încât retinoscopul poate proiecta raze
divergente, (definindu-se astfel poziţia oglinzii plane), sau
raze convergente, (poziţia oglinzii concave).

e) Sursa electrica de alimentare - este


situata pe manerul retinoscopului. Dispune de un reostat
care permite modificare intensitatii luminii emise.
Sistemul de observatie

Sistemul de observatie permite observarea razelor luminoase reflectate de


catre retina ochiului studiat, cu ajutorul oglinzii. Aceste raze depind de starea
refractiva a ochiului astfel incat, în funcţie de caracteristicile acestuia de miscare,
poate fi detectate defectele de refractie, cum ar fi miopie, hipermetropie sau
astigmatism.
Si st em ul de o bse rv ar e

Obs erva to r Pac ie nt

Capat Manseta Maner


Conceptul de baza al retinoscopiei
 
Reflexia retiniana Normal

Hipermetrop

Miop

În condiţii normale, lumina retinoscopului este


incidenta pe ochiul pacientului şi imaginea
filamentului se formeaza pe retina acestuia. Astfel, pe
pupila pacientului se observa o reflexie a luminii de
catre retina, aceasta numindu-se reflexie retiniana, in
timp ce in afara pupilei se poate aprecia banda
luminoasa emisa de retinoscop. Relaţia între mişcarea
acestor două reflexii este folosita pentru a determina
starea refractiva a ochiului studiat. In cazul unui ochi
normal, razele de lumină reflectate sunt paralele cu axa
optica, in cazul unui ochi hipermetrop sunt divergente
iar la cel miop sunt convergente.
Tipuri de umbre

Umbrele directe sunt definite cand mişcare benzii de lumina emisa de


retinoscop şi mişcarea luminii „emise” de retina ochiului studiat (reflexia retiniană)
au aceeaşi direcţie. In caz contrar, se numesc umbre inverse atunci când au direcţii
Re fl e x ia
re tin i a n a

opuse.
Um b re d i re c te Um b re i n v er se

Obiectivul retinoscopiei :

Neutralizarea umbrelelor cu ajutorul lentilelor, care vor fi pozitive, în


cazul umbrelor directe, sau negative, in cazul umbrelor inverse, pana cand nu se
mai poate aprecia miscarea nici unei umbre.
In cazul unui ochi emetrop (normal), imaginea unui fascicul de lumina ce vine de
la infinit (fascicul paralel cu axa optica a ochiului) se formeaza pe retina.

Ochi normal
Exista insa cazuri in care imaginea unui fascicul de lumina ce provine de la infinit
se formeaza in spatele retinei (hipermetropie).

Pentru a corecta aceasta eroare refractiva se folosesc lentile sferice de diferite


convergente.
Atunci cand convergenta lentilei este prea mare, imaginea se formeaza in fata retinei.
Pentru a determina eroarea refractiva utilizand retinoscopul procedeu este
urmatorul:

1. Se ilumineaza direct retina, rotind fasciculul lumonios


Pentru a determina eroarea refractiva utilizand retinoscopul procedeu este
urmatorul:

1. Se ilumineaza direct retina, rotind fasciculul lumonios


2. Se folosesc lentile din cutia cu lentile de proba.
2. Se folosesc lentile din cutia cu lentile de proba.
2. Se folosesc lentile din cutia cu lentile de proba
pana cand se obtine neutralizarea umbrelor .
2. Observam ca pentru lenile de convergenta mai
mare neutralizarea se pierde.
Se denumeste retinoscopie bruta, valoarea lentilei care neutralizeaza miscarea
umbrelor, în timp ce retinoscopia neta se defineste ca fiind valoarea retinoscopiei
brute minus distanţa de lucru.
 
Rneta = Rbruta –1/D
unde Rneta = Retinoscopie neta (in dioptrii).
Rbruta = Retinoscopie bruta (in dioptrii).
D = Distanta de lucru (in metrii)

+ 3.00 Sferic
-1.50 (dist. de lucru) Distanta standard de lucru:

+1.50 Sferic 66cm = 2/3 m => 1/D= 1.5 D


Cu ajutorului unul simulator de retinoscopie, se pot analiza diferite cazuri de erori
refractive

http://www.hospitalarruzafa.com/estatico/retinoscopia.htm
In cazul simulatorului pentru a obtine Retinoscopia bruta,
convergentei lentilei i se sumeaza inversul distantei de lucru :

+1.00 +1.50

+2.50
In cazul astigmatismului apar două reflexii distincte în fiecare meridian
principal, avand diferite viteze, lăţimi şi luminozitati ale benzii. Astfel, se pot
intalni trei situaţii:
- umbrele ambelor meridiane sunt directe.
- umbrele ambelor meridiane sunt inversate.
- unul dintre meridianele prezinta umbre directe şi celalalt inverse.
Mai intai se realizeaza neutralizarea unui meridian.
Si apoi neutralizarea celuilalt.
Eroarea refractiva va fi :

+ 2.00 +1.00 la 90º


-1.50 (dist. de lucru)

+0.50 +1.00 la 90º


Probleme intalnite in retinoscopie

Deoarece ochiul este departe de a fi un sistem optic perfect, pot aparea


modificări ale reflexiei din cauza aberaţiei sferice şi a existentei astigmatismelor
neregulate.
În cazul aberaţiei sferice poate fi diferenţe între mişcarea zonei centrale şi
periferice a reflexiei, ce se gasesc atunci cand se realizaza retinoscopia in conditii
de midriaza (dilatatie anormala si persistenta a pupilei). La rândul său, existenta
astigmatismelor neregulate, ca urmare a unor boli sau cicatrici corneene, produce
umbre incrucisate (in forma de foarfece), care sunt caracterizate prin faptul ca
prezinta umbre directe în centrul reflexiei şi umbre inverse la periferia acesteia.
În ambele cazuri, trebuie sa se considere doar zona centrala a reflexiei pentru a
efectua procedeul de neutralizare.
BIBLIOGRAFIA

1. Corbory J.M. The retinoscopy book. An introductory manual for eye


care professionals. 4ª Ed. SLAK. USA, 1996.
2. Benjamin W.J. Borisch´s Clinical Refraction. W.B. Saunders Company.
Philadelphia, Pennsylvania 1998.
3. Castiella JC, Pastor JC. La refracción en el niño. McGraw-Hill-
Interamericana. Madrid, 1997.
4. Selwat K.H. Esquiascopia. Eurolent. Madrid, 1987.Ascultaţi

S-ar putea să vă placă și