III.

Analiză intrumentală

III.1. Metode optice (refractometrie, polarimetrie, spectrofotometrie)

1. Care dintre metode sunt optice nespectrale?
a. spectrofotometria, fluorometria, polarimetria, refractometria
b. refractometria, polarimetria, turbidimetria, nefelometria
c. refractometria, polarimetria, turbidimetria, spectrofotometria
2. Analiza refractometrică este metodă optică de analiză care constă în măsurarea:
a. indicilor de refracţie ai substanţelor
b. indicilor de reflexie ai substanţelor
c. unghiului de reflexie al substanţelor
3. Refracţia luminii reprezintă fenomenul de schimbare a direcţiei de propagare a …… la
trecerea dintr-un mediu omogen (1) în alt mediu omogen (2), de transparenţă diferită:
a. radiaţiei luminoase reflectate
b. radiaţiei luminoase incidente
c. radiaţiei luminoase refractate
4. Refracția luminii este fenomenul care are loc la interfaţa a două medii omogene și este
caracterizat de:
a. indicele de reflexie (n)
b. unghiul de incidență (i)
c. indicele de refracţie (n)
5. Proprietatea substanțelor de a schimba direcţia de propagare a radiaţiei luminoase
caracterizată prin unghiul de incidenţă (i), respectiv unghiul de refracţie (r) se numeşte:
a. refracţie
b. incidență
c. reflexie
6. Indicele de refracţie n este o …… importantă pentru o temperatură dată şi o lumină de
lungime de undă (λ) fixată:
a. constantă chimică
b. constantă fizică
c. constantă matematică
7. Indicele de refracție se măsoară în lumină:
a. monocromatică
b. albastră
c. albă
8. Reflexia totală se petrece la unghi de refracție:
a. r > 90°
b. r = 90°
c. r < 90°
9. Indicele de refracție se determină cu ajutorul următoarelor echipamente:
a. refractometre și interferometre
b. refractometre și polarimetre
c. interferometere și polarimetre
10. Refracția molară (R) reprezintă produsul dintre:
a. indicele de refracție (n) și refracția specifică (r)
b. indicele de refacție (n) și masa molară (M)
c. refracția specifică (r) și masa molară (M)
11. Refracția molară (R) este o constantă:
a. chimică
b. matematică
c. fizică
12. Între indicele de refracție (n) și constanta dielectrică (ε) se stabilește o relație de:
a. directă proporționalitate (n = ε)
b. inversă proporționalitate (n = 1/ ε)
c. inversă proporționalitate (ε = 1/ n)
13. Factorii care influențează valoarea indicelui de refracție (n) sunt:
a. unghiul de incidență, unghiul de refracție, lungimea de undă a luminii incidente,
temperatura
b. unghiul de incidență, unghiul de refracție, natura celor două medii, presiunea
c. lungimea de undă a luminii incidente, temperatura, natura celor două mediii,
presiunea
14. La soluții indicele de refracție (n) depinde de:
a. unghiul de incidență și refracție
b. temperatură si presiune
c. concentrația soluției
15. Refractometrul utilizat în laborator pentru determinarea indicelui de refracție (n) a unei
soluții stoc de zaharoză (c =10%) se numește:
a. refractometru Abbé
b. refractometru Lippich
c. refractometru Mitscherlich
16. Valoarea indicelui de refracție (n) pentru apa distilată este:
a. 1,338
b. 1,333
c. 1,343
17. Metodele optice se bazează pe interacțiunea unei radiații …… cu proba de analizat:
a. electrice
b. optice
c. electromagnetice
18. Analiza polarimetrică se bazează pe proprietatea unei specii moleculare cu structură
…… de a roti planul luminii polarizate:
a. simetrică (considerate substanțe optic active)
b. asimetrică (considerate substanțe optic inactive)
c. asimetrică (considerate substanțe optic active)
19. Substanțele optic active au proprietatea de a …… planul de polarizare a luminii la
trecerea prin acestea:
a. menține constant
b. roti sau modifica
c. inversa
20. Precizați care dintre următoarele substanțe sunt optic active:
a. sarea de bucătărie, cuarț și zaharide
b. oțet alimentar, cuarț și zaharuri
c. cuarț, zaharide și spirani
21. Polarimetria se utilizează în analiza cantitativă a unor substanțe optic active (rotesc
planul luminii polarizate), cum ar fi:
a. produse zaharoase, uleiuri eterice
b. sarea de bucătărie, oțet alimentar
c. produse zaharoase, oțet alimentar
22. Polarimetria se utilizează în analiza cantitativă pentru:
a. determinarea purității substanțelor, structurii chimice și studierea mecanismelor
de reacție
b. determinarea concentrației și a indicelui de refracție
c. determinarea concentrației și a randamentului
23. Substanțele care rotesc planul luminii polarizate spre dreapta se numesc:
a. levogire
b. dextrogire
c. etalon
1. Substanțele care rotesc planul luminii polarizate spre stânga se numesc:
a. levogire
b. dextrogire
c. etalon
2. Instrumentul de măsură folosit în analiza polarimetrică se numește:
a. interferometru
b. refractometru
c. Polarimetru
3. Rotația luminii polarizate pentru substanțele optic active se cuantifică cu ajutorul
mărimii fizice numite:
a. unghi de rotație (α)
b. indice de refracție (n)
c. unghi de refracție (r)
4. Polarimetrul utilizat în laborator pentru determinarea unghiului de rotație (α) a unei
soluții stoc de zaharoză (c =10%) se numește:
a. polarimetru Abbé
b. polarimetru Lippich
c. polarimetru Mitscherlich
5. Părțile principale ale unui polarimetru sunt:
a. polarizor, tub polarimetric, analizor, lunetă
b. sursă de lumină, polarizor, tub polarimetric, analizor, lunetă
c. sursă de lumină, tub polarimetric, analizor, lunetă
6. În analiza polarimetrică se utilizează ca sursă de lumină:
a. lampa cu vapori de heliu
b. lampa cu vapori de neon
c. lampa cu vapori de sodiu
7. Lampa cu vapori de sodiu, utilizată în analiza polarimetrică, furnizează o radiație:
a. monocromatică
b. albă
c. dicromatică
8. Nicolul analizor din structura unui polarimetru este :
a. fix
b. mobil
c. variabil
9. Nicolul polarizor din structura unui polarimetru este :
a. fix
b. mobil
c. variabil
10. Principalele domenii spectrale sunt:
a. domeniul ultraviolet (UV), vizibil (Vis) și infraroșu (IR)
b. domeniul ultraviolet (UV) și vizibil (Vis)
c. domeniul ultraviolet (UV) și infraroșu (IR)
11. Lungimile de undă corespunzătoare domeniului ultraviolet (UV) sunt:
a. λ = 200 – 400 nm
b. λ = 400 – 750 nm
c. λ = 750 – 1400 nm
12. Lungimile de undă corespunzătoare domeniului vizibil (Vis) sunt:
a. λ = 200 – 400 nm
b. λ = 400 – 750 nm
c. λ = 750 – 1400 nm
13. Lungimile de undă corespunzătoare domeniului infraroșu (IR) sunt:
a. λ = 200 – 400 nm
b. λ = 400 – 750 nm
c. λ = 750 – 1400 nm
14. Radiația electromagnetică este o formă de energie …… care prezintă proprietăți atât de
undă cât și de particulă:
a. chimică
b. electrică
c. radiantă
15. Spectrul electromagnetic reprezintă radiațiile …… cuprinse în acest interval:
a. de toate lungimile de undă
b. de lungimile de undă cuprinse în intervalul 400 – 750 nm
c. de lungimile de undă cuprinse în intervalul 750 – 1400 nm
16. Senzația de culoare în domeniul vizibil (Vis) variază uniform de la:
a. galben la roșu
b. roșu la violet
c. roșu la albastru
17. Radiația monocromatică este caracterizată printr-o:
a. singură culoare
b. singură lungime de undă
c. singură concentrație
18. Absorbanța (extincția) este o mărime …… cu concentrația unei specii chimice, într-o
soluție care trebuie să fie ……:
a. invers proporțională; opacă
b. direct proporțională; limpede și transparentă
c. invers proporțională; colorată
19. Spectrofotometria de absorbție constă în determinarea …… în funcție de ……:
a. absorbanței luminii; concentrația substanței absorbante
b. emisiei luminii; concentrația substanței emise
c. emisei luminii; concentrația substanței absorbante
20. Legea fundamentală a spectrofotometriei este:
a. legea Gay-Lusac
b. legea Boyle-Mariotte
c. legea Bouger-Lambert Beer (legea Lambert-Beer)
21. Transmitanța (T) este exprimată prin relația:
a. T = I/I0
b. T = I0/I
c. T = I0
22. Transmitanța (T) se află într-o dependență …… cu …… optică:
a. exponențială; absorbția
b. logaritmică; emisia
c. logaritmică; absorbția
23. Transmitanța (T) este o măsură a puterii …… a soluției colorate:
a. absorbante
b. emise
c. calitative
24. Transmitanța procentuală (T %) indică …… soluției și poate lua valori între ……:
a. absorbanța; 0-100
b. emisia; 0-100
c. transparența; 0-100
25. Legea fundamentală a spectrofotometriei, legea Bouger-Lambert Beer (uzual legea
Lambert-Beer) este exprimată prin expresia:
a. I t = I 0  e − εcl
b. I t = I 0  e − εc
c. I t = I 0  e − εl
26. Echipamentele folosite în determinările cantitative sunt denumite:
a. spectrofotometre
b. polarimetre
c. refractometre
27. Părțile componente ale unui spectrofotometru sunt:
a. sursa de radiație, monocromator, receptor, sistem de evaluare
b. sursa de radiație, lunetă, receptor, sistem de evaluare
c. sursa de radiație, analizor, receptor, sistem de evaluare
28. Aplicabilitatea metodelor spectrofotometrice impune stabilirea domeniului de
valabilitate a legii Lambert-Beer, prin trasarea în prealabil a ……, pentru o anumită
lungime de undă monocromatică:
a. unei curbe de etalonare, E = f(c)
b. unei curbe logaritmice, E = f(c)
c. unei curbe exponețiale, E = f(c)
 29. Metoda curbei etalon constă în utilizarea unor serii de soluţii de …… pentru
componentul de analizat:
a. masă cunoscută
b. densitate cunoscută
c. concentraţie cunoscută
III.2. Metode electrochimice (potențiometrie, conductometrie)
1. Metodele potențiometrice se bazează pe determinarea potențialului de electrod înregistrat
între un …… și ……, funcție de concentrația ionilor în care sunt plasați electrozii:
a. electrod indicator; un electrod de referință
b. electrod de platină; un electrod de referință
c. electrod indicator; un electrod de platină
2. Potenţiometria este o metodă electroanalitică şi se bazează pe măsurarea …… a
elementelor galvanice:
a. energiei electromotoare
b. tensiunii electromotoare (t.e.m)
c. rezistenței electromotoare
3. Aplicațiile practice ale potențiometriei sunt:
a. determinarea activității ionilor în soluție (potențiometria directă) sau
determinarea punctului de echivalență în cazul unei titrări potențiometrice
b. determinarea rezistenței electrice sau determinarea punctului de
echivalență în cazul unei titrări potențiometrice
c. determinarea conductibilității electrice sau determinarea punctului de
echivalență în cazul unei titrări potențiometrice
4. Un electrod poate fi definit ca sistemul constituit dintr-un metal sau semiconductor
imersat într-o soluţie de:
a. fenolftaleină
b. precipitare
c. electrolit
5. Pentru a determina diferenţa de potenţial dintre un metal şi soluţia cu care este în contact
se foloseşte un electrod:
a. mixt (un electrod de referință și unul indicator)
b. de platină
c. indicator
6. Electrodul de referință (ER) cel mai utilizat pentru determinările electrochimice este:
a. electrodul de calomel
b. electrodul de plastic
c. electrodul din sticlă
7. Electrodul indicator pentru determinarea pH-ului este confecționat din:
a. plastic
b. sticlă
c. calomel
8. Ansamblul de doi electrozi (electrodul de referință și electrodul indicator) în sistemul de
analiză formează o celulă ……, iar tensiunea electromotoare este dată de ……:
a. acidă; ecuația lui Nernst
b. bazică; ecuația lui Nernst
c. electrochimică; ecuația lui Nernst
9. Aparatele utilizate pentru determinarea pH-ului se denumesc:
a. pH-metre (potențiometre sau multiparametre)
b. conductometre
c. rezistoare
10. În practică, în pH-metrie se utilizează …… care reunește electrodul de sticlă și calomel
în același ansamblu:
a. electrodul din plastic
b. electrodul din platină
c. electrodul mixt
11. Cel mai utilizat electrod indicator pentru determinarea pH-ului, ce constă dintr-un
balonaş de sticlă de compoziţie specială (are o membrană semipermeabilă, cel mai adesea
din sticlă de sodiu) este:
a. electrodul de calomel
b. electrodul din sticlă
c. electrodul din platină
12. Măsurarea pH-ului este o analiză frecvent utilizată, în general, pentru a indica …… ale
unor soluţii, medii lichide, probe biologice:
a. proprietăţile acide sau bazice
b. proprietățile cinetice
c. proprietățile mecanice
13. Aciditatea unei soluţii se exprimă prin mărimea ……, iar pH-ul unei soluţii poate fi
măsurat ……:
a. pH = -lg aH+ (unde a = activitatea ionilor H+); conductometric
b. pH = -lg aH+ (unde a = activitatea ionilor H+); mecanic
c. pH = -lg aH+ (unde a = activitatea ionilor H+); potenţiometric
14. Măsurarea potenţiometrică se bazează pe dependenţa potenţialului unui electrod mixt de
activitatea ionilor de:
a. metal (M+)
b. hidrogen (H+)
c. hidroxil (HO-)
15. Pentru un electrod indicator în pH-metrie, trebuie să participe ionii de:
a. hidrogen (H+)
b. metal (M+)
c. hidroxil (HO-)
16. Pentru determinarea pH-lui unei soluții se determină …… dintre cei doi electrozi (un
electrod indicator pentru ionii de hidrogen și un electrod de referință) și soluția de
analizat:
a. rezistența
b. lucrul mecanic
c. tensiunea electromotoare
17. Echipamentele utilizate pentru măsurarea pH-ului sunt:
a. pH315i - pH-metru portabil, Consort
b. Consort, refractometru
c. pH315i - pH-metru portabil, polarimetru
18. Cele mai uzuale echipamente pentru măsurarea forței electromotoare (f.e.m.) sunt pH-
metrele electronice care au o scală gradată în unităţi:
a. C sau N
b. pH şi/sau mV
c. atm și kg
19. Titrările potenţiometrice în sistemele biochimice se aplică cu succes pentru substanţe
anorganice, organice, produse alimentare, la titrarea diferitelor sisteme care confirmă
proprietăţi:
a. acido-bazice
b. redox
c. metalocromice
20. Prin titrările potenţiometrice se obţin rezultate mult mai …… decât în titrările
volumetrice, care folosesc indicatori de culoare:
a. mici
b. exacte
c. mari
21. În procesul titrării soluţiei acido-bazice, titrarea potenţiometrică se bazează pe măsurarea
…… în raport cu electrodul de referinţă:
a. potenţialului indicator (electrodul din platină)
b. potenţialului indicator (electrodul de calomel)
c. potenţialului indicator (electrodul de sticlă)
22. Curbele de titrare potenţiometrică sunt curbe ……, iar punctului de inflexiune al curbei
îi corespunde pe abscisă volumul de titrant utilizat la echivalenţă:
a. logaritmice
b. exponențiale
c. de inflexiune
23. Punctul de echivalenţă se stabilește în mod uzual prin:
a. procedee grafice
b. procedee experimentale
c. procedee grafice și calcul
24. Saltul potenţialului electric (chimic) la punctul de echivalenţă va fi cu atât mai ……, cu
cât soluţia va fi mai ……:
a. mare; diluată
b. mare; concentrată
c. mic; diluată
25. Etalonarea electrodului utilizat în determinările de pH se realizează cu ajutorul unor:
a. soluții acide
b. soluții bazice
c. soluţii de pH standard cunoscut (ex. pH = 4, pH = 7; pH = 10)
26. Metodele electrochimice de analiză se bazează pe fenomene ce ce asociază reacțiilor de
electrod, respectiv fenomene legate de trecerea curentului electric prin soluțiile ……:
a. de electroliți sau topituri
b. redox
c. alcaline
27. Metodele conductometrice se bazează pe măsurarea …… substanţelor ionice în soluții şi
topituri:
a. pH-ului
b. conductibilităţii
c. lucrului mecanic
28. Soluţiile de electroliţi conduc curentul electric prin migrarea …… sub influenţa unui
gradient de potenţial:
a. moleculelor
b. atomilor
c. ionilor
29. Conductanţa se datorează migraţiei ……, proveniţi dintr-un ……, topit sau dizolvat într-
un solvent adecvat:
a. ionilor; precipitat
b. ionilor; electrolit
c. ionilor; atom
30. Conductivitatea este măsura densităţii ionice a unui sistem electrolitic și se apreciază
prin:
a. conductanţă (notată C)
b. rezistivitate (notată R)
c. tensiune electromotoare (notată t.e.m.)
31. Conductanța este mărimea inversă …… coloanei de electrolit din soluţia în care s-a
aplicat electrozilor o anume tensiune:
a. tensiunei electromotoare (t.e.m.)
b. rezistenţei (R)
c. intensității curentului electric (I)
32. Unitatea de măsură pentru conductanță este:
a. K (denumită kelvin; în S.I. - K)
b. C (denumită coulomb; în S.I. - C)
c. Ω-1 (denumită Siemens; în S.I. - S)
33. Inversul rezistivităţii (ρ) reprezintă …… a soluţiei de electrolit:
a. conductivitatea specifică (χ)
b. conductanţa (C)
c. tensiunea electromotoare (t.e.m.)
34. Unitatea de măsură pentru conductivitatea specifică este:
a. Ω-1
b. Ω-1∙cm-1 (sau S∙cm-1)
c. K
35. Conductivitatea specifică (χ) a unei soluţii electrolitice este funcţie de:
a. numărul de atomi, de temperatură și mobilitatea ionilor
b. numărul de molecule, de viteză și mobilitatea ionilor
c. natura electrolitului, de numărul de ioni, de sarcină și mobilitatea ionilor
36. În cazul electroliţilor tari conductivitatea crește cu …… până la un maxim, după care
descrește (depinde de asemenea și de natura solventului):
a. temperatura și concentraţia soluţiei
b. temperatura și densitatea soluţiei
c. temperatura și masa soluţiei
37. Conductivitatea specifică (χ) raportată la concentraţia soluţiei de electrolit, exprimată în
ion-gram (echivalent gram) pe unitatea de volum, reprezintă:
a. tensiunea electromotoare (t.e.m.)
b. conductibilitatea echivalentă (λe)
c. conductanţa (C)
38. Conductibilitatea echivalentă (λe) crește cu diluţia datorită creșterii ……:
a. tensiunii electromotoare (t.e.m.)
b. conductanței (C)
c. gradului de disociere (α)
39. Determinarea conductometrică a unei probe se reduce la determinarea rezistenței soluției
deoarece, prin definiție, conductibilitatea este mărimea inversă a:
a. rezistenței (R)
 b. intensității (I)
c. tensiunii electromotoare (t.e.m.)
40. Echipamentele utilizate pentru măsurarea rezistenței electrice a unei soluții se denumesc:
a. pH-metre
b. conductometre
c. rezistoare
41. Apa pură trebuie să prezinte (teoretic) o conductivitate:
a. egală cu 3,82∙10-8 S∙cm-1
b. > 3,82∙10-8 S∙cm-1
c. < 3,82∙10-8 S∙cm-1
42. Celulele conductometrice conțin doi electrozi reversibili identici confecționați din:
a. platină
b. calomel
c. sticlă
43. Constanta celulei conductometrice se determină experimental prin măsurarea
conductanței celulei, utilizând soluții standard de:
a. HCl 10-2 n și respectiv HCl 10-1 n
b. KCl 10-2 n și respectiv KCl 10-1 n
c. NaOH 10-2 n și respectiv NaOH 10-1 n
44. Electroliţii tari sunt …… în soluţie apoasă şi, în cazul lor, modificarea conductivităţii
echivalente cu concentraţia se explică prin modificarea ……:
a. total ionizaţi; mobilităţilor atomice
b. parțial ionizaţi; mobilităţilor ionice
c. total ionizaţi; mobilităţilor ionice
45. Conductivitatea echivalentă (λe) …… cu diluţia şi tinde către o valoare …… limită:
a. creşte; maximă
b. scade; inferioară
c. scade; maximă
46. Titrarea conductometrică acido-bazică este o metodă de determinare a punctului de
echivalenţă bazată pe măsurarea …… unei soluţii în procesul de titrare, în funcție de
volumul de reactiv adăugat:
a. pH-ului
b. conductibilităţii
c. intensității
47. Conductibilitatea unui electrolit exprimă migrarea sarcinilor de către:
a. toți atomii din soluție
b. toate moleculele din soluție
c. toți ionii din soluție
48. Zahărul, datorită structurii este …… dar impurităţile prezente în soluţie pot disocia
imprimând o ușoară conductibilitate soluţiilor apoase:
a. neelectrolit
b. electrolit tare
c. electrolit mediu
49. Variația conductibilității în timpul titrării exprimă …… care își schimbă locul până la
punctul de echivalență și de excesul de reactiv, după punctul de echivalență:
a. diferența mobilităților ionilor
b. suma mobilităților ionilor
c. produsul mobilităților ionilor
50. Curbele de titrare conductometrice se determină prin reprezentarea grafică a:
a. valorii pH-ului funcție de volumul de reactiv adăugat
b. valorii conductibilității funcție de volumul de reactiv adăugat
c. valorii intensității funcție de volumul de reactiv adăugat
51. Punctul de echivalență (Vechiv.) se determină în general grafic:
a. din curbe logaritmice
b. din curbe exponențiale
c. prin intersecția a două segmente de dreaptă