PACHET-B_BIM_2022_CORECTAT

PACHET 2 DIN 3
Disciplina INSTRUMENTAŢIE BIOMEDICALĂ

Dacă se fac notaţiile: X = val. măsurată; Xa = val. adevarată;  = eroarea relativă, eroarea relativă se
1
poate exprima cu relaţia:
a.   X  X a ;
X  Xa
b.  ;
100
X
c.    100% ;
Xa
X  Xa
d.    100% .
Xa
2 Valoarea măsurată a unei mărimi reprezintă:
a. valoarea exactă, fără erori;
b. valoarea medie a determinărilor;
c. valoarea indicată de aparatul de măsură;
d. nici una dintre ele.
3 Electrozii de suprafaţă capacitivi sunt:
a. electrozii separaţi de ţesut sau piele de un strat izolator ;
b. formaţi din două condensatoare electrolitice;
c. folosiţi pentru reducerea inductanţei din circuitul echivalent;
d. au culoare galbenă pentru identificare.
4 Fotostimulatoarele au în componenţa lor următoarele elemente:
a. oscilator, amplificator, circuit de putere, lampă;
b. oscilator cuplat un bloc de comandă, amplificator, lampă;
c. oscilator cuplat un bloc de comandă, amplificator, circuit de putere, lampă;
d. oscilator, amplificator, lampă de putere.
5 Tipuri de stimulare magnetică:
a. stimularea prin puls unic;
b. stimularea prin puls pereche;
c. stimularea repetitivă;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
6 Metoda standardului intern utilizată în gaz cromatografie:
a. furnizează cea mai mare precizie pentru cromatografia cantitativă;
b. picul standard trebuie să fie diferit de picul analitic;
c. nu se pot elimină incertitudinile introduse de simpla injecţie;
d. este utilizată doar în situaţii speciale.
7 Traductoarele pentru măsuarea directă a presiunilor conţin:
o cameră de compresie conectată cu compartimentul de presiune asupra căruia se efectuează
a.
măsurarea şi dispozitivul traductor propriu-zis;
b. o membrană elastică solidară cu elementul traductor şi dispozitivul traductor propriu-zis;
c.
măsurarea, o membrană elastică solidară cu elementul traductor şi dispozitivul traductor propriu-zis;
d. elementul traductor, sistemul de amplificare şi sistemul de redare a semnalului.
Pentru alegerea corectă a unei coloane pentru gazcromatografie este nevoie să se ţină cont de
8
următoarele:
a. capacitatea coloanei de separare;
b. proprietăţile pozitive ale unei coloane coloane (cost, timp de analiză, absorbţie reziduală)
reducerea timpului de analiză prin scăderea presiunii iniţiale a gazului purtător duce la reducerea
c.
capacităţii de separare a coloanei capilare.
d. nici un răspuns corect.
Pagina 1 din 44
PACHET 2 DIN 3
9 Senzorii fotoelectrici din spectrofotometru:
au rolul transformării intensităţii radiaţiei care a traversat cuva într-un fotocurent invers proporţional
a.
cu aceasta;
au rolul transformării intensităţii radiaţiei care a traversat cuva într-un fotocurent direct proporţional
b.
cu aceasta;
c. intervin pe direcţia razei luminoase pentru devierea acesteia funcţie de substanţa analizată;
d. rolul lor este de importanţă redusă în funcţionarea echipamentului.
10 Caracteristicile detectorului cromatografic ideal sunt:
a. răspuns independent de compoziţia fazei mobile, debit, temperatură;
b. sensibilitate mică;
c. stabilitate mică;
d. selectivitate scăzută.
11 Erorile maximale numite şi erori limită sunt erorile care conţin:
a. o componentă sistematică;
b. o componentă aleatoare;
c. o componenta sistematică care se poate elimina prin corecţie;
d. o componentă sistematică şi una aleatoare.
12 Lanţul bioelectrometric are drept componente esenţiale:
a. electrozi, stimulator, osciloscop;
b. mijloace de captare, amplificatorul (prelucrare primară), mijloace de vizualizare ;
c. electrozi traductor, osciloscop;
d. traductor, filtru, stimulator.
13 Pastele electroconductive au rolul:
a. curaţă pielea;
b. reduc impedanţa electrod ţesut;
c. marchează locul în care se fixează electrodul ;
d. amplifică semnalul.
14 Dispozitivele destinate să producă stimuli luminoşi de durate, intensităţi şi frecvenţe reglabile se numesc:
a. fotodiode;
b. fotostimulatoare;
c. fototranzistori;
d. fotomultiplicator.
15 Spectrofotometrul este un instrument care:
a. măsoară rezistenţa unei soluţii;
b. măsoară conductivitatea electrică;
compara intensitatea luminii de la o sursă reglementată standard cu intensitatea unei lungimi de unda
c.
într-un anumit spectru de lumina;
16 În stimularea electrică unitatea de separaţie izolată faţă de masă are rolul de:
a. generare unui stimul suplimentar;
b. element de control în stimulare;
c. reducere a artefactului de stimulare;
d. amplificare a impulsului de stimulare.
17 Elementele structurale ale flamfotometrului sunt următoarele:
a. pulverizator;
b. sistemul de ardere;
c. Galvanometru;
Pagina 2 din 44
PACHET 2 DIN 3
18 Metoda compensaţiei optice în spectrofotometrie:
foloseste pe traseul luminos un dispozitiv reglabil (fanta speciala, cu iris), plasată pe traseul optic,
a.
după cuvele cu solutii;
foloseste o punte electrică, care are pe diagonala aparatului de zero un reostat de compensaţie
b.
automat;
valoarea tensiunii de compensaţie este proporţională cu absorbtia, deci cu concentraţia substanţei
c.
de analizat;
sunt utilizate pe echipamente simple la care cuva cu solvent și cuva cu soluţie de concentraţie
d.
necunoscută sunt aduse pe rând, prin translaţie, în dreptul fasciculului monocromatic;
19 Artefactul de excitaţie în stimularea electrică este:
a. o undă electrică care se propagă de a lungul traseului înregistrării;
b. depinde de structura anatomică şi funcţioanală a muşchiului/nervului;
c. un zgomot care apare aleatoriu pe înregistrarea semnalului;
d. o deflexie care precede răspunsul specific.
În prelucrarea şi interpretarea datelor experimentale în analiza parametrilor fizico-chimici se
20
regăseşte:
a. calibrarea echipamentului de măsură;
b. metode de transformare (logaritmică, inversă etc)
c. diagramele;
d. răspunsul b şi c sunt corecte
21 Fidelitatea este un parametru care indică:
a. gradul de abatere al aparatului faţă de el însuşi;
b. gradul de abatere al aparatului faţă de un etalon;
c. gradul de abatere al aparatului faţă de standardul de clasă;
d. diferenţa dintre eroarea absolută şi indicele de clasă.
22 Traductoarele sunt utilizate pentru:
a. redarea grafică a semnalului biologic;
b. filtrarea semnalului biologic;
c. reducerea artefactelor;
d. captarea unei mărimi de natură neelectrică.
23 Electrozii ireversibili sunt:
a. electrozii care pot fi utilizaţi doar o singura dată;
b. electrozii la care la interfaţa cu electrolitul au lor reacţii ireversibile;
c. electrozii care pot fi montaţi pe o singură faţă;
24 Dispozitivele destinate să producă stimuli acustici de nivel şi frecvenţă reglabile se numesc:
a. fonostimulatoare;
b. audiometre;
c. sonografe;
d. sonare.
25 Stimulatoarele electrice sunt:
a. generatoare de impulsuri de tensiune constantă si/sau curent constant;
b. reglabile în amplitudine;
c. reglabile în durată;
26 Impulsurile generate de stimulatoarele electrice pot fi:
a. de forme diferite (dreptunghiular, sinusoidal, trapezoidal);
b. monofazice;
c. bifazice/polifazice;
Pagina 3 din 44
PACHET 2 DIN 3
27 Spectrofotometrul este calibrat iniţial cu o soluţie de referintă pentru:
a. a anula pierderile prin reflexie;
b. a anula pierderile prin împrăştiere;
c. a anula pierderile prin absorbţie;
d. a anula pierderile prin reflexie şi împrăştiere.
La spectrofotometrele cu două fascicule luminoase continue modalitatea de măsurare a intensităţii
28
fasciculului luminos se poate realiza prin:
a. legea Lambert Beer;
b. tipul de reţea de difracţie;
c. metoda compensaţiei electrice;
d. tipul de sursă de iluminare utilizat.
29 Etalonarea flamfotometrului presupune:
a. introducerea unui gaz de ardere de concentraţie cunoscută;
b. se introduce proba necunoscută și se citește indicaţia instrumentului;
c. introducerea de apă bidistilata în aparat pentru stabilirea concentraţiei 0 (zero);
d. este un echipament care nu necesită etalonare.
30 Ultracentrifuga:
a. este capabilă să atingă viteze de 10.000 rpm;
b. rotorul se roteste în vid și centrifuga este mai mult răcită;
c. au un rotor special montat pentru a ţine tuburile capilare într-un anumit unghi;
d. după centrifugare tuburile capilare arată deja rezultatele și nu este necesară o analiză suplimentară.
31 Justeţea este un parametru care indică:
a. gradul de abatere al unui aparat faţă de un altul luat drept referinţă;
b. nivelul erorii de bază;
c. variaţia mărimilor asupra aparatului;
d. ansamblul erorilor de măsură datorate mijloacelor tehnice.
32 Traductoarele pentru măsuarea directă a presiunilor conţin:
a.
măsurarea şi dispozitivul traductor propriu-zis;
b. o membrană elastică solidară cu elementul traductor şi dispozitivul traductor propriu-zis;
c.
măsurarea, o membrană elastică solidară cu elementul traductor şi dispozitivul traductor propriu-zis;
d. elementul traductor, sistemul de amplificare şi sistemul de redare a semnalului.
33 Electrozii reversibili sunt:
electrozii la care aplicând o tensiune exterioară care compensează forţa electromotoare rezultată din
a.
potenţialele electrochimice ale electrozilor nu are loc nici o reacţie chimică;
b. electrozii care pot fi montaţi pe ambele feţe;
c. electrozii polarizabili;
d. toate răspunsurile corecte.
34 Schema bloc a unui fonostimulator cuprinde:
a. traductor, amplificator, osciloscop;
b. oscilator, amplificator, difuzoare (căşti);
c. oscilator, amplificator, circuit de putere, lampă;
d. oscilator, circuit de putere, electrozi.
35 Proprietate chimică a unei substanţe se poate determina astfel:
în cursul unei reacţii chimice în urma căreia natura substanţei iniţiale se
a.
schimbă;
b. însuşire măsurată sau observată direct fără schimbarea naturii substanţei;
c. poate fi măsurată prin metode complexe;
Pagina 4 din 44
PACHET 2 DIN 3
36 Schema bloc a unui spectrofotometru cuprinde:
a. sursă de radiaţii, monocromator, detector;
b. sursă de radiaţii, celulă de referinţă, monocromator, detector;
sursă de radiaţii, monocromator, celulă de referinţă, celulă cu probă de analizat, detector, sistem de
c.
evaluare;
d. sursă de radiaţii, monocromator, detector, sistem de evaluare;
37 Alegerea mijlocului de redare a unui biosemnal trebuie să ia în considerare:
a. domeniul de frecvenţă al biosemnalului;
b. sensibilitatea de intrare;
c. amplitudinea biosemnalului vizualizat;
Captarea impulsului de excitaţie prin electrozii de culegere determină pe traseul afisat o deflexie
38
denumită:
a. zgomot de fond;
b. artefact de excitaţie;
c. semnal de interes;
d. semnal de etalonare.
39 În interpretarea datelor experimentale, tabele de date conţin:
a. valorile numerice ale datelor experimentale;
b. nu pot fi folosite ca atare în calcule statistice;
sunt reprezentate sub forma de determinanţi în care valorile variabilelor independente sunt trecute
c.
în prima coloană;
d. se prezintă sub formă de sistem cartezian.
40 Centrifuga pentru hematocrit este de tipul:
a. ultracentrifugă;
b. microcentrifugă;
c. centrifugă preparativă;
d. centrifugă analitică.
41 Mărimile fundamentale reprezintă:
a. un set de mărimi admise ca fiind independente între ele;
b. mărimi definite în funcţie de mărimile derivate;
c. ansamblul unităţilor de măsură definite pentru un sistem dat de mărimi fizice;
d. expresia mărimii sub formă de valoare numerică
42 Traductoarele sunt dispozitive care:
transformă mărimea de măsurat de intrare într-o mărime de ieşire care poate fi observată sau
a.
prelucrată mai uşor;
b. măsoară dependenţa mărimii de intrare de cea de ieşire;
c. transformă curentul în tensiune;
43 Factorul de rejecţie de mod comun reprezintă:
a. raportul dintre semnalul util şi cel perturbator;
b. raportul dintre semnalul de iesire şi zgomot;
c. raportul dintre amplificarea pe mod diferenţial şi cea de mod comun;
44 Stimularea are ca scop:
a. generarea unui semnal de etalonare;
b. culegerea unui semnal biologic spontan;
c. culegerea unui semnal caracteristic stării de provocare a sistemului biologic;
Pagina 5 din 44
PACHET 2 DIN 3
45 Mediul de dispersie din construcţia unui spectrofotomeru poate fi:
a. o reţea de difracţie;
b. o prismă;
c. un filtru optic;
46 Fotostimulatoarele sunt utilizate în evaluarea:
a. potenţialelor evocate vestibular miogenice (VEMP);
b. potenţialelor evocate cognitive (PEC);
c. potenţialelor evocate vizuale (PEV);
d. audiometrie obiectivă.
47 Rotorul de tip basculă din construcţia unei centrifugi:
a. tuburile de probă sunt ţinute într-un rotor solid, la un unghi fix, de obicei între 20 ° și 45 °;
un braţ metalic care conţine patru sau șase cuve care se rotesc spre exterior într-o poziţie orizontală
b.
în timpul centrifugării;
c. tuburile sunt ţinute într-un rotor solid, dar în pozitie verticală;
d. nu conteză poziţia de rotire a tuburilor.
48 Procedeul de sedimentare a unei substanţe poate fi accelerat prin:
a. fotometrie;
b. electroforeză;
c. cromatografie;
d. centrifugare.
49 Schema bloc a unui fonostimulator cuprinde:
a. traductor, amplificator, osciloscop;
b. oscilator, amplificator, difuzoare (căşti);
c. oscilator, amplificator, circuit de putere, lampă;
d. oscilator, circuit de putere, electrozi.
51 Prin mărime se înţelege:
o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care poate fi deosebită calitativ şi determinată
a.
cantitativ;
b. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care poate fi numai deosebită cantitativ;
c. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care poate fi numai determinată cantitativ;
d. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care nu poate fi deosebită calitativ.
52 Traductoarele parametrice sunt:
traductoare în care sub influenţa mărimii de intrare se modifică după o lege bine determinată unul din
a.
parametrii electrici ai circuitului traductorului;
b. au dimensiuni mici;
c. dispozitive în care mărimea de intrare este nulă;
d. toate răspunsurile corecte.
53 Alegerea unui amplificator utilizat în domeniul biomedical se face in special în functie de:
a. preţul de cost;
b. tipul de electrozi utilizaţi;
c. proprietățile biosemnalului care se măsoară;
d. bateriile utilizate.
Pagina 6 din 44
PACHET 2 DIN 3
54 Dispozitivele de stimulare electrică sunt generatoare de:
a. curent sau tensiune constantă;
b. frecvenţă constantă;
c. impedanţă constantă;
d. monoalternanţă.
55 Spectrofotometrul este calibrat iniţial cu o solutie de referinţă:
a. pentru a anula pierderile prin reflecţie şi imprăştiere;
b. pentru a verifica alimentarea de la 220 V a echipamentului;
c. pentru a verifica funcţionalitatea monocromatorului;
d. nu necesită calibrare la pornirea echipamentului.
56 Fotostimulatorul poate produce:
a. impulsuri unice;
b. impulsuri repetate;
c. impulsuri cu frecvenţă reglabilă într-o gama precizată;
57 Dispozitivele destinate să producă stimuli luminoşi de durate, intensităţi şi frecvenţe reglabile se numesc:
a. fotodiode;
b. fotostimulatoare;
c. fototranzistori;
d. fotomultiplicator.
58 Senzorii fotoelectrici din spectrofotometru:
au rolul transformării intensităţii radiaţiei care a traversat cuva într-un fotocurent invers proporţional
a.
cu aceasta;
au rolul transformării intensităţii radiaţiei care a traversat cuva într-un fotocurent direct proporţional
b.
cu aceasta;
c. intervin pe direcţia razei luminoase pentru devierea acesteia funcţie de substanţa analizată;
d. rolul lor este de importanţă redusă în funcţionarea echipamentului.
60 Indicatorul de maxim / minim utilizat pentru afișarea presiunii arteriale:
a. ridică precizia citirii prin absenţa paralaxei;
b. oferă un reper vizual care poate fi rapid evaluat de la distanţă;
reţine valorile de extrem ale variabilei pe parcursul unui interval de supraveghere la capatul căruia
c.
este reiniţializat;
d. limitele de alarmă sunt reglate în mod obișnuit cu discuri de comutaţie decadică.
61 Metoda diferenţială se bazează pe măsurarea:
a. unei diferenţe dintre metoda substituţiei şi metoda de maxim;
b. unei mici diferenţe dintre mărimea de măsurat şi o mărime etalon;
c. comportării electrice a diverselor ţesuturi;
d. unei marimi etalon.
62 Traductoarele generatoare sunt:
a. adaptate specificului zgomotelor de captat;
b. dispozitive în care mărimea de intrare este transformată într-o tensiune electromotoare;
c. cu gabarit mare;
d. proiectate special pentru măsurarea parametrilor electrici.
Pagina 7 din 44
PACHET 2 DIN 3
63 Impedanţa de intrare a unui amplificator de uz medical trebuie să fie:
a. variabilă;
b. zero;
c. foarte mare;
d. negativă.
64 Stimulatorul permite:
a. influenţarea stării sistemului;
b. adaptare parametrică (automată);
c. înregistrarea biosemnalelor;
d. nici unul dintre acestea.
65 Cuvele utilizate în spectrofotometrie trebuie să îndeplinească condiţiile:
a. absorbtie proprie a materialului cuvei;
b. reflexie căt mai mică;
c. reflexie cat mai uniformă;
66 Schema bloc a unui fonostimulator are în componenţă sa următoarele:
a. oscilator, circuit de putere, amplificator, lampa;
b. osciloscop, amplificator, difuzor;
c. comandă, oscilator, amplificatoare, difuzoare;
d. amplificator, circuit oscilant, difuzor.
67 Ca mediul de dispersie în construcţia spectrofotometrelor intră:
a. reţea de difracţie;
b. prismă optică;
c. filtru optic;
68 Spectrofotometru este calibrat iniţial cu o soluţie de referinţă:
a. pentru a verifica integritatea sistemului de cuve;
b. de selectare a lungimii de undă de citire UV/VIS;
c. pentru determinarea grosimii probei;
d. pentru a anula pierderile prin reflecţie și împrăștiere.
69 Tipuri de stimulare magnetică:
a. stimularea prin puls unic;
b. stimularea prin puls pereche;
c. stimularea repetitivă;
70 Filtrarea are ca scop:
a. extinderea benzii de frecvenţă a semnalului;
b. selectarea semnalului util;
c. generarea unui semnal de etalonare;
d. modificarea semnalului util.
71 Obiectul măsurării reprezintă:
a. mărimea supusă măsurării;
b. principiul fizico- chimic de măsurare;
c. modalitatea de exprimare a rezultatelor;
d. aparatura utilizată în măsurare.
72 Traductoare reostatice sunt:
a. traductoare la care variaţia rezistenţei R se realizează prin modificarea lungimii rezistorului;
b. destinate măsurării unor eforturi sau deformaţii;
c. alcătuite din una sau mai multe bobine cu miez;
d. cu intrefier variabil.
Pagina 8 din 44
PACHET 2 DIN 3
73 Filtrarea are ca scop:
a. extinderea benzii de frecvenţă a semnalului;
b. selectarea semnalului util;
c. generarea unui semnal de etalonare;
d. modificarea semnalului util.
74 Un înregistrator grafic este:
a. un circuit reducere intensității semnalului de ieșire;
un dispozitiv electromecanic care traduce printr-o transformare direct proporțională, semnalul
b. electric de înregistrat într-o deplasare liniară sau unghiulară a unui element mecanic ce lasă o urmă
pe hârtie;
un dispozitiv electromecanic care traduce printr-o transformare invers proporțională, semnalul
c.
electric de înregistrat într-o deplasare secvențială a unui element mecanic ce lasă o urmă pe hârtie;
un dispozitiv electromecanic care traduce printr-o transformare direct proporțională, semnalul fizico-
d.
chimic de înregistrat într-o deplasare circulară a unui element optic.
75 Stimulatoarele electrice sunt:
a. generatoare de impulsuri de tensiune constantă si/sau curent constant;
b. reglabile în amplitudine;
c. reglabile în durată;
76 Mediul de dispersie din construcţia unui spectrofotomeru poate fi:
a. o reţea de difracţie;
b. o prismă;
c. un filtru optic;
77 Metoda compensaţiei optice în spectrofotometrie:
foloseste pe traseul luminos un dispozitiv reglabil (fanta speciala, cu iris), plasată pe traseul optic,
a.
după cuvele cu solutii;
foloseste o punte electrică, care are pe diagonala aparatului de zero un reostat de compensaţie
b.
automat;
valoarea tensiunii de compensaţie este proporţională cu absorbtia, deci cu concentraţia substanţei
c.
de analizat;
sunt utilizate pe echipamente simple la care cuva cu solvent și cuva cu soluţie de concentraţie
d.
necunoscută sunt aduse pe rând, prin translaţie, în dreptul fasciculului monocromatic;
78 Funcţiile care trebuie asigurate de un sistem de achiziţie de date medical sunt:
a. convertirea fenomenului fizic într-o mărime care poate fi măsurată;
b. analiza şi prelucrarea datelor;
c. prezentarea rezultatelor prelucrării într-o formă mai comodă pentru utilizator;
79 Metoda standardului intern în cromatografie:
b. este utilizată pentru eliminarea incertitudinilor asociate cu simpla injecţie;
c. prin această metodă aria tuturor picurilor complet eluate este calculată;
d. concentraţia analitică este găsită ca raport al ariei de pic la aria totală a tuturor picurilor.
80 Etapele gaz-cromatografiei sunt următoarele cu excepţia:
a. injectarea în coloană a substanţelor de analizat;
b. detectarea componentelor din probă;
c. scăderea temperaturii din coloană;
d. identificare și măsurare.
Pagina 9 din 44
PACHET 2 DIN 3
81 Se numeşte corecţie, notată C:
a. eroarea absolută (X);
b. eroarea relativă () luată cu semn schimbat;
c. eroarea absolută (X) luată cu semn schimbat;
d. raportul dintre eroarea absolută şi cea relativă luat cu semn schimbat.
82 Prin operatia de măsurare se realizează:
a. trasarea unui grafic;
b. evaluarea cantitativă a unui fenomen biologic;
c. analiza primară a unui semnal biologic;
d. afişarea unui semnal.
83 La interfaţa electrod electrolit au loc :
a. descarcări electrice;
b. reacţii de oxido-reducere;
c. interferenţe electromagnetice;
d. variaţii ale biocâmpurilor.
84 Stimulii electrici prezintă următoarele caracteristici cu excepţia:
a. nu lezează ţesuturile;
b. pot fi aplicaţi în mod repetat;
c. acţionează în funcție de intensitatea luminoasă;
d. pot fi măsuraţi cu precizie şi pot fi aplicaţi oricât de localizat se doreşte.
85 Schema bloc a unui fotostimulator are în componenţă sa următoarele:
a. amplificator, circuit de putere, lampă;
b. oscilator, circuit de putere, lampă;
c. oscilator, amplificator, circuit de putere;
d. oscilator, amplificator, circuit de putere, lampă.
86 Parametrii de fotostimulare se selectează funcţie de:
a. acuitatea vizuală a subiectului;
b. dimensiunea pupilei subiectului;
c. gradul de fixare al subiectului;
87 Funcţiile care trebuie asigurate de un sistem de achiziţie de date medical sunt:
a. convertirea fenomenului fizic într-o mărime care poate fi măsurată;
b. analiza şi prelucrarea datelor;
c. prezentarea rezultatelor prelucrării într-o formă mai comodă pentru utilizator;
88 Metoda standardului intern în cromatografie:
b. este utilizată pentru eliminarea incertitudinilor asociate cu simpla injecţie;
c. prin această metodă aria tuturor picurilor complet eluate este calculată;
d. concentraţia analitică este găsită ca raport al ariei de pic la aria totală a tuturor picurilor.
89 Centrifugele de laborator diferă în funcţie de:
a. dimensiune;
b. capacitatea probei;
c. Viteza;
90 Mediul de dispersie utilizat în construcţia spectrofotometrelor poate fi:
a. reţea de difractie;
b. o prismă;
c. un filtru optic;
Pagina 10 din 44
PACHET 2 DIN 3
Disciplina MĂSURĂRI FIZIOLOGICE

Pentru ca la ieşirea amplificatorului de instrumentaţie semnalul ECG să aibă o amplitudine medie de 1
1
V, câştigul trebuie să fie:
a. 10;
b. 100;
c. 1000;
d. 10000.
2 Prin metoda palpatorie Riva Rocci de măsurare a presiunii arteriale se pot determina:
a. presiunea sistolică;
b. presiunea diastolică;
c. presiunea sistolică şi diastolică.
d. presiunea sistolică, diastolică şi presiunea medie.
În sistemul internaţional, punctele de amplasarea a electrozilor pentru electroencefalografie se
3
determină:
a. împărţind distanţa dintre inion şi nazion în procente de 10, 20, 20, 20, 20, 10 %;
b. împărţind distanţa dintre mastoide în procente de 10, 20, 20, 20, 20, 10 %;
c. la intersecţia liniilor rezultate la punctele a şi b;
d. există specificaţii exacte de amplasare având ca punct de reper vertexul.
4 Frecvenţa de eşantionare optimă pentru conversia analog digitală a semnalului EEG trebuie să fie:
a. de cel putin 3 ori mai mare decât componenta cu frecvenţa cea mai mare din semnal;
b. de cel putin 3 ori mai mică decât componenta cu frecvenţa cea mai mare din semnal;
c. egală cu frecvenţa maximă a semnalului;
d. mai mica sau egala cu frecventa semnalului.
5 Pentru determinarea vitezei de conducere motorii poate fi utilizată una din metodele:
ortodromică (în sensul de conducere fiziologică, în care fibrele nervoase senzitive sunt stimulate distal
a.
şi culegerea se face proximal pe trunchiul nervos);
antidromică (în sens contrar conducerii fiziologice, în care stimularea se face la nivelul trunchiului
b.
nervos, iar culegerea de la nivelul fibrelor senzitive terminale);
c. pe baza reflexului H sau a potenţialelor evocate somatosenzoriale;
d. nici un raspuns corect.
6 Pe curba volum-presiune dinamică se poate determina:
a. a. complianţa pulmonară dinamică;
b. b. rezistenţa pulmonară la flux;
c. c. rezistenţa la flux în căile aeriene;
d. d. toate răspunsurile sunt corecte.
7 Frecvenţa standard de stimulare în măsurarea potenţialele evocate auditive (PEA) este de:
a. 50-70 Hz;
b. 5-100 Hz;
c. 8-10 Hz;
d. 10-100 mHz;
8 Măsurarea presiunii alveolare şi a volumului pulmonar se poate realiza prin:
a. spirometrie;
b. diluţia heliului;
c. bodyplestimografie;
d. toare răspunsurile sunt corecte.
9 În cazul vederii binoculare trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
a. aceste imagini să nu se suprapună;
b. imaginile retiniene să fie la nivel de contur;
c. imaginea să cadă în câmpul vizual binocular;
d. cortexul cerebral să elaboreze o percepţie parţială.
Pagina 11 din 44
PACHET 2 DIN 3
10 Explorarea simţului luminos:
reprezintă capacitatea ochiului de a sesiza lumina şi de a se adapta la variaţiile luminoase din mediul
a.
înconjurător;
b. permite aprecierea proeminenţei globului ocular în raport cu marginea externă a orbitei;
c. permite evidenţierea proceselor patologice intraoculare opace razelor de lumină;
d. măsoară tensiunea dată de conţinutul globului ocular.
11 În electrocardiografia standard se utilizează:
a. 6 derivaţii ale membrelor şi 12 derivaţii precordiale;
b. 3 derivaţii ale membrelor şi 6 derivaţii precordiale;
c. 12 derivaţii în plan frontal şi 12 derivaţii în plan transversal;
d. 6 derivaţii în plan frontal şi 6 derivaţii în plan transversal.
Raportul optim între lăţimea manşetei şi circumferinţa membrului (superior sau inferior) la care se
12
face măsurarea presiunii arteriale trebuie să fie aproximativ de:
a. 0.1;
b. 0.4;
c. 1.2;
d. 3.
13 Pentru determinarea debitului maxim instantaneu vârf la vârf vor fi înregistrate simultan:
a. presiunea şi volumul;
b. debitul şi volumul;
c. debitul şi presiunea;
d. debitul şi timpul.
În spectrul de putere, frecvenţa unui semnal EEG cules la un adult normal în stare de veghe (unda
14
alfa) are valoarea:
a. 1 – 3 Hz;
b. 3 – 5 Hz;
c. 8 – 13 Hz;
d. 13 – 30 Hz.
Refracţa oculară reprezintă capacitatea de refringenţă totală a ochiului, considerat ca un sistem optic,
15
evaluat la un număr de dioptrii de:
a. 33;
b. 66;
c. 44;
d. 64.
16 Frecvenţa biopotenţialelor electrice musculare creşte proporţional cu:
a. mărimea unităţii motorii;
b. gradul de sincronizare al fibrelor musculare;
c. importanţa contracţiei musculare;
d. nici o afirmaţie nu este corectă.
17 Impedanţa (Z) este un parametru electric al ţesuturilor definind:
a. opoziţia pe care o manifestă un ţesut la trecerea curentului electric continuu;
b. opoziţia pe care o manifestă un ţesut la trecerea curentului electric alternativ;
c. fenomenul chimic de electroliză a ţesutului parcurs de curent electric alternativ;
d. facilitarea trecerii curentului electric alternativ prin ţesut la o stimulare repetitivă.
18 Reperul „incizura dicrotă” de pe traseul undei reografice:
a. apare imediat după unda Q de pe ECG;
b. exprimă inclinarea pantei ascendente;
c. amplitudinea sa este proporţională cu volumul de sânge venos;
d. reprezintă începutul întoarcerii venoase, fiind sincronă cu incizura dicrotă de pe sfigmogramă.
Pagina 12 din 44
PACHET 2 DIN 3
19 Forţa musculară absolută şi rezistenţa musculară se măsoară cu ajutorul:
a. coeficientului de cădere a încordării statice;
b. goniometrul;
c. dinamometrul;
d. nici un răspuns correct.
20 Debitul ventilator se măsoră cu ajutorul:
a. traductoarelor piezo-electrice;
b. traductoare mecanice;
c. traductoare diferenţiale;
d. se poate determina numai prin metode indirecte.
Pentru a testa răspunsul în frecvenţă a unui electromanometru la modificarea în treaptă a presiunii,
21
se va înregistra:
a. presiunea în cateter;
b. tensiunea la intrarea traductorului;
c. compleanţa membranei traductorului;
d. oscilaţiile amortizate ale traductorului.
22 Electrodul de referinţă în montajele referenţiale în EEG se poate aplica:
a. în borna Wilson;
b. în borna Goldberger;
c. pe mastoidă sau lobul urechii;
d. la masa sistemului de măsurare.
23 Banda de frecvenţă a amplificatoarelor utilizate în electromiografie trebuie să fie de:
a. 0.1 Hz – 10 Hz;
b. 10 Hz – 100 kHz;
c. 0.1 Hz – 20 kHz
d. 20 kHz – 100 kHz.
24 Raportul dintre durata inspiraţiei şi a expiraţiei este de:
a. 1:1;
b. 1:3;
c. 1:2;
d. 1:0.5.
25 Pe bucla flux-volum a expiraţiei forţate se pot măsura următorii parametri cu excepția:
a. debitului expirator maxim la vârf;
b. MEF50;
c. FEF50-75;
d. debit expirator maxim instantaneu la 60 %.
26 Viteza de conducere nervoasă motorie se calculează cunoscând:
a. durata conducerii excitaţiei şi distanţa dintre două puncte de culegere;
b. timpul de latenţă şi distanţa dintre două puncte de culegere;
c. amplitudinea potenţialului muscular generat prin stimularea nervului în două puncte distincte;
d. nici o afirmaţie nu este corectă.
27 Unghiul „anacrot” de pe traseul undei reografice:
a. exprimă inclinarea pantei descendente;
b. oferă informaţii privind elasticitatea arterelor;
c. nu depind de vâscozitatea sângelui;
d. apare la 120-230 ms dupa unda Q de pe ECG.
Pagina 13 din 44
PACHET 2 DIN 3
28 Intensitatea de stimulare în măsurarea potenţialelor evocate somato-senzoriale (PESS):
a. nu depinde de reobaza nervului;
b. nu depinde de nervul investigat;
c. electrodul de stimulare negativ va fi amplasat distal;
d. intensitatea stimului va fi de 2 ori mai mare decât valoarea de prag.
29 Culegerea monopolară în electromiografie implică:
a. un electrod de forma unui ac obişnuit, care se introduce în muşchiul de examinat;
b. un electrod de suprafaţă, poziţionat pe tendonul muşchiului;
doi electrozi: unul sub forma de ac obişnuit, care se introduce în muşchiul de examinat, al doilea
c.
(electrod de suprafaţă), situat pe tegumente, în imediata vecinătate a electrodului de ac;
d. un electrod de suprafaţă de dimensiuni mari.
30 Acuitatea vizuală repezintă:
a. reprezintă capacitatea de refringenţă totală a ochiului;
b. înregistrarea grafică a diferenţei de potenţial între cornee (+) şi polul posterior (-);
c. se poate determina prin refractometrie;
d. capacitatea ochiului de a aprecia forma, conturul şi detaliile imaginilor şi obiectelor.
31 Valoarea finală măsurată în explorarea sistemului respirator:
a. 3 - 4 determinări succesive luându-se în consideraţie media obţinută;
b. o singură determinare în condiţii de maxim respirator;
c. 3 - 4 determinări succesive luându-se în consideraţie cifra maximă obţinută;
d. nu contează.
32 Variaţia în timp în cazul măsurării debitelor vasculare a inducţiei magnetice poate fi:
a. sinusoidală;
b. dreptunghiulară;
c. trapezoidală;
33 Acuitatea vizuala este considerată normal fiziologică atunci când este egală cu:
1
a. la fiecare ochi;
1
b. 1:1 la fiecare ochi;
1
c. la fiecare ochi;
2
5
d. la fiecare ochi.
5
34 Măsurarea debitului sanguin prin metoda electromagnetică se face după formula:
a. Q = S / v;
S /e
b. Q = ;
l/B
S *l
c. Q = ;
B
S *e
d. Q = .
l*B
35 Electromiografia elementară se realizează cu ajutorul:
a. electrozilor tip ac introduşi în tegument;
b. electrozilor cutanaţi aplicaţi pe tegument;
c. electrozilor tip ac introduşi în masa musculară;
Pagina 14 din 44
PACHET 2 DIN 3
36 Traductorul cu mărci tensiometrice pentru măsurarea presiunilor are următoarele caracteristici:
a. presupune un circuit de măsură foarte simplu;
b. necesită un circuit oscilator pentru măsurare;
c. stabilitate şi sensibilitate ridicată;
d. sunt fragile când sunt miniaturizate.
37 Măsurarea timpului de ascensiune (Tasc) de pe unda reografică:
a. este o expresie a volumului de sânge din teritoriul explorat;
b. exprimă o irigaţie deficitară a teritoriului explorat;
c. depinde de capacitatea de distensie a vaselor;
d. valoarea sa normală este egală cu 1.
38 Utilizarea unor stimuli cu lungime mare de undă în PEV duce la:
a. răspuns fotopic izolat;
b. un traseu ERG format numai din unde de tip a;
c. un traseu ERG format numai din unde de tip b;
39 Traseul intermediar din înregistarea EMG are următoarele caracteristici:
a. se obţine la o contracţie de intensitate ridicată;
b. se obţine la o contracţie de intensitate medie;
c. este de amplitudine mică, sub 500 uV;
d. este de frecventă ridicată, peste 50 Hz.
40 Oftalmoscopului clasic cu imagine directă măreşte elementele:
a. de 5-10 de ori la un emetrop;
b. de maxim 2 ori dimensiunea obiectului privit;
c. de 15-20 de ori la un emetrop;
d. nu există limită de mărire la examenul oftalmoscopic
41 Dimensiunea unui cateter este exprimată în:
a. mm2;
b. inch;
c. unităţi franceze;
d. cm2.
42 Variaţia în timp în cazul măsurării debitelor vasculare a inducţiei magnetice poate fi:
a. sinusoidală;
b. dreptunghiulară;
c. trapezoidală;
43 Amplitudinea biopotenţialelor electrice musculare depinde de:
a. mărimea unităţii motorii;
b. suprafaţa de culegere;
c. sincronizarea contracţiei fibrelor musculare;
d. d. variantele a şi b sunt corecte.
Stimularea electrică în electromiografie se realizează cu impulsuri electrice având următoare
44
caracteristici:
a. rectangulare monofazice;
b. impulsuri cu amplitudinea 0–500 mV;
c. impulsuri cu frecvenţa de repetiţie 1–100 Hz;
d. d. toate răspunsurile sunt corecte.
Pagina 15 din 44
PACHET 2 DIN 3
45 Presiunea arterială medie poate fi aproximată cu relaţia:
PAs  PAd
a. PAm  PAd  ;
2
PAs  PAd ;
b. PAm 
2
PAs  PAd
c. PAm  PAd  ;
3
PA  PAd
d. d. PAm  PAd  s .
3
46 Amplificatoarele de instrumentaţie utilizate în electrocardiografie sunt de tipul:
a. amplificatore inversoare;
b. amplificatore de de tip diferenţial cu cuplaj RC;
c. amplificatoare de cuplaj galvanic;
d. nu are importanţă tipul de amplificator utilizat.
47 Sensibilitatea absolută a punții cu 4 traductori este:
a. de 4 ori mai mică decȃt sensibilitatea punții în care este folosit un singur traductor.
b. funcţie de parametrul presional de măsurat;
c. nu depinde de numărul de traductori;
d. de 4 ori mai mare decȃt sensibilitatea punții în care este folosit un singur traductor.
48 În ECG la o viteză de derulare a hârtie de 50 mm/sec calculul frecvenţei cardiace se poate face:
a. cu ajutorul formulei de calcul FC= 1500

DRR
1500* DRR
b. cu ajutorul formulei de calcul FC=
100
c. cu ajutorul riglei de calcul a frecvenţei;
d. în acest caz nu se poate calcula frecvenţa cardiacă.
49 Parametrii biomecanici vâsco – elastici ai aparatului respirator care pot fi măsuraţi sunt:
a. debit expirator maxim pe fracţiuni;
b. debitul expirator maxim de vârf;
c. debit expirator maxim instantaneu;
50 Capacitatea inspiratorie (CI) este:
avolumul maxim de aer care poate fi inspirat când aparatul toraco-pulmonar îşi schimbă poziţia de expir
a.
de repaus la cea de inspir de repaos;
volumun maxim de aer care poate fi inspirat când aparatul toraco-pulmonar îşi schimbă poziţia de expir
b.
maxim la cea de inspir maxim;
c. determinat prin calcul: VC + VIR;
d. determinat prin calcul: CPT-VER.
51 Prin body-pletismografie se pot măsura:
a. rezistenţa globală la flux în căile aeriene;
b. volumelor pulmonare dinamice;
c. compoziţia aerului expirat de pacient;
d. necesită administare de substanţe speciale în aerul inspirat de către pacient.
52 Sistemul de amplificare utilizat în măsurarea semnalului EMG are o rejecţie de mod comun:
a. 80 db;
b. 1000 dB;
c. 50 db;
d. > 100 dB.
Pagina 16 din 44
PACHET 2 DIN 3
53 Capacitatea inspiratorie (CI) se calculează astfel:
a. CI = VC – VIR;
b. CI = CRF – VER;
c. CI = CV + VR;
d. CI = CPT – CRF.
54 La trecerea unui curent electric sinusoidal printr-un ţesut, valoarea impedanţei acestuia:
a. scade;
b. creşte;
c. nu se modifică;
55 Creşterea forţei de contracţie musculară:
a. poate avea loc prin sumarea spaţiala a unităţilor motorii;
b. poate avea loc prin sumarea temporală a unităţilor motorii;
c. determină creşterea frecvenţei şi amplitudinii traseului EMG;
d. toate afirmaţiile sunt corecte.
56 În cazul vitezei de conducere nervoasă motorie, dispersia semnalului asigură informaţii privind:
a. este invers proporţională cu durata potenţialului;
b. apreciază vitezele de conducere pentru fibrele cu conducere mai lentă;
c. cu cât potenţialul este mai dispersat cu atât amplitudinea va fi mai mare;
d. gradul de contracţie musculară.
Măsurarea vitezei în calculul debitului sanguin cu ajutorul debitmetrului cu ultrasunete cu timp de
57
tranzit se face după formula:
c f
v = , în care f0 este frecvenţa undei ultrasonore incidente şi f frecvenţa undei
a. 2 cos  f 0
ultrasonore reflectate de suprafaţa fluidului:
l2
v= în care l – este distanţa dintre traductoare, v – viteza fluidului; c – viteza de propagare
b. 2c cos
a ultrasunetelor prin fluid; α – unghiul dintre vectorii v şi l
c. sunt folosite pentru măsurarea debitelor din vasele sanguine mici;
c2
v= în care l – este distanţa dintre traductoare, v – viteza fluidului; c – viteza de propagare
d. 2l cos 
a ultrasunetelor prin fluid; α – unghiul dintre vectorii v şi l
58 În obţinerea potenţialelor evocate somato-senzoriale, stimulii utilizaţi au următoarele caracteristici:
a. forma stimulilor este sinusoidală cu durata de 0,1 - 0,2 ms;
b. frecvenţă de stimulare 10-50 Hz;
c. forma stimulilor este rectangulară cu durata de 0,1 - 0,2 ms;
59 Banda de frecventă a filtrelor utilizate în electromiografie este:
a. cuprinsă între 10 – 30 Hz şi 8 – 10 KHz.
b. până în 10 Hz;
c. depinde de structura muşchiului de analizat;
d. nu are importanţă în acest tip de măsurare.
60 Metodele curente de dinamometrie pot măsura puterea musculară:
a. în repaos;
b. asociată unei sarcini în care încărcătura este menţinută constant;
c. asociată unei sarcini în care viteza de contarcţie este menţinută constant;
d. asociată unei sarcini în care încărcătura şi viteza mişcării sunt menţinute constant.
Pagina 17 din 44
PACHET 2 DIN 3
61 Calculul axei electrice a inimii se poate face în următoarele moduri cu excepţia:
a. metoda de citire rapidă axei electrice a inimii;
b. metoda triunghiului isoscel;
c. metoda de determinare a axei electrice a inimii prin inspecţie;
d. metodă de măsurare prin analiza ritmului cardiac.
62 Punctul din sistemul cardiovascular unde presiunea rămâne constantă indiferent de postură se află:
a. la nivelul ventriculului stâng;
b. la nivelul treimei superioare a aortei toracice;
c. la nivelul atriului drept;
d. nici un răspuns corect;
Stiindu-se că distanța dintre două unde R-R este 20 mm, iar viteza de derulare a hȃrtiei este de 25
63
mm/s, să se calculeze frecvența cardiacă în aceste condiții:
a. 75 bpm;
b. 120 bpm;
c. 60 bpm;
d. 100 bpm.
64 Valoarea măsurată a vitezei de conducere nervoasă motorie este puternic influentaţă de:
a. temperatura centrală a pacientului;
b. umiditatea mediului ambiental;
c. temperatura cutanată a pacientului;
d. nici unul dintre acești parametri.
65 Stereo EEG reprezintă:
a. înregistrarea activităţii electrice direct de pe cortexul cerebral;
b. înregistrarea potenţialelor generate de structurile corticale profunde;
c. imaginea completă a distribuţiei de suprafaţă a activităţii electrice corticale;
înregistrare neinvazivă a potenţialelor electrice generate de activitatea corticală spontană sau
d.
provocată.
66 Prin goniometrie se poate aprecia:
a. mobilitatea pasivă;
b. potenţialul articular activ;
c. starea de oboseala a muşchiului;
d. potenţialul articular pasiv.
67 Unghiul „anacrot” de pe traseul undei reografice:
a. exprimă inclinarea pantei descendente;
b. oferă informaţii privind elasticitatea arterelor;
c. nu depind de vâscozitatea sângelui;
d. apare la 120-230 ms dupa unda Q de pe ECG.
68 Latenţa de stimulare reprezintă:
intervalul dintre două stimulări succesive fiind egală cu suma dintre durata stimulului, durata achiziţiei
a.
şi a intervalului post achiziţie
b. procesul prin care se achiziţionează un număr mare de „epoci”
achiziţia semnalului EEG declanşată cu o întârziere fixă de un impuls trigger, ce precede apariţia
c.
stimulului;
d. sumarea liniară a activităţii de fond EEG.
69 Funcţia integrală aplicată asupra semnalului electromiografic:
a. oferă date despre funcţionalitatea muşchiului;
b. reflectă sarcina electrică implicată în procesul de contracţiei musculare;
c. identifică tipul de contracţie;
d. permite calculul perioadei contracţiei musculare.
Pagina 18 din 44
PACHET 2 DIN 3
Câmpul vizual binocular: este reprezentat de totalitatea punctelor din spaţiu cuprins de cei doi ochi
70
larg deschişi
a. este reprezentat de totalitatea punctelor din spaţiul cuprins de cei doi ochi larg deschişi
b. permite determinarea rezistenţei la scurgerea a umorii apoase;
c. reprezintă capacitatea de refringenţă totală a ochiului;
d. este reprezentat de totalitatea punctelor din spaţiul cuprins de cei doi ochi închişi.
71 Presiunea venoasă centrală se poate determina prin:
a. măsurarea presiunii cu ajutorul unui cardiotahometru plasat în vena cavă;
măsurarea presiunii cu un sistem format dintr-un electromanometru şi un cateter umplut cu lichid
b.
plasat în vena cavă sau atriul drept;
c. indirect prin măsurarea debitului cardiac şi presiunii arteriale sistemice;
d. indirect prin masurarea rezistenţei venoase la flux şi a volumului sanguin venos;
72 Randament respirator este definit astfel:
a. raportul dintre oxigenul reţinut în plămâni în timp de un minut şi debitul respirator de repaus;
b. raportul dintre oxigenul reţinut în plămâni în timp de un minut şi rezistența pulmonară;
c. produsul dintre oxigenul reţinut în plămâni în timp de un minut şi debitul respirator de repaus;
d. raportul dintre rezerva respiratorie și debitul respirator maxim;
Utilizarea curentului de înaltă frecvenţă în pletismografia de impedanţă electrică duce la o valoare a
73
lui Z egala cu:
a. Z => 0;
b.
;
2 2
c. Z = 1 / R ;
d. Z ≈ R.
74 Intervalul de valori normale ale vitezei de conducere nervoasă senzitivă este de:
a. 40-70 m/s;
b. 35-50 m/s;
c. 25-35 m/s;
d. 10 m/s.
75 Valoarea sarcinii electrice implicată în procesul contracţiei musculare se obţine prin:
a. electromiografie de repaos;
b. electromiografie prin stimulare electrică;
c. integrarea în timp a semnalului electromiografic;
d. d. nu se poate determina prin electromiografie.
76 Presiunea aterială medie poate fi aproximată cu relaţia:
PAs  PAd
a. PAm  PAd  ;
2
PAs  PAd ;
b. PAm 
2
PAs  PAd
c. PAm  PAd  ;
3
PA  PAd
d. PAm  PAd  s .
3
Amplificatoarele utilizate în măsurarea potenţialelor evocate trebuie să îndeplinească următoarele
77
condiţii:
a. Amplificatoare diferenţiale cu câştig mare (10000), zgomot redus (< 2 microvolt);
Amplificatoare diferenţiale cu câştig mare (50000), zgomot redus (< 1 microvolt), rejecţie de mod
b.
comun (>100 dB) şi bandă largă (1-100 Hz);
Amplificatoare diferenţiale cu câştig mare (50000), zgomot redus (< 1 microvolt), rejecţie de mod
c.
comun (>100 dB) şi bandă largă (1-3000 Hz);
d. Amplificatoare în configuraţie inversoare, rejecţie de mod comun (>100 dB) şi bandă largă (1-10000
Pagina 19 din 44
PACHET 2 DIN 3
Hz);
78 Măsurarea presiunii alveolare şi a volumului pulmonar se poate realiza prin:
a. spirometrie;
b. diluţia heliului;
c. bodyplestimografie;
d. toare răspunsurile sunt corecte.
79 Pentru o înregistrare corectă a electromiografiei, electrozii de suprafaţă se amplasează:
oriunde pe suprafaţa muşchiului, în orice poziţie, având condiţia de a asigura un contact ferm cu fibra
a.
musculară;
b. între punctul motor al muschiului şi inserţia tendinoasă;
c. doar pe tendoane (superior şi inferior);
d. nu se aplică în tehnica măsurării de suprafată.
80 Coeficientul de cădere a încordării statice presupune:
a. testarea forţei musculare la un subiect timp de 1 oră;
b. nu este dependentde forţa absolută depusă de către subiect;
c. odată cu micşorarea rezistenţei musculare, coeficientul creşte;
d. necesită o tehnică complexă.
Pentru înregistrarea derivaţiilor unipolare ale membrelor, borna negativă a celor 3 amplificatoare este
81 conectată la:
a. electrodul de masă plasat pe piciorul drept;
b. borna Wilson;
c. borna Goldberger;
d. borna Einthoven.
82 Banda de frecvenţă a semnalului electrocardiografic are valoarea:
a. peste 1000 Hz;
b. 0.05-150 Hz;
c. sub 200 Hz;
d. sub 1 Hz.
83 Frecvenţa naturală neamortizată a unui electromanometru trebuie să fie:
a. de cel puţin două ori mai mare decât frecvenţa semnalului presional;
b. de cel puţin cinci ori mai mare decât frecvenţa semnalului presional;
c. de cel puţin două ori mai mică decât frecvenţa semnalului presional;
d. de cel puţin cinci ori mai mică decât frecvenţa semnalului presional.
Metoda medierii coerente pentru extragerea potenţialelor evocate din zgomot se bazează pe
84 urmatoarea caracteristică:
a. potenţialele evocate apar sistematic cu aceeaşi latenţă după stimulare;
b. potenţialele evocate au amplitudinea mai mare decât undele electroencefalografice;
c. potenţialele evocate apar aleator în raport cu undele alfa;
d. potenţialele evocate apar aleator în raport cu stimulii aplicaţi
85 Pe expirograma forţată se determină urmatorii parametrii:
a. volumul expirator maxim pe secundă;
b. debit expirator maxim pe fracţiuni ale capacităţii vitale;
c. indicii temporali ai expiraţiei;
86 Traseul electroretinogramei la o persoană sănătoasă este format din:
a. trei unde: a, b, b1;
b. două unde: a şi b;
c. o singură undă P100;
d. numărul de unde diferă de la un pacient la altul.
87 În categoria parametrilor fiziologici respiratorii măsuraţi prin metode indirecte intră:
a. presiunea;
b. volum;
c. debit;
Pagina 20 din 44
PACHET 2 DIN 3
88 Potenţialele evocate vizuale (PEV) reprezintă:
a. activitatea electrică indusă în cortexul vizual de stimularea luminoasă a ariei vizuale;
b. potenţiale cu latenţă lungă sunt formate dintr-o succesiune de potenţiale generate de nervul optic;
activitatea electrică indusă în cortexul vizual de stimularea luminoasă a ariei maculare şi perimaculare
c. a retinei.
d. demielinizarea căilor vizuale anterioare.
89 În EMG obţinută prin stimulare, parametrii de stimulare sunt:
a. impulsuri trapezoidale de amplitudine 0-500 mV;
b. impulsuri rectangulare bifazice de amplitudine 0-500 mV;
c. impulsuri rectangulare monofazice de amplitudine 0-500 mV;
d. impulsuri sinusoidale de amplitudine 0 – 500 mV.
90 Cerinţele privind aplicarea testelor în dinamometrie sunt următoarele, cu excepţia:
a. aplicarea testelor să nu solicite o tehnică sau competenţe deosebite;
b. să fie uşor de înţeles de către subiect;
c. să măsoare cel puţin două caracteristici ale muşchiului;
d. procedura testelor trebuie să fie standardizată.
Pagina 21 din 44
PACHET 2 DIN 3
Disciplina ELECTRONICA MEDICALA

1 Parametrii electrici principali ai unui electroencefalograf sunt:
amplificare de min. 1000, rejecţie de mod comun min. 100 dB, Zin > 10 M, zgomot la intrare foarte
a.
redus (1 Vrms).
amplificare de min. 10000, rejecţie de mod comun min. 80 dB, Zin > 10 M, zgomot la intrare redus (1
b.
mVrms).
amplificare de min. 5000, rejecţie de mod comun min. 100 dB, Zin > 2 M, zgomot la intrare redus
c.
(100 Vrms).
d.
mVrms).
2 Principalii parametri folosiţi în analiza ventilaţiei pulmonare sunt:
a. rezistenţa, complianţa şi elastanţa pulmonară.
b. variaţia presiunii între plămân şi gură, precum şi debitul de aer.
c. rezistenţa şi complianţa pulmonară.
d. capacitatea pulmonară vitală şi volumele pulmonare.
3 Electromiograful conține:
a. un amplificator de biosemnal, un redresor total și un integrator.
b. un amplificator de curent continuu, un redresor de curent alternativ și un derivator.
c. un amplificator de radiofrecvență, un redresor total și un integrator.
d. un amplificator de instrumentație, un redresor de putere și un derivator.
4 Semnalul dat de traductorul unui aparat pentru determinarea glicemiei depinde de:
caracteristica spectrală a sursei luminoase, sensibilitatea fotodetectorului, caracteristica probei de
a.
măsurat.
b. puterea sursei luminoase, caracteristica spectrală a fotodetectorului, grosimea probei de măsurat.
caracteristica spectrală de reflexie a sursei luminoase, amplificarea fotodetectorului, aria probei de
c.
măsurat.
alura funcţiei culoare - concentraţie, zgomotul fotodetectorului, caracteristica spectrală a probei de
d.
măsurat.
5 Principiul de măsurare al unui flamfotometru este:
a. modularea în amplitudine a semnalului util, apoi demodularea sincronă.
b. amplificarea semnalului de dezechilibru al unei punţi rezistive.
c. modularea în frecvenţă a semnalului util şi demodularea de fază.
d. amplificarea şi modularea în amplitudine a semnalului specific, urmate de demodulare.
6 Dezavantajul major al modului de scanare Doppler continuu din ecografie este:
a. invazivitate mai accentuată deoarece se foloseşte o putere US mai mare.
b. rezoluţie scăzută a reprezentării 3D a structurii analizate.
c. necorelarea precisă a spectrului Doppler cu poziţia spaţială a structurii analizate.
d. necesitatea unui operator antrenat pentru analiza spectrului Doppler generat.
7 Electromiograma:
a. este reprezentarea grafică a activității neurologice.
b. poate fi activă, neutră sau pasivă.
c. permite punerea în evidență a unor patologii endocrine și metabolice.
d. provine din măsurări bipolare efectuate prin implantarea de electrozi în mușchi.
8 Numărătoarele de celule sanguine (folosite în metoda Coulter) au ca principiu de funcţionare:
a. măsurarea creşterii rezistivităţii electrice a unei aperturi la trecerea prin ea a celulelor.
măsurarea dezechilibrului unei punţi rezistive formată din rezistenţele unui vas bicameral şi secţiunile
b.
unui potenţiometru.
numărarea impulsurilor laser reflectate de celule, la trecerea lor secvenţială printr-un capilar din
c.
cuarţ.
d. achiziţia imaginii acestora şi folosirea metodelor specifice prelucrărilor de imagini.
Pagina 22 din 44
PACHET 2 DIN 3
9 Concentraţia de hemoglobină determinată de un hemoglobinometru depinde de:
a. densitatea specifică, gradul de absorbţie şi aria stratului soluţiei de hemoglobină.
b. densitatea benzilor de absorbţie, admitanţa şi grosimea stratului soluţiei de hemoglobină.
c. gradul de absorbţie, susceptanţa şi aria stratului soluţiei de hemoglobină.
d. absorbitivitatea specifică, transmitanţa şi grosimea stratului soluţiei de hemoglobină.
10 Un stetoscop electronic are structura de bază:
a. oscilator de JF, preamplificator, filtru trece-sus, amplificator de audiofrecvenţă.
b. microfon, preamplificator, modulator, amplificator de audiofrecvenţă.
c. microfon, preamplificator, filtru trece-jos, amplificator de audiofrecvenţă.
d. oscilator de JF, microfon, modulator, amplificator de audiofrecvenţă.
Chirurgul doreşte să aibă informaţia vizuală maximă despre cord. Ce tip de explorare ultrasonică şi
11
reprezentare vizuală îl sfătuim să aleagă ?
a. modul M, folosind un traductor sectorial multielement.
b. modul A şi un traductor sectorial cu scanare în timp real.
c. modul T-M, utilizând un traductor electronic multielement.
d. modul B şi un traductor multielement liniar.
12 Prelucrarea electromiogramei constă de obicei în:
a. analiza spectrală şi calculul integralei Fourier a semnalului EMG.
b. analiza morfologică şi calculul densităţii spectrale a semnalului EMG.
c. analiza temporală şi calculul integralei electromiografice a semnalului EMG.
d. analiza spectrală şi calculul funcţiei de autocorelaţie a semnalului EMG.
13 În terapia cu US, cuplajul corect între traductor şi pielea pacientului se determină:
a. măsurând puterea US aplicată capului sonic.
b. măsurând defazajul dintre tensiunea şi curentul aplicate capului sonic.
c. măsurând intensitatea medie generată de capului sonic pe pielea pacientului, în W/cm2.
d. măsurând puterea US recepţionată de pielea pacientului.
Într-o clinică de neurochirurgie se doreşte explorarea ultrasonoră a encefalului, pentru detectarea
14 eventuală a unei tumori. Ştiind că ultrasunetele au coeficientul de atenuare în os cel mai mare (530
m-1), este posibilă respectiva explorare folosind fascicul ultrasonor?
a. Nu, deoarece ultrasunetele sunt reflectate aproape total de cutia craniană.
b. Da, folosind modul T-M şi obţinând o imagine binară 2D a encefalului (metoda ecografiei Doppler).
c. Da, cu vizualizare în modul A şi baleierea circulară a cutiei craniene
Nu, deoarece ecourile recepţionate sunt prea slabe, înecate în zgomot şi nu permit corespondenţa
d.
precisă cu locul tumorii.
15 În terapia prin curenţi interferenţiali, câmpul interferenţial dinamic se obţine prin:
a. variaţia intensităţii a doi curenţi în sensuri contrarii şi modulaţia lor în amplitudine.
b. modulaţia în frecvenţă a doi curenţi cu impulsuri de foarte joasă frecvenţă.
c. modulaţia în fază a doi curenţi de joasă frecvenţă.
d. variaţia intensităţii a doi curenţi în acelaşi sens şi modulaţia lor în impulsuri.
16 Pentru un flow-citometru optic, numărul de celule determinat:
a. este invers proporţional cu secţiunea camerei de măsurare.
b. depinde direct proporţional de viteza de curgere a fluidului.
c. depinde invers proporţional de debitul curgerii fluidului.
d. este direct proporţional cu sensibilitatea fotodetectorului folosit.
17 Câmpul interferențial dinamic în cazul terapiei prin curenți Nemec:
ia naștere prin modulația în amplitudine a unui semnal sinusoidal cu alt semnal sinusoidal de
a.
frecvență 4000 Hz.
b. implică variația celor doi curenți componenți în sens contrar.
c. presupune modulația în frecvență a unui semnal sinusoidal cu două semnale de frecvențe apropiate.
d. poate consta și din modulația totală de amplitudine (100%) a unui semnal cu alt semnal.
Pagina 23 din 44
PACHET 2 DIN 3
18 Numărătoarele de celule sanguine:
a. folosesc un senzor Coulter, o cameră video şi un bloc de achiziţie de imagini.
b. transformă dezechilibrul unei punţi rezistive în impulsuri electrice.
c. utilizează un senzor Coulter, un detector de prag şi un numărător digital.
d. utilizează un senzor de impedanţă, un demodulator de prag şi un numărător digital.
19 La un hemoglobinometru electronic, concentraţia de hemoglobină
a. depinde invers proporţional de densitatea optică produsă de sângele analizat.
b. este direct proporţională cu transmitanţa detectorului.
c. depinde direct proporţional de densitatea optică produsă de sângele analizat.
d. este invers proporţională cu sensibilitatea detectorului.
20 Semnalul dat de traductorul unui glucometru electronic:
depinde de caracteristica spectrală a sursei luminoase folosite, caracteristica spectrală a probei de
a.
măsurat şi sensibilitatea fotodetectorului.
este proporţional cu puterea sursei luminoase şi depinde de caracteristica spectrală a
b.
fotodetectorului şi a amplificatorului acestui semnal.
nu depinde de caracteristica spectrală a sursei luminoase, de amplificarea fotodetectorului şi de aria
c.
probei de măsurat.
depinde de alura funcţiei culoare - concentraţie, de sensibilitatea sursei de lumină şi de caracteristica
d.
spectrală a probei de măsurat.
21 În schema-bloc a unui flamfotometru se găsesc:
a. un modulator în amplitudine a semnalului util, un amplificator in curent continuu şi un demodulator.
b. un amplificator de curent alternativ, o punte rezistivă şi un afişor.
c. o flacără de referinţă, filtre optice, o punte de măsurare Wheatstone.
d. filtre optice, lentile, un amplificator de curent alternativ.
22 Coeficientul de absorbţie a ultrasunetelor în lichide
a. este invers proporţional cu vâscozitatea lichidului şi cu frecvenţa acestora.
b. este direct proporţional cu vâscozitatea lichidului şi cu pătratul frecvenţei acestora.
c. este direct proporţional cu viteza ultrasunetelor.
d. este invers proporţional cu frecvenţa acestora.
23 Metoda eco-impuls, baza ecografiei, implică folosirea:
a. unui generator de tact, a unui modulator şi a unui demodulator în amplitudine.
b. unui emiţător de ultrasunete, a unui traductor piezoelectric şi a unui banc de filtre digitale.
c. unui emiţător şi receptor de ultrasunete, precum şi a unui amplificator de curent continuu.
d. unui traductor ultrasonor, a unui amplificator de curent alternativ şi a unui procesor de imagini.
24 Ecografia în impulsuri foloseşte impulsuri
a. de durată 0,2-2 sec., cu frecvenţa de 0,5-15 MHz.
b. de durată 0,5-1 msec., cu frecvenţa de 15 kHz-150 kHz.
c. de durată 0,2-2 sec., cu frecvenţa de 0,5-15 kHz.
d. de durată 0,5-1 sec., cu frecvenţa de 0,5-15 kHz.
25 Electroencefalograful este un dispozitiv medical care:
a. detectează automat ritmurile specifice din traseele electroencefalografice și complexele G.
b. conține un selector de derivații, un amplificator de bandă largă și un inscriptor grafic.
c. conține un preamplificator de tensiune, filtre anti-artefacte și un sistem de calcul.
d. conține o impedanță foarte mare de intrare, un amplificator de bandă medie și un inscriptor grafic.
26 Aparatele de terapie cu ultrasunete
a. folosesc generatoare de audiofrecvenţă, în domeniul 8-20 kHz.
b. folosesc efectul piezoelectric direct.
c. folosesc efectul piezoelectric invers şi generatoare de audiofrecvenţă în domeniul 800 Hz-10000 Hz.
d. folosesc generatoare de înaltă frecvenţă, în domeniul 800 kHz-1000 kHz.
Pagina 24 din 44
PACHET 2 DIN 3
27 Pneumograful de impedanţă funcţionează pe baza
a. măsurării impedanţei între doi electrozi plasaţi pe piept, în timpul respiraţiei.
modificării impedanţei între doi electrozi plasaţi pe piept, sub acţiunea unui semnal sinusoidal şi a
b.
respiraţiei.
c. monitorizării respiraţiei şi semnalizării apneei, folosind ca traductor un senzor pneumotahometric.
d. măsurării impedanţei între doi electrozi plasaţi pe piept, folosind o punte Wheatstone.
28 Un canal de electroencefalograf trebuie să conţină minimum:
selector de derivaţii, preamplificator de curent continuu, amplificator de curent alternativ, înscriptor
a.
grafic.
b. cablu de pacient, selector de derivaţii, amplificator de curent alternativ sau continuu.
c. cablu de pacient, selector de derivaţii, preamplificator de curent continuu, modulator-demodulator.
d. selector de derivaţii, preamplificator flotant, amplificator de curent alternativ.
29 În terapia cu US, cuplajul corect între traductor şi pielea pacientului se determină:
a. măsurând puterea US aplicată capului sonic.
b. măsurând defazajul dintre tensiunea şi curentul aplicate capului sonic.
c. măsurând intensitatea medie generată de capului sonic pe pielea pacientului, în W/cm2.
d. măsurând puterea US recepţionată de pielea pacientului.
30 Semnalul dat de traductorul unui glucometru depinde de:
a.
măsurat.
c.
măsurat.
d.
măsurat.
32 Pneumograful de impedanţă:
a. indică existenţa şi ritmul respiraţiei.
b. măsoară rezistenţa şi complianţa pulmonară.
c. măsoară principalele volume pulmonare.
d. măsoară toţi cei 62 de parametri specifici sistemului respirator.
33 Achiziția semnalului EEG se face:
a. cu un convertor analog-digital având rezoluție de maximum 8 biți.
b. cu o frecvență de eșantionare între 40 – 128 Hz.
c. folosind metode eficiente de filtrare digitală și filtre pe frecvența rețelei de alimentare.
d. cu amplificatoare de semnal având raportul semnal-zgomot la intrare de maximum 20 dB.
34 Următoarele traductoare pot fi folosite în explorări respiratorii:
a. traductor de debit, pneumotahograf, varistor.
b. spirometru, punte RLC, debitmetru electronic.
c. piezorezistiv cu mărci tensiometrice, condensator plan cu armătură mobilă, termistor.
d. bobină cu reluctanţă variabilă, potenţiometru, optocuplor.
35 Preamplificatorul unui canal EEG trebuie să aibă
a. impedanţa de intrare foarte mică şi cea de ieşire foarte mare.
b. impedanţa de intrare mică şi cea de ieşire mică.
c. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mică.
d. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mare.
Pagina 25 din 44
PACHET 2 DIN 3
36 Pentru un flow-citometru optic, numărul de celule determinat
37 Cromatograful este un dispozitiv medical complex care
a. determină componentele de culoare ale substanţelor gazoase sau lichide.
b. determină elementele chimice ale substanţelor lichide, solide sau gazoase.
c. determină elementele chimice organice ale substanţelor lichide sau gazoase.
d. determină elementele chimice ale substanţelor lichide sau gazoase.
38 Numărătoarele de celule sanguine
a. folosesc un senzor Coulter, o cameră video şi un bloc de achiziţie de imagini.
b. transformă dezechilibrul unei punţi rezistive în impulsuri electrice.
c. utilizează un senzor Coulter, un detector de prag şi un numărător digital.
d. utilizează un senzor de impedanţă, un demodulator de prag şi un numărător digital.
39 Hemoglobinometrul electronic are ca principiu de măsurare:
a. analiza spectrală a semnalului de la traductor.
b. difracţia printr-o reţea de tip filtru optic.
c. metoda fotocolorimetrică.
d. metoda cromatografică.
40 Flamfotometrul determină concentraţia unei substanţe care arde (de ex. Na sau K):
a. prin calculul absorbţiei luminii într-un lichid, pentru diferite lungimi de undă.
b. prin măsurarea dezechilibrului unei punţi în care intră şi două fotodetectoare.
c. prin calcularea transmitanţei şi absorbanţei specifice a acelei substanţe.
prin măsurarea diferenţei între semnalele fotodetectoarelor aferente substanţei în cauză, respectiv
d.
aerului ambiant.
41 Electroterapia prin curenţi diadinamici utilizează:
a. impulsuri dreptunghiulare de 50 Hz şi amplitudine maximă 20 mA.
b. semnale dreptunghiulare de medie frecvenţă modulate în amplitudine.
c. semnal sinusoidal de 50 Hz redresat mono / dublă alternanţă.
d. semnal sinusoidal modulat în frecvenţă, având durata de 1 sec.
Cu câţi dB trebuie să se modifice amplificarea amplificatorului-receptor al unui ecograf pentru a
42 obţine de la adâncimea x=1/ acelaşi semnal ca la nivelul pielii ?  este coeficientul de atenuare a
ultrasunetelor în ţesut, presupus omogen. Se ştie că log10e = 0,43 (e = baza logaritmului natural).
a. 4,3 dB
b. 6,6 dB
c. 8,6 dB
d. 12,9 dB
43 Semnalul dat de traductorul unui aparat pentru determinarea glicemiei depinde de:
a.
măsurat.
c.
măsurat
d.
măsurat.
Pagina 26 din 44
PACHET 2 DIN 3
45 Dezavantajul major al modului de scanare Doppler continuu din ecografie este
a. invazivitate mai accentuată deoarece se foloseşte o putere US mai mare.
b. rezoluţie scăzută a reprezentării 3D a structurii analizate.
c. necorelarea precisă a spectrului Doppler cu poziţia spaţială a structurii analizate.
d. necesitatea unui operator antrenat pentru analiza spectrului Doppler generat.
46 Banda de frecvenţă a unui amplificator EEG trebuie să fie de cca.
a. 0 Hz ... 250 Hz.
b. 0,05 Hz ... 100 Hz.
c. 0,1 Hz ... 300 Hz.
d. 1 Hz ... 1000 Hz.
47 Electroterapia prin curenţi interferenţiali foloseşte:
a. un semnal sinusoidal de 4000 Hz modulat în frecvenţă cu f = 100 Hz.
b. impulsuri dreptunghiulare de 4000 Hz modulate în amplitudine cu semnal sinusoidal.
c. impulsuri dreptunghiulare cu perioada de 20 ms şi durata de 1 ms.
un semnal sinusoidal modulat în amplitudine, produs ca urmare a "bătăilor" dintre două semnale
d.
sinusoidale.
48 Un stetoscop electronic are structura de bază:
a. oscilator de JF, preamplificator, filtru trece-sus, amplificator de audiofrecvenţă.
b. microfon, preamplificator, modulator, amplificator de audiofrecvenţă.
c. microfon, preamplificator, filtru trece-jos, amplificator de audiofrecvenţă.
d. oscilator de JF, microfon, modulator, amplificator de audiofrecvenţă.
49 Terapia prin curenți galvanici folosește:
a. curent alternativ cu frecvența de 50 Hz.
b. curent în impulsuri dreptunghiulare.
c. curent sinusoidal modulat în amplitudine.
d. curent continuu.
50 Un electromiograf se bazează pe
a. un amplificator, un osciloscop cu memorie şi un derivator.
b. un filtru trece-bandă, un integrator şi un amplificator de putere.
c. un filtru rejector, un amplificator audio şi un detector de maxim.
d. un amplificator de bioinstrumentaţie, un redresor de precizie şi un integrator.
51 Receptorul de ecouri dintr-un ecograf conţine blocurile:
a. amplificator de radiofrecvenţă (ARF), un pulser şi circuite de cuplare cu traductorul.
b. ARF, circuite de cuplare cu traductorul, prelucrări numerice de semnal.
c. ARF, detector sincron, prelucrări analogice de semnal.
d. ARF, convertor D / A, prelucrări analogice şi numerice de semnal.
52 Spectrofotometrul determină componența:
a. unei substanțe lichide și concentrațiile unor compuși din ea.
b. unei substanțe gazoase.
c. unei substanțe solide și concentrațiile unor elemente chimice din ea.
d. unei substanțe lichide sau gazoase.
a.
redus (1 Vrms)
b.
(1 mVrms)
c.
(100 Vrms)
d.
mVrms)
Pagina 27 din 44
PACHET 2 DIN 3
54 Prelucrarea electromiogramei constă de obicei în:
a. analiza spectrală şi calculul integralei Fourier a semnalului EMG.
b. analiza morfologică şi calculul densităţii spectrale a semnalului EMG.
c. analiza temporală şi calculul integralei electromiografice a semnalului EMG.
d. analiza spectrală şi calculul funcţiei de autocorelaţie a semnalului EMG.
55 Preamplificatorul unui canal EEG trebuie să aibă
a. impedanţa de intrare foarte mică şi cea de ieşire foarte mare.
b. impedanţa de intrare mică şi cea de ieşire mică.
c. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mică.
d. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mare.
56 Bisturiul electronic utilizează curenţi din domeniul de frecvenţă:
a. 25 kHz … 250 kHz.
b. 250 kHz … 4 MHz.
c. 5 MHz … 10 MHz.
d. 25 kHz … 4 MHz.
57 Pentru un flow-citometru optic, numărul de celule determinat
58 Un spectrofotometru conține, pentru buna sa funcționare:
a. o rețea de difracție, o sursă de lumină albă și un amplificator de curent continuu.
b. o sursă de lumină coerentă, un monocromator și un amplificator de curent alternativ.
c. o rețea de difracție, un fotodetector și un amplificator de joasă frecvență.
d. un monocromator cu oglindă, un LED în infraroșu și un amplificator de joasă frecvență.
59 Neurofeedback-ul este:
o tehnică ce implică primirea în timp real, printr-un sistem bazat pe electroencefalografie, a unor
a.
informații despre activitatea neuro-cerebrală a subiectului.
o metodă care înseamnă trimiterea către un sistem de înregistrare a semnalului EEG, pentru a fi
b.
analizat pe canale multiple.
c. reacția negativă către sistemul nervos al subiectului, din partea nervilor senzoriali.
procedură de analiză bazată pe reacții negative multiple între sistemul nervos central și nervii
d.
periferici.
60 Terapia prin electroşoc este folosită la tratarea unor boli ca:
a. epilepsia și demența senilă.
b. boala Alzheimer și insomnie.
c. schizofrenia și nevroze obsesionale.
d. boala Parkinson și boala psihică bipolară.
61 Spectrul de putere al unui biosemnal se poate calcula folosind:
a. transformata Fourier a tensiunii și curentului care reprezintă acel biosemnal.
b. funcţia de corelaţie a semnalului cu el însuşi.
c. transformata Fourier a densității spectrale de putere a acelui biosemnal.
d. funcția de intercorelație dintre semnal și conjugata acestuia.
62 Amplitudinea potențialului evocat, la nivelul electrozilor EEG, poate fi de:
a. 10-20 µV.
b. 20-30 nV.
c. 10-20 mV.
d. 200-300 nV.
Pagina 28 din 44
PACHET 2 DIN 3
63 Un flamfotometru este un dispozitiv electro-optic care:
a. măsoară concentraţia unei substanţe solide ce a fost aspirată de o flacără.
b. generează substanța având concentrația maximă dintr-o substanță solidă compusă.
c. măsoară lungimile de undă ale componentelor unei substanțe lichide care arde.
d. identifică componența unei substanțe gazoase supuse arderii.
64 Pe o reflexogramă timpul de reflex:
a. este mai mic decât timpul de latență și cel de demirelaxare.
b. este egal cu suma dintre timpul de latență și cel de demirelaxare.
c. este mai mic decât suma dintre timpul de latență și cel de demirelaxare.
d. este mai mare decât suma dintre timpul de latență și cel de demirelaxare.
65 Microfonul unui stetoscop electronic este preferabil să fie:
a. cu cărbune.
b. de tip condensator.
c. cu electret.
d. microfon dinamic.
66 Terapia prin biofeedback foloseşte:
a. variabile homeostatice ale unui subiect pentru a ameliora anumite funcții psiho-motorii ale sale.
b. concepte de biorezonanță și homeopatie pentru controlul unor funcții fiziologice voluntare.
c. variabile fiziologice ale unui pacient pentru a controla anumite funcții fiziologice ale sale.
d. mărimi de intrare electrice pentru a modifica în bine anumiți parametri fiziologici.
67 La terapia prin electroșoc amplitudinea curentului de stimulare se poate regla între :
a. 100…800 µAef.
b. 200…900 mAvv.
c. 500…6000 nAvv.
d. 2…5 Aef.
68 O tehnică tradițională de evidențiere a potențialului evocat este:
a. filtrarea trece-jos a semnalelor EEG
b. filtrarea trece-sus a semnalelor EEG.
c. medierea semnalelor EEG
d. integrarea, pe durata testului, a semnalelor EEG.
Un redresor de precizie (numit și ”total”), precum cel utilizat în calculul integralei electromiografice,
69
este:
a. un circuit electronic care poate redresa semnale de foarte mică amplitudine (mV).
b. un circuit electronic care are eroare de redresare (riplul tensiunii redresate) extrem de mic (mV).
un circuit electronic care redresează ambele componente ale semnalului electromiografic: alternativă
c.
și continuă, cu maximă precizie.
d. un circuit electronic care oferă la ieșire modulul tensiunii de intrare, indiferent de frecvența acesteia.
IVA CPT (”Integrated Visual and Auditory Continuous Performance Test”) este un test pentru
70
evaluarea performanței neuro-psihice care permite:
a. identificarea sindromului de stres post-traumatic.
b. scăderea crizelor de epilepsie.
c. detectarea precisă a deficitului de atenție.
d. ameliorarea dependenței de alcool și de droguri.
Semnalul EEG pe o durată de cca. două secunde poate fi privit ca un proces ergodic. Aceasta
71
înseamnă că:
a. mediile statistice sunt egale cu mediile temporale.
b. mediile frecvențiale sunt egale cu mediile temporale.
c. mediile statistice sunt egale cu mediile de ordinul doi.
d. mediile temporale sunt egale cu mediile de ordinul întâi.
Pagina 29 din 44
PACHET 2 DIN 3
72 Raportul semnal/zgomot minim necesar la intrarea unui amplificator pentru biosemnale este de:
a. 3 dB.
b. 40 dB.
c. 10 dB.
d. 20 dB.
73 Un pneumograf de impedanță conține:
a. un oscilator de audiofrecvență, un demodulator MF și un filtru trece-sus.
b. un amplificator de curent alternativ, un detector sincron și un filtru trece-jos.
c. un mixer de audiofrecvență, un demodulator MA și un filtru trece-bandă.
d. un amplificator de curent continuu, un oscilator de radiofrecvență și un filtru oprește-bandă.
74 Terapia prin neurofeedback permite:
a. creșterea performanței intelectuale și a celei fizice.
b. ameliorarea tulburării hiperkinetice cu deficit de atenție.
c. scăderea riscului de accident vascular cerebral.
d. ameliorarea insuficienței cardiace cronice.
75 Senzorul unui flow-citometru optic are la bază:
a. un optocuplor LED-fototranzistor montat într-o cuplă mecanică.
b. un laser pentru recepția fasciculului optic coerent emis de un alt laser, de tip He-Ne.
modularea frecvenței unui fascicul luminos coerent de către celulele ce trebuie numărate, prin efect
c.
Doppler.
d. un tub de cuarţ prevăzut cu o zonă de focalizare hidrodinamică.
76 Detecţia automată a descărcărilor epileptice se face pe baza:
a. analizei amplitudinii, pantei și duratei acestora.
b. transformării Fourier și a bispectrului încrucișat ale acestora.
c. achiziției, monitorizării și afișării semnalului EEG.
d. spectrului semnalului EEG pe durata monitorizării.
77 Semnalul provenit de la traductorul unui glucometru este proporțional cu:
a. amplificarea fotodetectorului, curentul direct prin LED și concentrația probei de măsurat.
b. funcția de transfer a fotodetectorului, amplificarea LED și puritatea probei de măsurat.
sensibilitatea fotodetectorului, caracteristica spectrală a LED și caracteristica spectrală a probei de
c.
măsurat.
tipul fotodetectorului folosit, culoarea dominantă a LED și diametrul eprubetei unde se află proba de
d.
măsurat.
Biofeedback-ul constă în analiza in timp real, cu ajutorul unor mijloace tehnice obiective, a dinamicii
78
unor parametri fiziologici, precum:
a. saturația oxigenului în sânge și pulsul.
b. variabilitatea frecvenței cardiace și potențialele evocate.
c. glicemia sângelui și homeostazia acestuia.
d. ritmul cardiac și activitatea electrică musculară.
79 Spirometrul electronic măsoară parametrii specifici aparatului respirator, calculând debitele de aer:
a. cu un traductor de presiune nominală.
b. cu un traductor de presiune diferențială.
c. cu un convertor presiune – debit.
d. cu un convertor viteză – debit.
80 Bispectrul semnalului EEG digital este dat de:
a. transformata Fourier bidimensională a semnalului EEG pe un canal.
b. funcția de autocorelație a semnalului EEG pe un canal.
c. media produselor triple ale coeficienților Fourier peste M segmente care formează semnalul EEG.
d. transformata Fourier a cumulantului de ordinul trei a unei serii de eșantioane ale EEG.
Pagina 30 din 44
PACHET 2 DIN 3
81 Terapia prin faradizare poate folosi:
a. impulsuri modulate în frecvență cu semnal sinusoidal.
b. impulsuri modulate în fază cu semnal triunghiular.
c. impulsuri modulate în amplitudine cu semnal trapezoidal.
d. impulsuri modulate în amplitudine cu semnal dreptunghiular.
82 Electrochirurgia folosește semnale:
a. sinusoidale.
b. dreptunghiulare.
c. trapezoidale.
d. triunghiulare.
83 Testul Kraepelin măsoară simultan:
a. coeficientul de inteligență, atenția periferică și capacitatea de concentrare.
b. atenția, concentrația și mobilitatea cognitivă.
c. flexibilitatea gândirii, coeficientul de creativitate și capacitatea de învățare.
d. deficitul de atenție, anxietatea și atacurile de panică.
84 Ce tip de explorare ultrasonică și reprezentare vizuală oferă aplicabilitate clinică maximă?
a. modul M, folosind un traductor sectorial multielement.
b. modul A și un traductor sectorial cu scanare în timp real.
c. modul T-M, utilizând un traductor electronic multielement.
d. modul B şi un traductor multielement.
85 Hemoglobinometrul electronic se bazează pe legea
lui Bernoulli, care arată o relație exponențială între concentrația probei de măsurare și valoarea
a.
hemoglobinei calculate.
transfuziei de sânge, care arată o relație pătratică între concentrația de hemoglobină de la intrarea și
b.
de la ieșirea probei de măsurare.
Beer-Lambert, care arată o relație exponențială între fluxul luminos de la intrarea și de la ieșirea
c.
probei de măsurare.
lui Clark, care arată o relație pătratică între fluxul luminos de la intrarea și de la ieşirea probei de
d.
măsurare.
86 Dispozitivele de terapie cu ultrasunete se bazează pe generatoare
a. de înaltă frecvență, cu frecvențe de 800…1000 MHz și puteri de până la 300 W pe semnal.
b. de înaltă frecvență, cu frecvențe de 800…1000 kHz și puteri de până la 30 W pe semnal.
c. de frecvență ultrasonoră (80…100 kHz) și puteri de până la 0,3 W în impulsuri.
d. de frecvență ultrasonoră mai înaltă (180…600 kHz) și puteri consumate de până la 300 W.
Ecografia în impulsuri constă în vizualizarea imaginilor obținute prin detectarea ecoului produs de
87
țesuturi sub acțiunea unui impuls:
a. de scurtă durată (0,2…2 μs), de frecvenţă 0,5 MHz…15 MHz și de putere acustică 0,2…20 mW.
b. de scurtă durată (0,2…2 ms), de frecvenţă 50 kHz…1,5 MHz și de putere acustică 0,02…0,2 W.
c. de durată medie (2…20 ms), de frecvenţă 80 kHz…150 kHz și de putere acustică 2…20 W.
d. de durată medie (20…200 ms), de frecvenţă 150 kHz…500 kHz și de putere acustică 0,2…20 W.
88 Din punct de vedere informațional parametrii semnalului EEG sunt:
a. spectrali, statistici de frecvență și bifazici.
b. statistici de fază, bispectrali și dispersionali.
c. entropia Shannon, spectrul de putere și pătratul valorii coerenței.
d. temporali, statistici de amplitudine și frecvențiali.
89 Flamfotometrul determină concentraţia unei substanţe care arde (de ex. Na sau K):
a. prin calculul absorbţiei luminii într-un lichid, pentru diferite lungimi de undă.
b. prin măsurarea dezechilibrului unei punţi de măsură în care intră şi două fotodetectoare.
c. prin calcularea transmitanţei şi absorbanţei specifice a acelei substanţe.
prin măsurarea diferenţei între semnalele fotodetectoarelor aferente substanţei în cauză, respectiv
d. aerului ambiant.
Pagina 31 din 44
PACHET 2 DIN 3
90 Receptorul de ecouri dintr-un ecograf conţine blocurile:
a. amplificator de radiofrecvenţă (ARF), un pulser şi circuite de cuplare cu traductorul.
b. ARF, circuite de cuplare cu traductorul, prelucrări numerice de semnal.
c. ARF, detector sincron, prelucrări analogice de semnal.
d. ARF, convertor D / A, prelucrări analogice şi numerice de semnal.
91 Electroterapia prin curenţi diadinamici utilizează:
a. impulsuri dreptunghiulare de 50 Hz şi amplitudine maximă 20 mA.
b. semnale dreptunghiulare de medie frecvenţă modulate în amplitudine.
c. semnal sinusoidal de 50 Hz redresat mono / dublă alternanţă.
d.
a. semnal sinusoidal modulat în frecvenţă, având durata de 1 sec.
92 Preamplificatorul unui electroencefalograf trebuie să fie:
a. cuplat în curent alternativ cu restul aparatului, inclusiv cu cablurile de pacient.
b. cuplat în curent continuu cu restul aparatului.
c. flotant faţă de cablurile de pacient.
d. flotant faţă de restul aparatului.
93 Un electromiograf se bazează pe
a. un amplificator, un osciloscop cu memorie şi un derivator.
b. un filtru trece-bandă, un integrator şi un amplificator de putere.
c. un filtru rejector, un amplificator audio şi un detector de maxim.
d. un amplificator de bioinstrumentaţie, un redresor de precizie şi un integrator.
94 Pe reflexogramă:
se definește timpul de reflexie ca durata între aplicarea excitației și momentul scăderii amplitudinii
a. reflexului la 50% din valoarea maximă.
se definește timpul de latență ca durata între aplicarea excitației și momentul apariției undei de
b. reflex.
se definește timpul de demirelaxare ca durata între aplicarea excitației și momentul scăderii
c. amplitudinii reflexului la 50% din valoarea maximă.
se definește timpul de reflex măsurat între momentele scăderii amplitudinii reflexului de la 100% la
d. 50% din valoarea maximă.
95 Terapia prin electroșoc foloseşte semnale:
a. de formă sinusoidală, modulate în amplitudine şi frecvenţă.
b. de formă dreptunghiulară şi amplitudine constantă.
c. de formă în sfert de undă sinusoidală şi amplitudine reglabilă într-un domeniu de curent.
d. de formă în dinte de ferăstrău şi amplitudine constantă.
96 Numărătoarele de celule sanguine (folosite în metoda Coulter) au ca principiu de funcţionare:
a. măsurarea creşterii rezistivităţii electrice a unei aperturi la trecerea prin ea a celulelor.
măsurarea dezechilibrului unei punţi rezistive formată din rezistenţele unui vas bicameral şi secţiunile
b. unui potenţiometru.
numărarea impulsurilor laser reflectate de celule, la trecerea lor secvenţială printr-un capilar din
c. cuarţ.
d. achiziţia imaginii acestora şi folosirea metodelor specifice prelucrărilor de imagini.
97 Aparatele de electrochirurgie pot fi, ca putere în radiofrecvenţă:
a. de putere mică ( 10 W) sau mare (50...100 W).
b. de putere mică ( 50 W), medie (50...150 W) sau mare (150...400 W).
c. de putere mică ( 250 W), medie (250...700 W) sau mare (600...1800 W).
d. de putere mică ( 500 W) sau mare (500...1000 W).
98 Concentraţia de hemoglobină determinată de un hemoglobinometru depinde de:
a. densitatea specifică, gradul de absorbţie şi aria stratului soluţiei de hemoglobină.
b. densitatea benzilor de absorbţie, admitanţa şi grosimea stratului soluţiei de hemoglobină.
c. gradul de absorbţie, susceptanţa şi aria stratului soluţiei de hemoglobină.
d. absorbitivitatea specifică, transmitanţa şi grosimea stratului soluţiei de hemoglobină.
Pagina 32 din 44
PACHET 2 DIN 3
a. redus (1 Vrms).
b. (1 mVrms).
c. (100 Vrms).
d. mVrms).
Pagina 33 din 44
PACHET 2 DIN 3
Disciplina PRELUCRAREA SEMNALELOR BIOMEDICALE

Un semnal electrocardiografic are în componenţa sa semnale cu frecvenţe până la 100Hz.
1
Care este frecvenţa minimă de eşantionare?
a. FS min  50Hz ;
b. FS min  100Hz ;
c. FS min  200Hz ;
d. FS min  1000Hz
Se consideră un semnal analogic: x  t   cos  2 t   4cos  2 9t   cos  2 19t  care este
2 eşantionat cu frecvenţa FS  10Hz . Frecvenţele discrete din domeniul fundamental
obţinute în urma eşantionării sunt:
1 ;
a. f1  f 2  f3 
10
1 9 19
b. f1  ; f 2  ; f3  ;
10 10 10
1 9 19
c. f1  ; f 2  ; f3  ;
5 5 5
1 9
d. f1  ; f 2  f3  .
10 10
3 Ce se înţelege prin eşantionare uniformă?:
a. Extragerea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale inegale de timp
b. Extragerea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale egale de timp
c. Este când duratele prelevării eșantioanelor sunt egale
d. Atribuirea unei secvenţe binare semnalului analogic
Fie semnalul analogic periodic x t  . Seria Fourier complexă este definită ca
T

ce
2
4 x t   n
jn0t
; unde cn sunt coeficienţii seriei Fourier: c  1
n  x t  e
 jn0t
dt .
n  T T

2
Spectrul de amplitudine al semnalului x  t  este:

2
a. reprezentarea cn în funcţie de n ;
b. reprezentarea fazei coeficienţilor seriei Fourier în funcţie de n ;
c. reprezentarea cn în funcţie de n ;
d. reprezentarea cn în funcţie de n ;
Un semnal analogic are în componenţa sa două semnale ce au frecvenţele
5 F1  12Hz, F2  24Hz . Frecvenţa minimă de eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu
avea aliasuri este:
a. FS min  24Hz :
b. FS min  48Hz :
c. oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvenţa de eşantionare.
d. oricare, deoarece teorema eşantionării nu stabileşte o legătură dintre frecvenţa minimă
de eşantionare şi banda semnalului analogic.
Pagina 34 din 44
PACHET 2 DIN 3
Se consideră un semnal analogic: x  t   2cos  2 40t   4cos  2 80t  care este

6 eşantionat cu frecvenţa FS  100Hz . Frecvenţele discrete din domeniul fundamental
obţinute în urma eşantionării sunt:
2 4
a. f1  ; f 2  ;
5 5
4 8
b. f1  ; f 2  ;
5 5
2 1
c. f1  ; f 2  ;
5 5
2 2
d. f1  ; f 2 
5 5
Se consideră un semnal discret cu frecvenţa discretă f  1 . Ştiind că semnalul discret a
3
7 provenit dintr-un semnal analogic ce a fost eşantionat cu frecvenţa de eşantionare
FS  138Hz , care este frecvenţa F a semnalului analogic?
a. 69Hz;
b. 46Hz;
c. 414Hz;
d. 276Hz.
Fie semnalul analogic periodic x t  . Seria Fourier complexă este definită ca
T
 2
ce
1
8 x t   n
jn0t
, unde cn sunt coeficienţii seriei Fourier: cn   x t  e
 jn0t
dt .
n  T T

2
Spectrul de putere al semnalului x  t  este:

b. reprezentarea fazei coeficienţilor seriei Fourier în funcţie de n ;
c. reprezentarea cn în funcţie de n .
2
d. reprezentarea cn n ;
în funcţie de
Se consideră un semnal analogic: x  t   2cos  2 40t   4cos  2 60t  care este
9 eşantionat cu frecvenţa FS  100Hz . Frecvenţele discrete obţinute în urma eşantionării
sunt:
2 3
a. f1  ; f 2  ;
5 5
2
b. f1  f 2  ;
5
2 1
c. f1  ; f 2  ;
5 5
d. 2 4
f1  ; f 2  .
5 5
Pagina 35 din 44
PACHET 2 DIN 3
Se consideră un semnal discret cu frecvenţa discretă f 

1 . Ştiind că semnalul discret a
10
4
provenit dintr-un semnal analogic ce a fost eşantionat cu frecvenţa de eşantionare
FS  100Hz , care este frecvenţa F a semnalului analogic?
a. 200Hz;
b. 50Hz;
c. 400Hz;
d. 25Hz.
Se consideră semnalul discret: , obținut în
urma eșantionării cu o frecvență de ețantionare de 100Hz. Frecvențele semnalului analogic
11
obținut în urma reconstrucției semnalului discret x(n), cu ajutorul unui filtru trece jos ideal,
sunt:
a. nu se pot determina;
b. 45 Hz, 32,5 Hz și 40 Hz;
c. 60 Hz și 40 Hz;
d. 40 Hz și 45 Hz
12 Ce se înţelege prin eşantionare ideală?:
a. Prelevarea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale egale de timp;
b. Durata de prelevare a eşantioanelor poate fi aproximată ca fiind zero;
c. Atribuirea fiecărui eşantion a unei valori dintr-o mulţime finită de valori;
d. Durata de prelevare a eşantioanelor nu este zero;
Fie semnalul analogic periodic x  t  . Seria Fourier complexă este definită ca
T

x t   ce
2
sunt coeficienţii seriei Fourier: c  1
 x t  e
jn0t
13 n
, unde cn n
 jn0t
dt .
n  T T

2
Spectrul de fază al semnalului x  t  este:
2
b. reprezentarea cn în funcţie de n ;
c. reprezentarea fazei coeficienţilor seriei Fourier în funcţie de n
d. reprezentarea cn în funcţie de n .
Următorul semnal discret: este obținut în
14
urma eșantionării cu o frecvență de eșantionare de:
a. 100 Hz;
b. 20 Hz;
c. 10 Hz;
nu se poate spune, deoarece nu se cunosc frecvențele semnalului analogic din care
d.
provine
Un semnal electrocardiografic are în componenţa sa semnale cu frecvenţe până la 80Hz. Care
15
este frecvenţa minimă de eşantionare?
b. FS min  80Hz ;
c. Nu se poate stabili;
d. FS min  160Hz .
Pagina 36 din 44
PACHET 2 DIN 3
Se consideră un semnal analogic: x  t   cos  2 t   4cos  2 9t   cos  219t 

16 care este eşantionat cu frecvenţa FS  20Hz . Frecvenţele discrete obţinute în urma
eşantionării sunt:
1 ;
a. f1  f 2  f3 
20
1 9 19
b. f1  ; f 2  ; f3  ;
20 20 20
1 9
c. f1  f3  ; f2  ;
20 20
1 9 19
d. f1  ; f 2  ; f3  .
10 10 10
Un semnal biomedical este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare FS min  256Hz . Care
17 este frecvenţa maximă din spectru ce poate fi reconstruită în mod unic din semnalul discret
obţinut în urma eşationării cu FS min ?
a. Fmax  128Hz ;
b. Fmax  256Hz ;
c. Fmax  512Hz ;
d. Nu se poate stabili deoarece nu se cunoaște frecvența semnalului discret
18 Ce se înţelege prin eşantionare uniformă?:
b. Prelevarea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale inegale de timp;
Un semnal electrocardiografic este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare FS  1000Hz .
19 Ştiind faptul că banda semnalului este cuprinsă între 0 şi 100Hz, frecvenţa de eşantionare
specificată este corect aleasă?
a. nu, pentru că nu este dublul frecvenţei maxime din spectrul semnalului;
b. nu, pentru că frecvenţa de eşantionare ar trebui să fie de 100Hz;
c. da, pentru că frecvenţa de eşantionare este mai mare decât 100Hz;
d. da, pentru că este mai mare decât dublul frecvenţei de 100Hz
Se consideră un semnal analogic: x  t   2cos  80t   4cos  160t  Frecvenţa minimă de
20
eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu avea aliasuri este:
b. oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvenţa de eşantionare;
Se consideră un semnal analogic: x  t   2cos 80 t   4cos 160 t  care este
21 eşantionat cu frecvenţa FS  100Hz . Frecvenţele discrete obţinute în urma eşantionării
sunt:
2 1
a. f1  ; f 2  ;
5 5
2 4;
b. f1  ; f 2 
5 5
4 8
c. f1  ; f 2  ;
5 5
2 3
d. f1  ; f 2  .
5 5
Pagina 37 din 44
PACHET 2 DIN 3
22 Ce se înţelege prin eşantionare neuniformă?:
b. Prelevarea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale inegale de timp;
Se consideră un semnal analogic: x  t   cos  60 t   4cos 18 t   cos  38 t  . Frecvenţa
23
minimă de eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu avea aliasuri este:
b. FS min  120Hz ;
Se consideră următorul semnal discret x  n   3cos  n / 2   2sin  3 n / 4  , obţinut prin
eşantionarea unui semnal analogic xa  t  . Perioada de eşantionare folosită a fost T  4ms .
24
Semnalul analogic obţinut xa  t  prin reconstrucţie (cu un filtru trece jos ideal dat de formula
de interpolare a teoremei eşantionării) este:
a. xa  t   3cos  62,5 t   2sin  93,75 t  ;
b. xa  t   3cos 125 t   2sin 187,5 t  ;
c. xa  t   3cos 125 t   2sin 187,5 t  ;
d. xa  t   3cos 100 t   2sin  250 t  .
25 Spectrul de energie al unui semnal discret este:
a. Răspunsul în frecvenţă al semnalului
b. Pătratul modulului răspunsului în frecvenţă
c. Modulul răspunsului în frecvenţă
d. Faza răspunsului în frecvenţă
26 Spectrul de energie al unui semnal discret este:
a. Răspunsul în frecvenţă al semnalului
b. Modulul răspunsului în frecvenţă
c. Faza răspunsului în frecvenţă
d. Transformata Fourier a funcţiei de autocorelaţie a semnalului discret
Ce se poate spune despre faza unui semnal discret periodic al cărui spectru de putere se știe
27
că este pătratul coeficienților seriei Fourier?
a. este 180;
b. este 90;
c. este 0;
d. nu se poate spune nimic deoarece nu conține informații despre faza semnalului.
Un semnal electrocardiografic este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare FS  240Hz .
28 Ştiind faptul că banda semnalului este cuprinsă între 0 şi 100Hz, frecvenţa de eşantionare
specificată este corect aleasă?
a. nu, pentru că nu este dublul frecvenţei maxime din spectrul semnalului;
b. da, pentru că este mai mare decât dublul frecvenţei de 100Hz;
nu, pentru că frecvenţa de eşantionare ar trebui să fie egală cu jumătate din frecvența
c.
de 100Hz, adică ar trebui să fie 50Hz;
d. da, pentru că frecvenţa de eşantionare este mai mare decât 100Hz.
Pagina 38 din 44
PACHET 2 DIN 3
29 Transformata Fourier a semnalelor discrete aperiodice este o funcție:
a. periodică
b. impară
c. pară
d. neperiodică
Transformata Fourier pentru semnalele discrete aperiodice reale este suficient să fie
30
determinată pentru pulsații din:
a. mulțimea numerelor reale
b. ;
c. mulțimea numerelor complexe
d. .
Un semnal electrocardiografic este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare FS=128Hz.
31 Spectrul semnalului conţine şi componenta cu frecvenţa F  75Hz . Este această
componentă eşantionată corect cu frecvenţa de eşantionare menţionată?
a. nu, pentru că frecvenţa minimă de eşantionare nu este 256Hz
b. da, pentru că FS  F
c. da, pentru că este respectată teorema eşantionării
d. nu, pentru că frecvenţa minimă de eşantionare nu este 150Hz
Un semnal biomedical este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare FS min  240Hz . Care
32 este frecvenţa maximă din spectru semnalului analogic ce poate fi reconstruit în mod unic
din semnalul discret obţinut în urma eşationării cu FS min ?
a. Fmax  120Hz ;
b. Fmax  240Hz ;
c. Fmax  480Hz ;
d. oricare.
Pagina 39 din 44
PACHET 2 DIN 3
DISCIPLINA: INGINERIE CLINICĂ ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI MEDICALE

În cadrul clasificării dispozitivelor medicale funcţie de nivelul de risc al acestora, se iau în
1
considerare următoareale aspecte, cu excepţia:
a. durata de utilizare;
b. independenţa de o sursă de energie;
c. posibilitatea reutilizării;
d. intenţia terapeutică şi de diagnostic;
2 După modul în care este afectat echipamentul, defectările pot fi:
a. defectări persistente;
b. defectări progressive;
c. defectări complete;
d. defectări necritice;
3 Planul de dezvoltare:
nu poate clarifica direcţia de dezvoltare a serviciului medical din punct de vedere al
a.
echipamentelor medicale;
b. nu se pot estima costurile pentru echipamentele medicale necesar a fi înlocuite;
c. permite identificarea și previzionarea referitor la echipamente medicale din inventar;
d. nu se poate crea un interval de timp pentru monitorizarea dezvoltării necesare;
4 Tipuri de numerotare a echipamentelor mediale în cadrul inventarului:
a. cod de bază;
b. cod complicat;
c. cod de bare;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
5 Standardele generice:
a. stabilesc terminologia domeniului;
b. stabilesc anumite exigente şi teste specifice;
c. sunt elaborate de către anumite asociaţii profesionale;
d. nici un răspuns correct;
6 Mentenanţa ordinară programată presupune:
a. exclusiv înlocuirea elementelor consumabile;
b. relevă starea de degradare a echipamentului;
c. mentenanţa efectuată după producerea imprevizibilă a unei defectări;
intervenţia personalului tehnic specializat care procedează la demontare, control, înlocuire piese,
d.
remontare, punere în funcţiune;
7 Incapacitatea de utiliza echipamentul medical de către personalul medical duce la:
a. pierderea contractului de garanţie a echipamenului medical;
b. pierderea între 30-80% din timpul potenţial de funcţionare;
c. scoaterea târzie a echipamentului din ciclul de viaţa al acestuia;
d. lipsa standardizării;
Calculaţi şi explicaţi clasa de criticitate pentru un pompă de infuzie, aflată în serviciu, într-o secţie
8 de ATI, având anul de fabricaţie 2018, punere în funcţiune în august 2018, cunoscându-se că pe
parcursul anului 2020 a avut un număr de 3 defectări complete şi 1 defectare parţială.
a. 1;
b. 5;
c. 0;
d. nici un raspuns corect;
Pagina 40 din 44
PACHET 2 DIN 3
9 Caracteristica mentenanţei corective este:
a. impune o organizare de tip strategic;
b. cost indirect redus;
c. efiecienţa sa se bazează pe competenţa personalului;
d. totul este planificat, programat;
10 În alegerea tipului de mentenanţă se ţine cont de următoarele criterii, cu excepţia:
a. competenţa personalului;
b. criticitatea echipamentului;
c. firma producătoare şi/sau firma de la care s-a achiziţionat acel echipament;
d. disponibilitatea mijloacelor de mentenaţă;
11 Metoda ABC (80/20):
a. este utilizată pentru a defini modalităţile de realizare a unui plan de acţiune;
permite identificarea problemei celei mai importante şi de a selecta cauzele cu cea mai mare
b.
influenţă asupra problemei;
c. permite identificarea şi formalizarea nevoilor de servicii celor care sunt clientii DIC;
d. stabileşte metoda şi materialele/utilajele de lucru;
12 Fondurile recurente:
sunt necesare pentru a acoperi cheltuieli mici, cu scopul de a menţine echipamentul în
a.
funcţionalitate stabilă;
b. sunt planificate anual;
c. includ de obicei înlocuirea echipamentelor existente, achiziţionarea echipamentului suplimentar;
d. includ reparaţiile structurii clădirilor în care sunt amplasate echipamentele medicale;
13 Mentenanţa include următoarele tipuri de activităţi tehnice, cu excepţia:
a. prevenţie şi diagnoză;
b. reparare;
c. repunere în funcţiune;
d. gestiunea parcului de echipamente şi consumabile;
14 După modul de manifestare, defectările pot fi:
a. defectări persistente;
b. defectări mecanice;
c. defectări partiale;
15 Standardele de siguranţă în domeniul echipamentelor medicale fac parte din familia:
a. IEC;
b. ISO;
c. cerficate de producător;
d. 93/42/EEC;
Calculaţi clasa de criticitate pentru o lampă sală de operaţie, cu 2 sateliţi, aflată în serviciu, având
16
anul de fabricaţie 2018, punere în funcţiune în august 2018, având toate verificările la zi.
a. 0;
b. 1;
c. 9;
d. 12;
Pagina 41 din 44
PACHET 2 DIN 3
17 Timpul de cădere a unui dispozitiv medical cuprinde:
a. timpul util și timpul logistic;
b. timpi de diagnoză/localizare defect;
c. timpul de rezervă si de pregatire;
d. timpul de înlocuire/verificare;
18 Nivelul 3 capacităţi de mentenanţă include:
verificarea mecanică a componentelor unui dispozitiv medical (comutatoare, conectoare, sisteme
a.
de control în orice tip echipament);
personal având diplome studii superioare, specialiști în domeniul electronică, mecanică,
b.
bioinginerie medicală;
c. soluţionarea problemelor care ţin de programele soft ale dispozitivelor medicale;
d. înlocuire senzori defecţi în dispozitive medicale;
19 Un echipament medical va fi schimbat daca îndeplineşte următoarele condiţii:
a. un model nou a apărut pe piaţa;
b. este uzat moral;
c. stocurile de consumabile şi piese de schimb nu mai sunt disponibile;
d. nu există necesitaţi clinice pentru acest tip de echipament;
20 Sortarea echipamentelor medicale în cazul realizării inventarului se poate face funcţie de:
a. utilizare/funcţie;
b. locaţie;
c. producător;
21 Criteriul de acceptabilitate reprezintă:
mărime fizică sau funcţie caracteristică a unui dispozitiv medical a cărei abatere de la limitele
a.
specificate poate conduce la apariţia unui risc în actul medical;
b. compararea dintre două măsurători, cea care trebuie verificată şi aceea cunoscută;
c. cerinţa minimală pe care trebuie să o îndeplinească dispozitivul medical supus verificării;
d. este menţionat în standarde/norme/instructiuni sau în specificaţia tehnică a dispozitivului medical;
22 Cheltuielile legate de consumabilele echipamentelor pot fi:
a. piese de schimb (filtre);
b. materiale de siguranţă;
c. aprovizionări de energie (ulei, gaz, electricitate);
23 Verificările de electrosecuritate se efectuează în conformitate cu prevederile ediţiei în vigoare ale:
a. standardelor locale/spital;
b. SR EN 62353;
c. standardelor naţionale;
d. acest tip de verificare nu este reglementat specific;
24 Mentenanţa reprezintă:
ansamblul de activităţi care să permită menţinerea sau restabilirea unui produs într-o stare
a.
specificată sau măsura care să asigure continuitatea unui serviciu determinat;
b. ansamblul de activităţi care să permita menţinerea dispozitivelor medicale într-o stare specificată;
c. măsura de a asigura continuitatea unui serviciu determinat;
d. ansamblul de activităţi pentru punerea în funcţiune a unui dispozitiv medical;
Pagina 42 din 44
PACHET 2 DIN 3
25 Diagrama Pareto:
a. utilizată pentru a defini modalităţile de realizare a unui plan de acţiune;
b. se realizează sub formă de chestionar;
c. se raportează valoarea ca o medie ponderată;
d. permite identificarea problemei celei mai importante;
26 Mentenanţa preventivă sistematică:
a. releva starea de degradare a echipamentului;
b. poate fi provizorie;
c. este efectuată cu intenţia de a menţine starea nominală de funcţionare;
d. presupune înlocuirea unor subsansamble funcţionale sau elemente consumabile;
27 Diferenţa între timpii (DT)ment_prev şi (DT)ment_corectivă este dată de:
a. Tpreg+Tdepl+Tverif;
b. Tdepl+Tverif;
c. Tpreg+Tdepl;
d. Tan+Tprior;
Să se calculeze disponibilitatea unui defibrilator dintr-o secţie de medicină internă, cunoscându-se
28
că are o durată medie de funcţionare de 60 min/zi, iar durata medie de cădere 2 zile.
a. 1;
b. 0.2;
c. 0.02;
d. 0.05;
29 Fisa tehnică a unui dispozitiv medical cuprinde următoarele elemente cu excepţia:
a. proceduri şi training pentru operatorii de dispozitive medicale;
b. identificarea produsului în raport cu piaţa;
c. scopul urmărit şi performanţele dispozitivului medical;
d. intervale ale parametrilor măsuraţi;
30 Caracteristicile mentenanţei preventive sunt:
a. cost indirect important;
b. este eficientă dacă este bazată pe organizare şi planificare;
c. organizare de tip “comando”;
d. eficienţa este bazată pe competenţa personalului;
31 Politica de înlocuire în bloc a unei piese/echipament presupune:
a. înlocuirea unei componente după o durată prestabilită de ore de funcţionare;
b. înlocuirea unei componente în momentul apariţie unui defect;
c. constă în înlocuirea planificată simultană a componentelor sistemului la intervale regulate de timp;
se profită de starea sistemului de nefuncţionalitate pentru efectuarea unor operaţii asupra unor
d.
componente;
32 Actualizarea inventarului se face:
a. la intarea unor echipamente medicale în funcţiune;
b. la casarea echipamentului medical;
c. odată la 2 ani;
d. actualizat ori de câte ori sunt înregistrate date noi relevante;
33 În cadrul documentaţiei de certificare, la descrierea dispozitivului se notează:
a. rezultatele testelor de electrosecuritate şi performanţă;
b. validarea software;
c. principiile de operare;
d. analiza riscului;
Pagina 43 din 44
PACHET 2 DIN 3
34 După caracterul remedierii, defectările pot fi:
a. defectări parţiale;
b. defectări intermitente;
c. defectări datorate proiectării/fabricaţiei;
35 Mentenanţa preventivă sistematică presupune:
înlocuirea unor subsansamble funcţionale sau elemente consumabile după un calendar stabilit
a. functie de timp;
b. subordonată unui anumit eveniment predeterminat, legat de o anumită caracteristică;
este o mentenanţă efectuată cu intenţia de a menţine starea nominală de funcţionare a
c. dispozitivului;
d. poate fi provizorie;
Calculaţi clasa de criticitate pentru un pulsoximetru, aflat în serviciu într-o secţie de cardiologie,
având anul de fabricaţie 2000, punere în funcţiune în ianuarie 2001, a cărui verificare expiră în 05
36 septembrie 2021.
a. 1;
b. 4;
c. 0;
d. 6;
Pagina 44 din 44

PACHET-B_BIM_2022_CORECTAT

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PACHET-B_BIM_2022_CORECTAT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PACHET 2 DIN 3

Disciplina INSTRUMENTAŢIE BIOMEDICALĂ

Disciplina MĂSURĂRI FIZIOLOGICE

a. cu ajutorul formulei de calcul FC= 1500

Disciplina ELECTRONICA MEDICALA

Disciplina PRELUCRAREA SEMNALELOR BIOMEDICALE

Spectrul de amplitudine al semnalului x  t  este:

Se consideră un semnal analogic: x  t   2cos  2 40t   4cos  2 80t  care este

Spectrul de putere al semnalului x  t  este:

Se consideră un semnal discret cu frecvenţa discretă f 

Se consideră un semnal analogic: x  t   cos  2 t   4cos  2 9t   cos  219t 

DISCIPLINA: INGINERIE CLINICĂ ȘI MANAGEMENTUL TEHNOLOGIEI MEDICALE

S-ar putea să vă placă și