Etalonarea în măsurătorile

gama spectrometrice
Componentele unui spectrometru gama

 Radiatia gama interacţionează cu

detectorul şi se formează o sarcină
electrica
 Dacă se aplică o diferenţă de potenţial
rays cristalului detectorului ăn circuit
exterior se inregistrează un semnal
Detector Multiplexer  Semnalul este amplificat de
preamplificator
Preamplifier Amplifier ADC MCA  Este modelat şi amplificat de
amplificator
 Intensitatea(inaltimea )pulsului este
High voltage
supply convertit în valoare numerica de catre
ADC (Analog to Digital Conersion)
NIM Module (low voltage)  Valorile numerice sunt trimise la MCA
(Analizorul Multicanal)
 Caracteristicile de bază ale
spectrometrului gama

 Măsuratorile gama
spectrometrice ale probelor
de mediu, in zilele noastre
sunt efectuate cu detectori
de germaniu hiper pur
(HPGe) care sunt
caracterizati de :
 Eficacitate
 Rezoluţie
 Raportul pic/compton
 Caracteristicile de baza ale
spectrometrului gama

 O caracteristica importanta este

fondul scăzut.
 Aceasta se realizaează prin:
 Componetele detectorului care trebuie
sa aibă activitaţi reduse
 Castel de plumb cu camasi de cupru,
plexiglas, staniu.
 Castele active anti – cosmic, anti –
compton
Cei mai comuni detectori de germaniu
 Caracteristicile cu care este livrat un
detector

 Tipul de detector p&n

 Tipul de cristat
 Tipul de amplificator
 Volumul nominal
 Rezolutia la 122 si 1332keV
 Raportul pic/Compton
 Dimensiunile exterioare
 Caracteristicile fizice ale cristalului
 Caracteristicile electrice
 Rezolutia si eficacitatea relativa
Cei mai comuni detectori folosiţi în
măsurătorile de mediu
 Alegerea detectorilor
 Cea mai iportantă cerinta pentru detectorii folositi in masuratorile de mediu
este o cât mai mica AMD (Activitatea Minim Detectabila)
 Alte cerinte sunt legate de :
 Eficienta detectorului
 Fondul
 Rezolutia
Alte considerente
Intervalul energetic de interes
Eficacitatea vs. Energie
marmea probelor masurate
Cele mai potrivite pentu măsuratorile de mediu sunt BEGe (Broad Energy
Ge)

 Este foarte importanta si alegerea castelului!

 Detectorii de germaniu
Fenomenele fizice care guverneaza detectorii cu semiconductori
Schema unui detector cu semiconductor

 detectoare de germaniu sunt diode

semiconductoare având o structură P-I-N în
 A caror regiunea intrinseca este sensibila la radiaţii
ionizante, în special cu raze X si gama
 Sub polarizare inversă, cimpul electric se extinde ,
transversal peste regiune intrinseci
 Atunci când fotonii interacţionează cu materialul în
interiorul se genereaza purtatori (electroni si
goluri) care sub actiunea cimpului electric sunt
impinsi spre anod respectiv catod, generind in
circuitul exterior un puls electric proportional cu
energia cunantei gama.
 Acesta puls ajunge la preamplificatior
Interacţia radiaţie gama cu subsţanta

Efectul fotoelectric

 Spectrul daca intrega energie a

cuantei estecapturata de
detector.
 Permite identificarea energiei
gama
Interacţia radiatie gama cu subsţanta
 Imprastierea Compton

E
Interacţia radiatie gama cu subsţanta

 Generarea de perechi  Picul se formeaza daca intreaga

energie cinetica a electronului si
electron-pozitron pozitronului .Dar energia de anihilare
este pierduta.
 Daca E=hn>1022 keV
Interacţia radiatie gama cu subsţanta
 Fenomenul de anihilare.
 Pozitronul incetinit poate sa abihileze un
electron generind 2 cuante gama de energie
511 keV care se vor misca in directii opuse
 Daca unul dintre fotonii scapa vom avea un
pic de o singura scapare cu energia

 Daca amindoi scapa din detector avem

dubla scapare cu
Interacţia radiatie gama cu subsţanta

 Interactiile dintr-un  Forma spectrului

detector tipic
Interacţia radiaţie gama cu subsţanta
 Efectele intoduse in
spectru de catre castelul
de plumb si captusala lui

 R

Radiatia X aa
a Pb
Interacţia radiaţie gama cu subsţanta
Calibrarea în gama spctrometrie
 Definiţie
Calibrarea - stabilirea unor corelaţii intre valorile inregistrate de aparat si cele ale
probelor (etaloane, materiale de referinta) măsurate.
Rezultatul imediat al unei masuratori gama spectrometrice este obtinerea unui spectru
de forma:

Calibrarea in energie – ajuta la identificarea radionuclizilor din proba ca funcţie de

energie.
Calibrarea in eficacitate - ajută la calcularea concentraţiei radionclizilor.
 Calibrarea în energie

 Calibrarea în energie: presupune calcularea a 2 seturi de

date: energia versus canalul (stabilirea unei corelaţii
între canal şi energie)
 Calibrarea în energie
 Este o funcţie liniara pentru majoritatea detectorilor
de forma :

 Sau de forma : pentru detectorii imbătrâniţi

 Exemplu de calibrare în energie cu 2 surse: Cs-137 si Co-60

 Calibrarea în energie
 Pentru realizarea ei avem nevoie de cel putin 2 surse monoenergetice
sau o sursa multienergetica
 Cu ajutorul programele specializate, asa cum este Genie 2000 , se obţine
usor calibrarea în energie.
 Neliniaritatea apare datorită:
 Neliniarităţii în funcţionrea electronicii asociate (preamplificator,
amplificator, ect)
 Efectului de timp mort
 Efectele legate de detector (care au o contribuţie nesemnificativă):
- efectul de câmp intens din interiorul cristalului
-colectarea incompletă a energiei care depinde de marimea
cristalului
 Calibrarea în eficacitate

 Definiţii ale eficacităţii

 Eficacitatea relativă

Este raporul dintre eficacitatea detectorului pentru linia de 1332 KeV

a Co-60 a unei surse punctiforme aşezate central faţă de capul
detectorului şi la 25 cm şi aceiaşi eficacitate a unui detector de NaI
cu dimeniunile de 3 x 3 ich.

Este dată în certificatul detectorului.

 Calibrarea în eficacitate
 Definitii ale eficacităţii
 Eficacitatea absolută.

Este raportul dintre numărul de evenimente înregistrate ca ajunse pe

detector şi numărul de cunate de neregi E emise de sursă.
Depinde de:

1. energia cuantei gama E

2. caracteristiile intrinseci ale detectorului
3. distanţa dintre probă şi detector
4. învelişul detectorului (castelul de Pb)
5. dimenensiunea sursei/ probei
6. autoabsorbţia in probă
Etalonarea în eficacitate se face pentru fiecare probă in parte
 Calibrarea în eficacitate

 Determinarea calibrării în  Eficacitatea absolută pentru energia E ,

ε(E)
eficacitate
 Aria netă a fotopicului , An

 Y probabilitatea de emisie a radiatiei E.

Se găseşte în tabele
 .
 T este timpul de măsurare a sursei

 K corecţia de dezintegrare datorată

timpului scurs de la prelevare la
măsurare.
 Calibrarea în eficacitate
Modalităţi de efectuare a calibrării în eficacitate
 Experimental- folosind un set de surse.

Trasarea curbei facându-se fie prin interpolare (liniară sau logaritmică)

fie prin fitarea unui polonom in care sunt folosite datele calculate.
Dacă sursa şi proba nu sunt identice, se fac corecţii.

 Matematic -calcul matematic complicat în care se va ţine seamă de

atenuările suferite de cuantele gama

 Folosind Simularea Monte Carlo-se rezolvă problema legată de

corecţiile de geometrie si matrice.
Este necesară o foarte bună caracterizare a detectorului. Există
multe softuri specializate ISOCS, GESPECOR.
 Calibrarea în eficacitate

 Există mai multe tipuri de funcţii care descriu dependenţa

eficacităţii de energie.
 Cea mai cunoscută este:

Unde e este eficacitatea la energia E

Se obtine prin fitarea cu un polinom de gradul doi in logaritm de energie
Cele doua zone de energie se fiteaza separat, punindu-se condiţia de netezire a curbei.
Obtinandu-se coeficienţii polinomului, se poate determina eficacitatea de detecţie pentru orice
energie din domeniul de interes.
 Calibrarea în eficacitate

 Curba de etalonare în eficaciate


 Calibrarea în eficacitate
 Calibrarea în eficacitate prin metoda experimentala
1.Pentru fiecare linie energetică a fiecarui radionuclid se va calcula
eficacitatea:

2.Pentru eficacitati diferite de cele calculate, se traseaza curba de

etalonare fie interpolând rezulatele măsurate, fie prin fitarea
polinomului amintit anterior.
Remarca: în cazul fitarii polinomului
- coeficientii a, se obtin prin metoda celor mai mici pătrate
- datele experimentale trebuiesc ponderate
- de regulă se folosesc doua curbe de-o parte şi alta a punctului de maxim.
- după trasarea curbei aceata va trebui verificată.
- se vor evita surse de calibrare care au radionuclizi cu emisii de radiatii
gama în cascadă.
 Calibrarea in eficacitate

 Calibrarea in eficacitate prin metoda experimentala

3.Curba de calibrare se va trasa pentru fiecare tip de proabă în parte.

4.La calculul eficacităţii se va scadea contribuţia fondului şi a radiatiei X
Este ideal folosirea de surse care sa aiba aceiaşi geometrie, matrice şi
radionuclizi ca cele ale probei!
 Calibrarea în eficacitate
 Calibrarea în eficacitate prin metoda experimentală
 este cea mai usor de folosit si cea care ofera cea mai buna
acurateţe
 radionuclizi folositi pentru calibrare
Nombre de
Activité
Radionucléide Energie (keV) photons pour 100 Periode ( j )
massique (Bq/g)
désintégrations
Am-241 59.537  0.001 35.9  0.4 2000  3 157935.5  296
Cd-109 88.034  0.002 3.65  0.06 9830  3.7 462.6  0.4
Co-57 122.061 0.001 85.68  0.13 463  3 271.77  0.10
Co-57 136.4740.001 10.67  0.13 463  3 271.77  0.10
Ce-139 165.8570.006 79.87  0.06 473  3 137.640  0.023
Cr-51 320.0840.001 9.85  0.09 14800  3 27.703  0.004
Sn-113 391.7020.004 64.89  0.17 2810  3.4 115.08  0.03
Sr-85 514.0090.012 99.29  0.04 1760  3 64.850  0.007
Cs-137 661.6600.003 85.2  0.2 2980  3 11004.75  7.3
Y-88 898.0420.004 94.1  0.5 2770  3 106.62  0.02
Co-60 1173.2380.004 99.89  0.02 2990  3 1923.915 0.365
Co-60 1332.5020.005 99.983  0.001 2990  3 1923.915 0.365
Y-88 1836.0640.013 99.36  0.05 2770  3 106.62  0.02
 Calibrarea în eficacitate
 Calibrarea în eficacitate prin metoda simularea Monte Carlo

 Este cea mai folosită metodă

 Rezolvă problemele legate de corecţii de însumare, corecţii de cascadă,
autoabsorbţie, de geometrie, densitate şi matrice diferite faţă de sursă
 Pentru rezultate bune trebuie cunoscute foarte bine caracteristicile
detectorului
 Pentru verificare se folosesc sursele matriceale
 Poate trasa curbele de etalonare în eficacitate
 Pot fi flosite pentru obtinerea transferului de eficienta dintre una
cunoscuta şi alta necunoscuta.
 Calibrarea în eficacitate

 Efectul de insumare  Curba de eficacitate pentru

surse de geometrii diferite
8
7
6

Efficiency (%)
5 Cyl-20 ml
Cyl-200 ml
4
Mar-0,5 l
3
Mar-1,5 l
2
1
0
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000
Energy (keV)