FENOMENE OPTICE

Partea a-II-a
 OPTICA GEOMETRICĂ
Raza de lumină
 Optica geometrică face abstracţie de cele două teorii privind natura
luminii şi lucrează cu noţiunea de rază de lumină = direcţia în lungul
căreia se propagă lumina

 Un grup de raze de lumina formeaza un fascicul de lumină.

 OPTICA GEOMETRICĂ
Tipuri de fascicule lminoase

-Fasciculele de lumină pot fi:

-Convergente - dacă toate razele de lumina se întâlnesc într-un punct

-Divergente - dacă toate razele de lumină pornesc dintr-un punct
-Paralele - dacă razele de lumină sunt paralele între ele
 OPTICA GEOMETRICĂ
Surse de lumină

 Sursele de lumină se consideră a fi surse punctiforme

 O sursă de lumină se consideră punctiformă dacă se

neglijează forma și dimensiunile ei în raport cu distanțele
de la sursă la observator
 de exemplu, Soarele poate fi considerat o sursă
punctiformă în raport cu distanța parcursă de lumină până
la un observator de pe Pământ
 OPTICA GEOMETRICĂ
Principii
Principiile sau legile opticii geometrice au fost deduse experimental

Principiul I se enunță astfel:

Într-un mediu transparent, omogen şi izotrop, lumina se propagă în
linie dreaptă

 Mediu transparent – mediu care lasă să treacă radiaţia luminoasă,

fără a fi absorbită sau difuzată (împrăştiată)
 Mediu izotrop – mediu care are aceleaşi proprietăţi fizice în toate
direcţiile
 OPTICA GEOMETRICĂ
Principii

 Principiul al-II-lea
Efectul produs de un fascicul luminos este acelaşi, indiferent
dacă acesta îşi exercită acţiunea singur sau simultan cu alte
fascicule
 OPTICA GEOMETRICĂ
Principii
Principiul al-III-lea

Drumul razei de lumină nu depinde de sensul ei de propagare

Observație – acest principiu este o consecință a principiului I – între două

puncte A și B, lumina se propagă la fel și de la A la B și de la B la A
pentru că se propagă în linie dreaptă, adică după direcția dreptei care
unește cele două puncte
 REFLEXIA ȘI REFRACȚIA LUMINII

 REFLEXIA LUMINII
Este fenomenul de întoarcere a luminii în mediul din care provine, la incidenţa cu
suprafaţa de separare a altui mediu.
 LEGEA REFLEXIEI

 Unghiul de incidenţă este egal cu unghiul de reflexie

iˆ  iˆ unghi de reflexie

i  i unghi de incidenţă

ˆ
i
ˆ
i 
 REFLEXIA ȘI REFRACȚIA LUMINII
REFRACŢIA LUMINII
Este fenomenul de schimbare a direcţiei de propagare a luminii la traversarea suprafeţei de
separare a două medii optice diferite.
 LEGEA REFRACȚIEI – legea Snell Descartes

indicele de
refracţie al
mediului 2

indicele de
refracţie al
mediului 1
n1 sin iˆ  n2 sin rˆ
n1 sin iˆ  n2 sin rˆ

Unghiul Unghiul
de incidenţă de refracţie
LEGEA REFRACȚIEI – legea Snell Descartes

sin i n2
  n21
sin r n1

- indice de refracţie relativ al mediului 2 faţă

n21 de mediul 1
 REFLEXIA TOTALĂ
 Reflexia totală este un fenomen optic ce are loc atunci când lumina
ajunge pe suprafața de separare dintre două medii cu indici de refracţie
diferiţi, sub un unghi de incidență mai mare decât unghiul limită notat cu l
 REFLEXIA TOTALĂ

 Atunci când lumina trece dintr-un mediu mai refringent în alt mediu mai puţin refringent, unghiul
de refracţie este mai mare decât unghiul de incidenţă. Dacă unghiul de incidenţă depăşeşte o
anumită valoare numită unghi limită, unghiul de refracţie este mai mare de 90°. Când unghiul de
incidenţă este mai mare decât unghiul limită, toată lumina se întoarce în mediul din care a venit.

n1 sin i  n2 sin r

r ,i  l
2
 n2 n2
n1 sin l  n2 sin  n2  sin l   l  arcsin
2 n1 n1
n1 sin i  n2 sin r

r  ,i  l
2
 n n
n1 sin l  n 2 sin  n2  sin l  2  l  arcsin 2
2 n1 n1
 Aplicații ale fenomenului de reflexie totală
 https://www.youtube.com/watch?v=jZOg39v73c4
 https://www.youtube.com/watch?v=MifvDNjMMqo
 Fenomene optice în atmosferă
 https://www.youtube.com/watch?v=Obl6jWuFjdw
 VEDEREA CROMATICĂ
 Pe retină se găsesc miliarde de celule fotoreceptoare, care sunt de două
tipuri:
- celule cu bastonaşe – sensibile la intensitatea luminii şi mult mai
numeroase
- celule cu conuri – sensibile la culoare, mai puţine şi mai greu de
sensibilizat

 Există trei tipuri de conuri, sensibile la culorile roşu, verde, albastru -

vederea umană este tricromatică
 Culorile fundamentale, de bază sau primare sunt: ROŞU – VERDE –
ALBASTRU
VEDEREA CROMATICĂ
 AMESTECUL CULORILOR
AMESTECUL ADITIV AL CULORILOR
 Roşu + Albastru = Magenta (Purpuriu)
 Albastru + Verde = Cyan (Turcoaz)
 Verde + Roşu = Galben
 Roşu + Albastru + Verde = Alb

AMESTECUL SUBSTRACTIV AL
CULORILOR
 Roşu + Albastru = Galben -
Portocaliu
 Albastru + Verde = Albastru - verzui
 Verde + Roşu = Violet
 Roşu + Albastru + Verde = Negru
 Orice culoare reprezintă un amestec
al culorilor de bază în anumite
proporţii precizate:
 NOŢIUNI DE FOTOMETRIE

 Sub acţiunea luminii corpurile se încălzesc, apar reacţii

fotochimice, se produce senzaţia de vedere, fenomene care
conduc la concluzia că propagarea luminii este însoţită de
un transfer de energie
 NOŢIUNI DE FOTOMETRIE

 Experienţa arată că există fenomene legate direct de

energia transportată de fasciculele luminoase, iar alte
fenomene depind de culoarea luminii, adică de
lungimea de undă a radiaţiilor care constituie fascicolul
respectiv
 NOŢIUNI DE FOTOMETRIE

 CONCLUZIE – în unele cazuri trebuie să se folosească

mărimi ce caracterizează lumina din punctul de vedere al
energiei transportate, iar în alte cazuri trebuie să se ţină
seama şi de modul în care ochiul percepe lumina de
diferite culori

 Se definesc astfel două sisteme de mărimi şi unităţi de

măsură: mărimi energetice şi mărimi fotometrice
 CONSIDERAŢII

 Se consideră că sursele de lumină sunt surse

punctiforme, adică dimensiunile sursei sunt
neglijabile în comparaţie cu distanţele ce
intervin într-o situaţie dată

ex. Stelele faţă de Pământ pot fi considerate

surse punctiforme – deşi dimensiunile lor sunt
mai mari decât Pământul, distanţele de la
Pământ la stele sunt foarte mari
 UNGHIUL SOLID

 Ca măsură a deschiderii spaţiale a

fasciculelor conice provenite de la sursele de
lumină punctiforme se foloseşte noţiunea
geometrică de unghi solid

A
 2
r
  1sr
 UNGHIUL SOLID

1sr = 1 steradian = unghiul solid care având vârful

în centrul unei sfere de rază r, delimitează pe
suprafaţa sferei o arie egală cu pătratul razei sferei

Unghiul solid corespunzător unei sfere este egal cu

4sr
4sr
 MĂRIMI ENERGETICE

1. Energia radiantă – energia undelor

electromagnetice emise de o sursă de
radiaţii

We  1J
 MĂRIMI ENERGETICE

2. Fluxul de energie radiantă – energia

radiantă ce trece printr-o suprafaţă
oarecare în unitatea de timp

We
e  ;  e  1W Watt 
t

W
e  e ; e  1W Watt 
t
 MĂRIMI ENERGETICE

3. Intensitatea energetică – fluxul de

energie radiantă emis în unitatea de
unghi solid

e W
Ie  ; Ie 
 sr

 W
Ie  e ; Ie 
 sr
 MĂRIMI ENERGETICE

4. Iluminarea energetică – raportul dintre fluxul de

energie radiantă ce cade normal pe suprafaţa
considerată şi aria suprafeţei respective

e Ie   Ie  A Ie W
Ee     2 ; Ee  2
A A A r 2
r m

 I  I  A I W
Ee  e  e  e 2  e2 ; Ee  2
A A A r r m
 DEFINIŢIE - FOTOMETRIA

 FOTOMETRIA este o parte a opticii care studiază măsurătorile radiaţiei

electromagnetice în domeniul vizibil, UV şi IR

 Mărimile fotometrice se definesc considerând senzaţia luminoasă

produsă de radiaţiile electromagnetice asupra retinei ochiului uman
 MĂRIMI FOTOMETRICE

 Experimental s-a constatat că ochiul uman nu are senzaţie de

lumină pentru lungimi de undă mai mici de 380nm - culoarea
violet şi mai mari de 760nm - culoarea roşie
 Sensibilitatea maximă a ochiului uman este la culoarea verde
cu lungimea de undă de 550nm
 MĂRIMI FOTOMETRICE

1. Sensibilitatea spectrală relativă a ochiului uman – raportul

dintre fluxul de energie radiantă corespunzător luminii verzi
şi fluxul de energie radiantă al unui fascicul de lumină cu o
anumită lungime de undă

 e 550nm 
V
 e  
e 550nm
V
e  
 MĂRIMI FOTOMETRICE

2. Fluxul luminos monocromatic

  kV e ;   1lm lumen 

k= 675lm/W – echivalentul fotometric al radiaţiei

  kVe;  1lmlumen
 MĂRIMI FOTOMETRICE

3. Intensitatea luminoasă a unei surse

punctiforme

I  ; I  1cd candela 


4. Iluminarea

 I
E   2 ; E  1lx lux 
A r

I  ; I  1cd candela 

 LEGILE FOTOMETRIEI
 Legea lui Kepler
Iluminarea este invers proporţională cu
pătratul distanţei până la sursa de lumină
punctiformă
 LEGILE FOTOMETRIEI

 Legea lui Lambert

Iluminarea este direct proporţională cu cosinusul unghiului dintre
direcţia razei de lumină şi normala la suprafaţă
La steaua
MIHAI EMINESCU
La steaua care-a rasărit
E-o cale-atît de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.
Poate de mult s-a stins in drum
În depărtari albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.
Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie;
Era pe cînd nu s-a zărit,
Azi o vedem, si nu e.
Tot astfel cînd al nostru dor
Pieri in noapte-adancă,
Lumina stinsului amor
Ne urmăreste încă.
(1886 , 1 Decembrie)
 Întrebări – fenomene optice II
 Principiile opticii geometrice
 Ce este o rază de lumină?
 Ce înțelegeți prin sursă de lumină punctiformă? Dați exemple.
 Descrieți calitativ fenomenul de reflexie/refracție
 Descrieți cantitativ fenomenul de reflexie/refracție
 Ce este reflexia totală?
 În ce condiții se poate produce reflexie totală?
 Dați 3 exemple de aplicații ale refelxiei totale.
 Ce fenomene optice se produc la formarea curcubeului?
 Explicați fenomenul optic numit miraj.