61.

Un sistem termodinamic izolat:

evoluează spre o stare de echilibru termodinamic dacă iniţial se află într-o stare de neechilibru
termodinamic;
evoluează spre o stare de neechilibru termodinamic, dacă iniţial se află într-o stare de echilibru
termodinamic;
îşi modifică energia Internă dacă în interiorul sistemului au loc procese fizice;
poate schimba căldură, dar nu şi substanţă, cu mediul exterior;
poate efectua lucru mecanic asupra mediului exterior.

62. În procesele de reflexie şi refracţie:

raza incidenţă şi raza refractată nu pot avea aceea: direcţie;
frecvenţa radiaţiei luminoase se modifică în urma refracţiei;
unghiul de refracţie este întotdeauna mai mic decât unghiul de incidenţă;
unghiul de refracţie nu depinde de indicele de refracţie al mediului din care provine raza incidenţa;
unghiul de reflexie este egal unghiul de incidenţa.

63. Convergenţele obiectivului şi ocularului unul microscop sunt cob= 165 m-1 şl Coc = 40 m-1. Iar
distanţa dintre centrele optice ale obiectivului şl ocularului este d = 22,5 cm. Dacă punerea la punct
este practic pentru infinit, abscisa obiectului (faţă de centru obiectivului) este:
x1 = - 1,25 cm;
x1 = - 6,25 mm;
x1 = - 1,7 cm;
x1 = - 3,12 mm;
x1 = - 6,25 cm;

64. Rezistenţa între punctele A şl B ale grupării de rezlstoare din figura următoare este:

6 R;
4 R;
3 R;
2 R;
R.

65. Un gaz Ideal aflat iniţial într-o stare cu presiunea p1 şi volumul V1 suferă o destindere la volumul
V2
lucrul mecanic efectuat este mal mare în cazul unei destinderi adiabatice decât în cazul unei
destinderi izoterme;
lucrul mecanic efectuat este mai mare în cazul unei destinderi izobare decât în cazul unei destinderi
izoterme;
lucrul mecanic efectuat este mai mare în cazul unei destinderi adiabatice decât în cazul unei
destinderi izobare;
În cazul unei destinderi adiabatice, temperatura gazului creşte;
variaţia energiei interne produsă în destinderea adiabatică este egală cu cea produsă în destinderea
izobară.
66. Un dispozitiv Young cu distanţa dintre fante 2 / = 0,5 mm este iluminat cu lumină monocromatică
cu A = 640 nm. Dacă sistemul se introduce în apă (indice de refracţie n = 4/3), poziţia franjel
întunecate de ordin k=2 observată pe un ecran aflat la distanţa D = 3 m va fi (faţă de axa de simetrie):
y2 = 12,8 mm;
y2 = 10,24 mm;
y2 = 9,6 mm;
y2 = 7,2 mm;
y2 = 5,76 mm.

67. O peliculă transparentă subţire cu Indice de refracţie np = 1,4 este depusă pe un geam de sticlă cu
Indice de refracţie ns > np. Reflexia luminii se face cu diferenţă de λ/2 pe ambele feţe ale peliculei (la
separarea aer-pellculă şl peliculă-sticlă). Pentru a obţine Interferenţă distructivă la incidenţă normală
a radiaţiei luminoase cu λ = 644 nm, pelicula trebuie să albă o grosime minimă de:
230 nm;
184 nm;
115 nm;
92 nm;
46 mm.

68. Dispunem de un număr n de rezistoare identice, de fire conductoare şl de o sursă reală de

tensiune electrică.
intensitatea curentului este aceeaşi prin toate rezistoarele numai dacă le legăm în serie;
intensitatea curentului este aceeaşi prin toate rezistoarele numai dacă le legăm în paralel;
pentru a reduce cât mai mult curentul în circuitul principal, legăm rezistoarele în serie;
dacă legăm rezistoarele în paralel, intensitatea curentului în circuitul principal este de n2 ori mai
mare decât dacă le legăm în serie;
rezistenţa echivalentă a grupării în serie a rezistoarelor este de n2 ori mai mică decât cea a grupării
paralel.

69. Un gaz ideal monoatomic este încălzit izobar până când volumul său devine de 4 ori mai mare
decât cel iniţial. Gazul este răcit apoi izocor până când presiunea sa scade de 4 ori faţă de presiunea
Iniţială. Căldura totală schimbată de gaz în aceste transformări este de n ori mal mare decât energia
internă iniţială a gazului, unde n este:
1,5;
2;
2,5;
3;
4.

70. O grupare în serie a două surse identice de tensiune electrică dezvoltă aceeaşi putere în circuitul
exterior dacă rezistentele consumatorilor sunt R1 = 4 Ω sau R2 = 144 Ω . Rezistenta Internă a fiecărei
surse de tensiune are valoarea:
6Ω;
12 Ω ;
17 Ω ;
24 Ω ;
36 Ω

71. În cazul miopiei:

Imaginea unul obiect îndepărtat se formează în spatele retinei;
se folosesc lentile de corecţie convergente;
se folosesc lentile de corecţie divergente;
 distanţa focală echivalentă a ochiului este mai mare decât cea a ochiului normal;
lungimea axului antero-posterior al ochiului este mai mică decât la ochiul normal (ochiul este mai
scurt)

72. Într-un ciclu Camot, produsul între presiune şl volum (pV) are valoarea minimă 0,3 Pa * m3 şi
respectiv valoarea maximă 0,6 Pa * m3. Dacă randamentul ciclului este q, temperatura sursei calde
este Tc şi temperatura sursei reci atunci:
n = 60% şi TcTr= 1,67;
n = 40% şi TcTr= 2,5;
q = 50% şi TcTr= 2;
n = 60% şi TcTr = 2,5;
n = 80% şi TcTr = 1,67.

73. Se consideră un ciclu Carnot al cărui randament este ^ C care se desfăşoară între temperaturile
extreme Tmin şl Tmax. Se poate afirma că:

74. Un gaz ideal monoatomic primeşte Izobar căldura.

Următoarele afirmaţii sunt adevărate:
L=2/5Q
gazul se dilată
Δ U=3/5Q
gazul se încălzeşte.

75. Curentul electric într-un conductor metalic pe care se aplică o tensiune electrică U:
este un transport dirijat al ionilor metalului, realizat exclusiv prin mişcări de agitaţie termică;
are o intensitate proporţională cu rezistenţa electric a conductorului;
are o intensitate proporţională cu rezistivitatea electrică a conductorului;
are o intensitate Invers proporţională cu U.

76. Un rezistor de secţiune variabilă este conectat la bornele unei surse de t.e.m. reale (E, r).
Următoarele afirmaţii sunt adevărate:
căderea de tensiune de la capetele rezistorului este egală cu t.e.m. E a sursei;
densitatea de curent prin rezistor creşte în zonele mai îngustate ale acestuia;
intensitatea curentului prin rezistor este mai mică prin zonele mai îngustate ale acestuia;
intensitatea curentului prin rezistor este constantă, indiferent de secţiunea acestuia.
77. În timpul unei rotaţii complete (360°) a analizorului în Jurul razei de lumină incidenţă, intensitatea
fasciculului luminos transmis de sistemul polarizor- analizor
nu se modifică;
creşte continuu;
prezintă un maxim şi un minim;
prezintă două maxime şi două minime.

78. Este adevărat că:

randamentul ciclului Camot nu depinde de coeficientul adiabatic al gazului;
variaţia energiei interne a unui sistem izolat este zero în orice proces termodinamic;
într-o destindere izotermă, căldura primită de un sistem termodinamic este egală cu lucrul mecanic
efectuat de sistem;
variaţia energiei interne a unui sistem termodinamic este egală cu suma dintre căldura schimbată cu
mediul şi lucrul mecanic efectuat.

79. Fenomenul de dispersie a luminii:

se produce când lumina trece prin orificii înguste, de dimensiuni comparabile cu lungimea de undă;
infirmă natura ondulatorie a luminii;
constituie o abatere de a propagarea rectilinie a luminii;
constă în variaţia indicelui de refracţie al unui mediu cu lungimea de undă a luminii.

80. Se consideră patru gaze reale ale căror temperaturi critice sunt T1=273K. T2=450K. T3=600 K şi
T4=120K.
Este adevărat că poate fl lichefiat prin comprimare izotermă la o temperatură de 273K:
gazul 2;
gazul 1;
gazul 3;
gazul 4.

81. Pentru un fascicul paralel de lumină albă este adevărat că:

viteza de propagare în vid depinde de lungimea de undă a radiaţiilor componente
este descompus în culorile curcubeului de către picăturile de apă aflate în suspensie în aer deoarece
acestea se comportă ca mici lentile convergente care focalizează lumina
în cazul refracţiei într-un mediu transparent, toate radiaţiile componente se propagă pe aceeaşi
direcţie, indiferent de natura mediului
unghiul sub care o anumită radiaţie monocromatică componentă a fasciculului de lumină este
deviată într-o prismă optică depinde de lungimea de undă a radiaţiei

82. Lentilele convergente în aer au:

focarul imagine real, focarul obiect virtual;
marginea mai subţire decât mijlocul;
focare virtuale;
focare reale.
83. Un conductor ohmic filiform are rezistivitatea electrică p, lungimea / şi diametrul secţiunii d. La
aplicarea unei tensiuni electrice U la capetele conductorului. Intensitatea curentului electric / care va
circula prin conductor va fi:

84. Energia Internă U a gazului Ideal:

este proporţională cu energia cinetică medie de agitaţie termică a moleculelor gazului;
este invers proporţională cu temperatura T;
depinde de masa gazului;
este proporţională cu volumul gazului.

85. Un obiect situat în faţa unei lentile la distanţa de 20 de cm formează o Imagine virtuală la 10 de
cm de lentilă. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:
lentilă este convergentă;
lentilă divergentă;
convergenţa lentilei este 5 σ;
convergenţa lentilei este -5 σ.

86. Un rezistor avănd rezistenţa variabilă R este legat la bornele unei surse având tensiunea
electromotoare E şi rezistenţa internă r constante. în acest caz:
puterea totală pe circuit scade cu creşterea lui R;
intensitatea curentului scade cu creşterea lui R;
se poate obţine aceeaşi putere pe rezistor pentru două valori diferite ale lui R;
tensiunea la bornele sursei scade cu creşterea lui R.

87. Dacă se dublează intensitatea curentului printr-un rezistor, atunci:

rezistenţa rezistorului se dublează;
puterea pe rezistor se dublează;
tensiunea de la bornele rezistorului se reduce la jumătate;
tensiunea de la bornele rezistorului se dublează.

88. Despre un sistem de două lentile alipite ale căror convergenţe sunt C1, respectiv C2, Iar distanţele
focale sunt f1, respectiv f2, este adevărat că:
distanţa dintre lentile este f1+f2;
distanţa focală a sistemului este f1+f2;
mărirea transversală a sistemului este *1;
convergenţa sistemului este C1+C2.

89. Putem afirma că:

 temperatura este o mărime fizică de stare;
căldura este o mărime fizică de proces;
lucrul mecanic este o mărime fizică de proces;
energia internă este o mărime fizică de stare.

90. Voltmetrul:
se montează în paralel în circuit;
este Ideal dacă are rezistenţa zero;
Îşi poate mări domeniul de măsurare de n ori prin legarea în serie cu el a unei rezistenţe adiţionale
de (n= 1) ori mai mare decât rezistenţa voltmetrului;
prin introducerea lui nu se modifică intensitatea curentului în circuit

91. Convergenţa unei lentile:

are ca unitate de măsură m-1;
are ca unitate de măsură dioptrul;
este egală cu inversul distanţei focale a lentilei;
nu depinde de indicele de refracţie al mediului în care este situată lentila.

92. O masă de gaz Ideal se destinde între volumele si V2 ajungând în starea finală (p2 V2). Este
adevărat că:
Lucrul mecanic efectuat este maxim dacă transformarea este adiabatică;
Variaţiile de energie internă sunt egale indiferent de transformarea suferită de gaz;
Lucrul mecanic efectuat este minim dacă transformarea este de forma T=aV2 , unde a este o
constantă pozitivă;
Căldura schimbată de gaz cu exteriorul este negativă, indiferent de tipul transformării.

93. Putem afirma că:

unitatea de măsură pentru căldura specifică esteJ/K
unitatea de măsură pentru căldura latentă este j/kg '
unitatea de măsură pentru căldura latentă specifică este J/kg • K;
căldura specifică a unui corp depinde de starea de agregare.

94. În ochiul normal:

imaginea unui obiect aflat la o distanţă mai mare de 25 cm de ochi se formează clară pe retină
indiferent de poziţia obiectului;
convergenţa ochiului se modifică în funcţie de poziţia obiectului;
convergenţa ochiului creşte atunci când un obiect îndepărtat se apropie de ochi;
convergenţa ochiului este zero atunci când obiectul se află la o distanţă mai mare de 6 m de ochi.

95. În timpul destinderii Izoterme a unul gaz Ideal între două volume bine precizate:
gazul cedează căldură mediului exterior;
gazul nu schimbă căldură cu mediul exterior;
energia Internă a gazului creşte;
lucrul mecanic efectuat este direct proporţional cu temperatura T.

96. Imaginea unul obiect observat la microscop:

Este reală, răsturnată şi mărită;
Se obţine în planul focal imagine al ocularului;
Este virtuală, dreaptă şi mărită;
Are o mărime care creşte cu convergenţa obiectivului.
97. Între unităţile de măsură s (secundă), Joule (J), A (Amper), C (Coulomb), V (Volt), Q (Ohm) şi W
(Watt) există relaţiile:
A = 1 C/s;
1 Ω = 1 V * A;
1 J = 1C * V
w = 1 C * A/s.

98. Viteza de evaporare:

variază direct proporţional cu presiunea atmosferică;
variază invers proporţional cu arfa suprafeţei libere a lichidului;
nu depinde de tipul lichidului;
creşte odată cu creşterea temperaturii.

99. În procesele de reflexie şi refracţie:

Raza incidenţă şi raza refractată au aceeaşi direcţie;
Lungimea de undă a radiaţiei luminoase se modifică în urma refracţiei;
Raza refractată este perpendiculară pe planul format de raza incidenţă şi normala la suprafaţă;
Raza incidenţă, raza reflectată şi raza refractată sunt coplanare.

100. Un gaz Ideal monoatomic suferă o transformare dată de relaţia V = a radical din T (unde a este o
constantă pozitivă). Pentru această transformare este adevărat că;
volumul creşte direct proporţional cu temperatura;
căldura molară a gazului este 2R;
transformarea este Izobară;
la dublarea volumului, presiunea se va dubla.