La întrebările (1 - 21) alegeți un singur răspuns corect.

1. Un gaz ideal se află într-un recipient cu pereți rigizi, închis, la temperatura de 68,25oC. În acest caz,
variația relativă a presiunii sale față de condițiile normale de presiune și temperatură este de 25%.
Temperatura pentru care această variație relativă devine 50% este:
A) 100oC;
B) 98,75oC;
C) 136,5oC;
D) 108,25oC;
E) 126,5oC

2. Distanța dintre planul fantelor și ecran la dispozitiv Young este de 1 m, iar distanța dintre fante
este de 0,55 mm. La 15 cm de planul fantelor se pune o lentilă cu distanța focală de 10 cm. Dacă
lumina folosită are lungimea de undă de 6000 Å, valoarea interfranjei este:
A) 0,33 mm;
B) 0,6 mm;
C) 0,45mm;
D) 0,25 mm;
E) 1 mm

3. Intensitatea unui curent electric este o funcție de timp de forma I = 3t + 1 (µA). Sarcina electrică
transportată în intervalul de timp [1 s,3 s] are valoarea:
A) 14 µC;
B) 7 µC;
C) 9 µC;
D) 0,8 mC;
E) 0,16 mC

4. Un vas de volum 8,31 L este prevăzut cu o supapă care menține presiunea constantă p0 = 105 Pa. În
vas se află un gaz presupus ideal (µ = 4 g/mol) la 27oC. Se mărește temperatura gazului cu 100 K. Se
cunoaște R = 8,31 J/mol.K. Masa de gaz care iese din vas, în urma acestui proces, este:
A) 3 g;
B) 0,27 g;
C) 0,33 g;
D) 2,6 g;
E) 1,24 g

5. Legea lui Ohm:

A) este universal valabilă;
B) definește rezistența electrică;
C) stabilește o relație între tensiunea electrică și rezistența electrică;
D) se aplică pentru un nod de rețea;
E) reprezintă caracteristica voltamperică liniară

6. Pe circuitul din figură, sursa debitează puterea maximă de 18 W. Dacă R = 2 Ω, intensitatea

curentului principal în acest caz are valoarea:
A) 2 A;
B) 3 A;
C) 4 A;
D) 5 A;
E) 6 A

1
7. O pană optică cu aer, de unghi α = 2o este iluminată la incidență normală cu o radiație
monocromatică. Dacă interfranja are valoarea 8,25 μm și π ≈ 3, lungimea de undă a radiației
incidente este:
A) 6000 Å;
B) 750 nm;
C) 4,5.10-7 m;
D) 550 nm;
E) 7000 Å

8. Randamentul unui motor ideal care ar funcționa între temperaturile

extreme atinse în ciclul din figură este:
A) 95%;
B) 0,25;
C) 66,6%;
D) 33.3%;
E) 88,8%

9. Căldura necesară unei mase de 100 g de gheață, la –10oC pentru a se transforma integral în apă la
0oC (cgheață = capă/2, λgheață = 80capă și capă = 4200 J/kgK) este:
A) –35,7 kJ;
B) 42500 J;
C) 0,0357 MJ;
D) –42,5 kJ;
E) 22500 J

10. Spațiul dintre două lentile subțiri biconcave, cu convergența C = - 3 dioptrie se umple cu un lichid
astfel încât imaginea unui obiect situat la 20 cm de sistemul optic să se formeze la 10 cm de acesta,
de aceeași parte cu obiectul. Convergența lentilei formate de lichid are valoarea:
A) 3,75 dioptrii;
B) –2,5 dioptrii;
C) –0,33 dioptrii;
D) 3,3 dioptrii;
E) 1 dioptrie

11. Lucrul mecanic schimbat de un gaz ideal cu mediul său exterior la înjumătățirea temperaturii
absolute, dacă gazul evoluează după legea pV2 = const., aflat inițial la p = 103 Pa și V = 1 m3, este:
A) 1000 J;
B) –2000 J;
C) –500 J;
D) 2000 J;
E) 500 J

12. La incidența normală a unei radiații monocromatice într-o prismă cu indicele de refracție n = 1,41,
lumina nu mai iese din prismă pe fața adiacentă unghiului prismei, care, în acest caz, are valoarea:
A) 30o;
B) arcsin(0,6);
C) 45o;
D) arcsin(0,8);
E) 60o

13. Un gaz ideal suferă transformarea ciclică din figură. Căldura

schimbată de gaz cu mediul exterior are valoarea (p = 103 Pa, V = 2 m3):

2
A) –2500 J;
B) 5 kJ;
C) –0,045 MJ;
D) 3200 J;
E) –5,5 kJ

14. Interferența staționară a luminii se referă la:

A) faptul că intensitatea luminii rezultată prin suprapunerea undelor are aceeași valoare în orice
punct din spațiu, la un moment dat, dar diferă pe măsură ce trece timpul;
B) faptul că, dacă într-un punct din spațiu se formează un maxim de interferență, în acel punct va fi
mereu un maxim, în orice moment de timp;
C) faptul că diferența de fază este constantă între oricare două puncte, la fiecare moment de timp,
dar diferă între oricare două momente de timp;
D) faptul că dispozitivul cu ajutorul căruia se obține interferența este în repaus față de Pământ;
E) faptul că amplitudinea rezultantă prin suprapunerea undelor este funcție armonică de timp

15. Pentru un gaz ideal se cunosc căldurile specifice cp și cV. Masa molară a gazului este:
A) ;

B) ;

C) 𝑅 𝑐 − 𝑐 ;

D) 𝛾 𝑐 − 𝑐 ;

E)

16. O rețea de difracție are constanta rețelei l = 36 µm. La incidență normală, maximul de ordinul al
treilea se formează pe un ecran pus în planul focal al unei lentile cu distanța focală de 20 cm la 1 cm
de axa optică principală. Lungimea de undă a radiației monocromatice folosite este:
A) 6000 Å;
B) 550 nm;
C) 0,7 µm;
D) 4500 Å;
E) 500 nm

17. Din două fire având fiecare rezistența R = 16 Ω se construiește montajul din figură. Unul dintre
fire este impărțit în trei părți egale, din care se realizează
ramura ACDB. Rezistența echivalentă între punctele diametral
opuse A și B are valoarea:
A) 8 Ω;
B) 32 Ω;
C) 4 Ω;
D) 3 Ω;
E) 6 Ω

18. Exprimat în unități fundamentale ale SI, rezistența electrică se măsoară în:
A) Ω;

3
B) ∙
;

C) kg.m2.A-2.s-2;

D)

E) kg.m2.A-2.s-3

19. O pompă de vid cu volumul v = 10 cm3 scoate aer dintr-o incintă de volum V = 1 m3 astfel încât
→
presiunea scade de e5 ori, unde e = 2,71. Dacă ln(1 + 𝑥) ⎯ 𝑥, numărul de curse ale pistonului
pompei pentru a realiza procesul este:
A) 100000;
B) 5.105;
C) 271000;
D) e5.104;
E) 3000000

20. Un gaz ideal triatomic (CV = 3R) își mărește adiabatic volumul de 8 ori. Presiunea:
A) crește de 32 de ori;
B) scade de 8 ori;
C) crește de 64 de ori;
D) scade de 16 ori;
E) crește de 4 ori

21. Între o sursă de lumină și observator se interpune o lamă cu fețe plan paralele de grosime 4,2 cm
și indice de refracție 1,4. Observatorul va vedea sursa:
A) cu 1,4 cm mai departe;
B) cu 1,5 cm mai departe;
C) cu 1,2 cm mai aproape;
D) cu 1,1 cm mai aproape;
E) cu 0,7 cm mai aproape

La întrebările (22 – 40) răspundeți cu:

A – dacă numai soluțiile 1, 2, 3 sunt corecte;
B – dacă numai soluțiile 1, 3 sunt corecte;
C – dacă numai soluțiile 2, 4 sunt corecte;
D – dacă numai soluția 4 este corectă;
E – dacă toate cele patru soluții sunt corecte sau sunt false.

22. Într-o transformare ciclică a gazului ideal:

1) căldura primită de sistem este egală cu lucrul mecanic efectuat asupra mediului exterior;
2) ΔU = 0;
3) dacă asupra sistemului se efectuează lucru mecanic, sistemul cedează căldură mediului exterior;
4) starea finală coincide cu starea inițială

23. Două lentile subțiri centrate, una convergentă și una divergentă, în această ordine, formează un
sistem afocal. Distanța dintre centrele celor două lentile este 5 cm, iar convergența celei dintâi este
de 5 dioptrii. Sunt adevărate afirmațiile:
1) mărirea liniară transversală este –0,75;
2) un obiect liniar plasat pe axa optică principală are dimensiunea transversală cu 33% mai mare
decât imaginea;

4
3) distanța focală a celei de-a doua lentile este 15 cm;
4) mărirea liniară transversală a sistemului este 0,75

24. Despre fenomenul de dispersie se poate afirma că:

1) vidul este un mediu nedispersiv;

2) la dispersia normală, = ;

3) la dispersia printr-o prismă este posibil ca raza mai deviată să fie cea roșie;

4) se poate folosi relația 𝑛 = 𝑎 +

25. Despre scările de temperatură empirică este adevărat că:

1) sunt liniare;
2) au două stări de echilibru termic arbitrar alese;
3) sunt etalonate în grade;
4) reprezintă o relație între variația de temperatură și variația unei mărimi termometrice

26. Prin legarea la Pământ a unui corp:

1) acesta capătă sarcina electrică a Pământului;
2) acesta capătă potențialul electric al Pământului;
3) acesta capătă atât sarcina cât și potențialul electric al Pământului;
4) acesta capătă potențialul ales arbitrar zero

27. Despre o lamă cu fețe plan paralele nu este adevărat că:

1) interferența se obține prin divizarea amplitudinii;
2) interferența se obține prin divizarea frontului de undă;
3) dacă indicele de refracție al lamei este mai mare decât indicele de refracție al mediului din care
este incidentă lumina, la interferența obținută prin reflexie, 𝛿 = 2𝑛𝑑 cos 𝑟 ;
4) se formează figură de interferență dacă lama este groasă

28. Motorul Otto funcționează cu următorul tip de combustibil:

1) gaz ideal biatomic;
2) benzină:
3) motorină pulverizată fin;
4) aer în amestec cu vapori de benzină

29. Într-o oglindă plană:

1) imaginea este simetrică față de obiect, egală cu obiectul și răsturnată;
2) are loc fenomenul de reflexie totală;
3) imaginea este reală la incidență normală;
4) dacă oglinda se rotește cu un unghi α, raza reflectată se rotește cu 2α, în același sens

30. Despre vaporizare se poate afirma:

1) este rapidă, dacă presiunea atmoferică este mai mică decât presiunea de vapori saturanți ai
lichidului, la temperatura dată;
2) este rapidă, dacă presiunea atmosferică este mai mare decât presiunea de vapori saturanți ai
lichidului, la temperatura dată;
3) încetează, dacă presiunea de vapori ai lichidului de la suprafață este egală cu presiunea de vapori
saturanți ai lichidului, la temperatura dată;
4) încetează, la presiune atmosferică normală

5
31. Condițiile pentru care un gaz real poate fi aproximat cu un gaz ideal sunt:
1) condițiile normale de presiune și temperatură;
2) presiuni și temperaturi scăzute;
3) particulele componente ale gazului sunt sferice;
4) presiuni de ordinul 103 Pa și temperaturi de ordinul zecilor de grade Celsius

32. Randamentul Carnot:

1) depinde de temperaturile extreme atinse în ciclu, dar nu de natura gazului și de dimensiunile
cilindrului cu piston;
2) este mai mare decât randamentul oricărui motor real;
3) este maxim, pentru fiecare pereche de temperaturi extreme atinse într-un ciclu motor;
4) este randamentul teoretic al unui motor real

33. Într-o transformare izotermă:

1) sistemul nu schimbă căldură cu mediul exterior;
2) energia internă este constantă;
3) variația energiei interne poate fi diferită de zero, dacă variază numărul de moli;
4) gazul absoarbe căldură la destindere

34. Despre punctul triplu al apei este adevărat că:

1) este caracterizat prin temperatura de 0,01oC la presiunea de 1,013.105 N/m2;
2) este folosit ca punct de referință pentru stabilirea scării centigrade de temperatură;
3) este caracterizat prin trei valori distincte ale temperaturii absolute, la 0,06 atm, corespunzătoare
echilibrului dinamic al celor trei stări de agregare;
4) este caracterizat prin temperatura de 273,15 K la presiunea de 0,06 atm

35. Despre sarcina electrică se poate spune:

1) este o mărime fizică cuantificată;
2) pentru protoni, poate lua valori de forma , unde 𝑁 ∈ ℤ și e = 1,6.10-19 C;
3) unitatea de măsură, exprimată în unități fundmentale ale SI este A.s;
4) se conservă doar în cazul curentului electric staționar

36. Despre apă se poate afirma:

1) are densitatea maximă la 4oC;
2) la presiuni mai mari decât presiunea atmosferică îngheață sub 0oC;
3) prin încălzirea de la 0oC la 2,6oC, volumul unei mase de apă scade;
4) fierbe la mai puțin de 100oC la presiuni mai mici decât presiunea atmosferică

37. Rezistivitatea electrică:

1) este direct proporțională cu temperatura empirică;
2) este funcție liniară de temperatura absolută;
3) nu depinde de temperatură;
4) se măsoară în Ω.m

38. Într-o destindere adiabatică nu este adevărat că:

1) temperatura scade;
2) presiunea crește;
3) sistemul efectuează lucru mecanic;
4) energia internă crește

6
39. Despre temperatura empirică se poate afirma:
1) este o mărime fizică de stare;
2) se măsoară cu termometrul;
3) stabilește o relație de ordine între stările echivalente de echilibru termic;
4) variația de temperatură empirică exprimată în grade centigrade este egală cu variația de
temperatură absolută, între aceleași stări de echilibru termic

40. Despre polarizarea luminii nu este adevărat că:

1) se poate obține prin reflexie la unghiul Brewster de incidență;
2) se poate obține prin birefringență;
3) la incidența Brewster, raza reflectată este perpendiculară pe raza refractată;
4) la birefringență, raza ordinară nu este polarizată, iar raza extrordinară este total polarizată