Colector solar

Introducere
In contextual actual utilizarea energie soarelui, sub diverse forme, este de mare
actualitate. Lucrarea de fata propune un studiu pentru conversia energiei soalare in
energie termica cu ajutorul unui colector solar plan. Dispozitivul experimental este redat
in fig.1.

Fig.1. Colector solar – schema lucrarii

Pentru a putea enunta teorii asupra eficientei unui colector sau a unei instalatii
solare este absolut necesar sa cunoastem nu numai constructia acestora ci si conditiile
vremii, unghiul pe care montajul il face cu soarele, si alte conditii operationale, cum ar fi
temperatura dispozitivului de absorbtie. In experiment o lampa cu halogen si un jet de aer
rece simuleaza conditiile vremii. Colectorul este aliniat in mod optim cu lampa de
halogen in fiecare serie de masuratori.

Consideratii teoretice
Temperatura medie a dispozitivului de absorbtie poate fi in mod aproximativ
fixata dinainte cu ajutorul selectarii temperaturii razervorului. Invelisul de sticla al
colectorului absoarbe sau reflecta energia radianta incidenta intr-o mica masura.
Cantitatea absorbita de colector este data de relatia 1.
qa      qi (1)
unde qa - energia radianta convertita in caldura in dispozitivul de absorbtie pe unitate de
timp si arie, qi - intensitatea luminoasa la pozitia colectorului, α - factorul de absorbtie al
dispozitivului de absorbtie, τ - factor de transmisie al invelisului de sticla.
Energia radianta convertita in caldura nu este toata disponibila ca energie utila. O
parte din ea e pierduta prin emisie, conductie, iar o alta cantitate poate duce la o crestere a

1
temperaturii dispozitivului de absorbtie, daca aceasta cantitate este stocata in colector.
Energia utila qN produsa pe unitate de timp si arie este prin urmare:
qN  qa  ql  qst (2)
2
ql - energie pierduta/s m
qst - energie stocata in conditiile experimentale/ s m2

In conditiile experimetale:
qst ≈ 0 (3)
deoarece diferenta de temperatura este masurata in stadiu stationar cu o temperatura de
intrare aproape constanta.
Pierderile de caldura ale dispozitivului de absorbtie sunt direct proportionale cu
temperatura. Izolarea din spate determina pierderile conductiei de caldura; pierderi apar
in fata datorita radiatiei si convectiei. Toate pierderile pot fi descrise prin urmatoarea
formula:
ql  k   Ab   Am  (4)
k -coeficientul de transmisie a caldurii, θAb - temperatura dispozitivului de absorbtie, θAm
- temperatura ambientala.

Eficienta colectorului solar este data de raportul dintre energia utila si energia
iradiata.
q
  N     Ab Am
    (5)
qi qi
Temperatura dispozitivului de absorbtie nu e cunoscuta, valorile temperaturii apei
de la intrare θin si iesire θout sunt masurate. In plus, ecuatia 5 nu ia in considerare
transferul de caldura de la dispozitivul de absorbtie la apa, pentru care se introduce un
factor de eficienta pentru dispozitivul de absorbtie, f.
    Am  
  f       W (6)
q 
 i 
 in   out
unde W  este temperatuta medie a apei.
2
Energia utila poate fi determinata in stadiu stationar din volumul de scurgere a apei

m  100cm3 / min (7)
si diferenta de temperatura la intrare si iesire:

PU  c  m out  in  (8)
c – caldura specifica a apei.
Eficienta este data de
P
 U (9)
qi  A

unde m  100cm3 / min , qi  1000W / m 2 , A  0.12m 2

2
Experiment
Sarcini de lucru:
Determinarea eficientei colectorului solar in diferite conditii experimentale.
1. Absorbtia de energie din mediul inconjurator (200 C) fara iluminare de la soare
sau de la lampa de halogen, cu temperatura apei la intrarea dispozitivului
absorbant θe ≈ 5o C
dispozitivul absorbant cu izolator si sticla (colector complet)
dispozitivul absorbant
2. Iluminarea cu lampa de halogen, temperatura apei 200C
2.1. colectorul complet
2.2. colectorul fara sticla
3. Iluminarea cu lampa de halogen, temperatura apei 500C
3.1.colectorul complet
3.2. colectorul complet, jet de aer rece
3.3. colector fara sticla
3.4. colector fara sticla, jet de aer rece
Temperatura apei in pahar este masurata cu termometrul cu tija de imersiune, iar
temperaturile in circuitul colector cu celelalte doua termometre. Se face initial o
verificare ca aceste doua termometre sa corespunda, orice eventuale diferente luandu-se
in calcul in evaluare.
O lampa de halogen de 1000 W asigura iluminarea uniforma si reproductibila. La
o distanta de 70 cm de filamentul lampii intensitatea luminoasa este de aprox 1 kW/m2.
Curgerea de volum este fixata de valva la V = 100cm3/min, in fiecare caz pentru
inregistrarea seriilor de masuratori. Valorile temperaturii la intrarea si iesirea
dispozitivului de absorbtie sunt masurate, de exemplu la fiecare minut. Ele raman
aproximativ constante dupa aproximativ 10 min. Durata fiecarei serii de masuratori este
de 12 min.
Tipuri de masuratori
1. schimbatorul de temperatura se va pozitiona in paharul de 2l, care este umplut cu
apa cu gheata. Ambele serii de masuratori sunt inregistrate fara a ilumina
colectorul . Intr-o prima etapa colectorul este complet, pentru a doua serie de
masuratori sticla si izolarea din spatele dispozitivului sunt inlaturate.
In timpul seriilor de masuratori paharul trebuie sa contina mereu suficienta gheata
pentru ca temperatura de la intrarea dispozitivului de absorbtie sa nu depaseasca
cu mult 5 0C.
2. 4.5 l de apa la temperatura camerei se varsa in paharul de 5l. Schimbatorul de
caldura se pune in el. Distanta dintre colectorul solar si lampa de halogen este de
70 cm.
Ambele serii de masuratori sunt inregistrate sub iluminare. In prima faza colectorul este
complet, apoi se inlatura sticla, dar nu si izolatia din spate. Trebuie sa ne asiguram ca
valorile temperaturii la iesire sunt aproximativ constante (±2K).

3
 3. apa din paharul de 5l. este incalzita pana la aprox. 600C cu un incalzitor de
imersiune astfel incat temperaturile din circuitul colector sa atinga cel putin 500 C
inainte de a incepe seria de masuratori. Distanta dintre colectorul de raze solare si
lampa de halogen este de 70 cm.
Radiatorul de aer cald (cu posibilitatea de a radia si aer rece), se fixeaza in lateral la o
distanta de aprox. 30 cm. astfel incat jetul de aer sa fie orientat spre colector sub un unghi
de aproximativ 300.
Primele doua serii de masuratori sunt inregistrate cu colectorul complet, la inceput fara si
apoi cu jet de aer rece. Seriile a treia si a patra de masuratori sunt facute fara sticla, din
nou, la inceput fara si apoi cu jet de aer rece.
Trebuie sa ne asiguram ca valorile temperaturii la iesire sunt aproximativ constante
(±2K).
Prelucrarea datelor
Pentru fiecare set de masuratori se calculeaza eficienta colectorului solar, utilizand relatia
(9). Datele obtinute se trec in tabel. Se ridica urmatoarele grafice: η = η(timp), η =
η(unghiul de inclinare).

Cu/fara Cu/fara Cu/fara in out - in PU

Nr. η%
sticla iluminare jet de aer K K W

Se determina coficientul de transmisie pentru sticla, , din relatiile:

  f     (cu sticla) si   f   (fara sticla)
Concluzii ....