Sunteți pe pagina 1din 8

Ministerul educației culturii

și cercetarii al

Republicii Moldova

Referat

Tema: Bilantul energetic al unui captator solar

A elaborat: Covalciuc Nicoleta


A verificat: Iuzu Corneliu

Balti, 2022
Cuprins
Utilizarea energiei solare................................3
Principiul de functionare................................5
Montajul panoului solar.................................7
Utilizarea energiei solare
Prima varianta analizata, utilizarea energiei solare, este foarte
atragatoare datorita faptului ca energia consumata, in scopul producerii
energiei termice, nu costa nimic, altfel spus, acest tip de instalatie necesita
doar o investitie initiala care sa acopere pretul de cost al instalatiei, dupa
care aceasta va functiona captand caldura, gratuita, emanata de soare,
care va fi acumulata intr-un rezervor de lichid (colector) pentru a putea fi
ulterior folosita pentru incalzirea cladirii

Captarea energiei solare se face prin intermediu unor componente ale


instalatiei numite captatori solari. Aceștia pot fi diferentiati, in functie de
modul in care capteaza energia solara, in doua categori captatori activi si
captatori pasivi. Caracteristica captatorilor activi este faptul ca se pot regla
automat, la un unghi variabil, in functie de traiectoria diurna a soarelui in
timp ce cei pasivi se pozitioneaza in asa fel incat sa fie intr-o cat mai buna
amplasare fata de radiatia solara.

Marele avantaj al utilizarii panourilor solare este ca se foloseste drept


sursa de energie soarele. Reacțiile termonucleare care au loc in interiorul
acestuia genereaza o imensa cantitate de energie care este livrata in toate
direcțiile, in Sistemul Solar (figura 4.2). Distanța fața de soare face ca, din
aceasta energie, Pamantul sa beneficieze la nivelul superior al atmosferei
exterioare, de o putere radianta echivalenta cu aproximativ 1400 W/m 2. La
trecerea prin atmosfera intensitatea radiației se diminueaza (prin absorbție
la nivelul particulelor de aer, apa, corpuri solide, prin reflexie și/sau prin
difuzie), astfel incat la nivelul scoarței terestre putem conta pe aproximativ
1000 W/m2.

In mod normal aceasta radiație este absorbita de scoarța terestra,


transformata in caldura, rezultatul fiind printre altele și incalzirea atmosferei
pamantului. Mare parte din aceasta caldura se pierde, prin atmosfera, in
exterior. Ideea utilizarii panourilor solare consta in recuperarea acestei
radiații și transformarea ei in caldura utilizabila in instalații domestice (cea
mai raspandita utilizare fiind obținerea apei calde menajere).

Fig.4.2.Cantitatea de energie la nivelul superior si la nivelul scoartei terestre

Statistic vorbind, numarul de zile din an in care este posibila utilizarea


energiei solare este de 150 care, inmulțit cu o medie de 8 ore cu soare pe
zi, duce la un total anual de peste 1000 de ore in care se poate beneficia
de energia solara. Rezulta deci 1000 kWh anual pentru fiecare m 2 de
suprafața utilizata pentru conversie in caldura.

Prin urmare, utilizand un panou solar de 1.8 x 1.5 m este posibila


obținerea unei cantitați de energie de 2700 kWh / an / panou.

Aceasta valoare depinde totuși de mai mulți factori:

- intensitatea radiației solare: momentul de varf este vara, la mijlocul


zilei și cu cerul perfect senin. In toate celelalte situații cantitatea de caldura
obținuta este doar un procent din valoarea maxima (minimul fiind inregistrat
iarna, aproximativ 15…20% din valorile pe care le obținem vara).

- unghiul de incidența al radiațiilor solare cu suprafața panourilor :


maximul se obține in cazul in care acest unghi este de 90°, insa datorita
caracteristicilor elementelor de captare și faptului ca radiația solara are și o
importanta componenta de difuzie (datorata reflexiei pe corpuri statice,
nori, particule solide din aer), se obține conversia in caldura și la alte
unghiuri (90…95%).

- zona geografica (altitudine, temperatura medie anuala, numarul mediu de


zile cu soare).

In calculul de eficiența se ia in considerare suprafața totala a panoului


și nu numai suprafața activa (a tuburilor), intrucat prin reflexie pe suprafața
panoului și datorita formei cilindrice a tuburilor se recupereaza intreaga
radiație solara, atat componenta directa cat și cea difuza.

Este de menționat ca, in cazul unor temperaturi exterioare mici,


pierderile prin radiație și convecție se maresc, deci randamentul total
scade.

Eficiența utilizarii panourilor solare poate fi, in modul cel mai elocvent,
evidențiata prin comparație cu metodele și echipamentele clasice de
obținere a caldurii (microcentrale, cazane pe combustibil gazos, lichid sau
solid).

Principiul de functionare
Panourile solare au ca element funcțional de baza un tub captator, din
sticla, de forma cilindrica (fig.4.3), același pentru toate modelele de
panouri, care are drept rol conversia energiei solare in caldura și
transmiterea acesteia la nivelul unui schimbator de caldura in care se
gasește apa.
Figura 4.3 Elementele functionale ale unui panou solar

1. tub din sticla exterior;

2. tub din sticla interior;

3. table din aluminiu pentru fixare;

4. garnitura de etanșare;

5. dop metalic;

6. spațiu de condensare

7. țeava din cupru;

8. spațiu de vaporizare;

9. spațiu vidat;

10. clema metalica de centrare;

11. manșon de protecție la partea inferioara.


Montajul panoului solar
Montajul panoului solar se face pe un cadru metalic dreptunghiular
(D), sistemul de fixare la locul de montaj cazand in sarcina instalatorului
(proiectantului). Se pot monta direct pe acoperișuri inclinate sau, cu un
suport adecvat, pe suprafețe orizontale sau pe fațada cladirilor.

Fig.4.6 Panou solar cu schimbator sub presiune

Fig.4.7 Panou solar cu vas de acumulare la presiunea atmosferica

In locul schimbatorului de la varianta precedenta se monteaza un vas


de acumulare a apei calde (A), capatul tubului captator fiind introdus direct
in apa. Rezervorul de acumulare este un cilindru din inox dublu perete,
izolat cu spuma poliuretanica (B), așezat orizontal la partea superioara a
suportului pentru panou (C). Tuburile sunt introduse in cele 18 sau 24 de
orificii care traverseaza pere†ii rezervorului, fixarea lor facandu-se cu
ajutorul suportului inferior (D) prezentate in figurile 4.7, 4.8, 4.9.

Etanșarea este asigurata cu garnituri speciale (E).

Vasul de acumulare este conectat la rețeaua de alimentare cu apa rece


printr-un rezervor de alimentare cu flotor (F) și cu rețeaua de consumatori
de apa calda pentru consum menajer printr-un ștuț de la partea inferioara
(G). Pe peretele lateral al vasului se poate monta un senzor de
temperatura, intr-un racord filetat (H).

Acest tip de panou se livreaza cu suportul de montaj standard, unghiul


de inclinare fiind fix. Cu suportul standard panoul se poate monta numai pe
suprafețe orizontale.

Exista posibilitatea montarii unei rezistente electrice (accesoriu), la


partea inferioara ca protecție antiingheț și a unor regulatoare electronice
dotate cu sonde de nivel și temperatura sau electovane.

Comanda este asigurata, in funcție de temperatura și nivelul apei din


vas, de regulatorul electronic de comanda.

Acest tip de panou este destinat celor mai simple aplicații:

- alimentare manuala, cu apaa rece, a rezervorului. Atenție insa ca


ramaanerea fara apa, poate duce la supratemperaturi pe capatul superior
al tubului și chiar la distrugerea acestuia;

- alimentare de la o sursa de apa prin cadere libera;

- alimentare de la rețeaua de distribuție centralizata, presiunea minima a


rețelei fiind impusa doar de inalțimea de montaj a panoului;

- alimentare de la un sistem propriu cu instalație de hidrofor.

Daca utilizarea apei calde se face numai prin cadere libera, sistemul
nu este dependent de rețeaua electrica, in schimb trebuie sa fie amplasat
la o inalțime superioara celui mai de sus consumator.

S-ar putea să vă placă și