Ministerul educației culturii

și cercetarii al

Republicii Moldova

Referat

Tema: Evolutia situatiei energetice la nivel european si national

A elaborat: Covalciuc Nicoleta

A verificat: Iuzu Corneliu

Balti, 2022
 Cuprins
Contextul politic, economic, social și de mediu al
planului 1

Strategia referitoare la cele cinci dimensiuni ale Uniunii

Energetice
2
Strategia Energetică a Republicii Moldova 3
Contextul politic, economic, social și de mediu al planului

În urma aderării UE la Acordul de la Paris și odată cu publicarea Strategiei

Uniunii Energetice, Uniunea și-a asumat un rol important în privința
combaterii schimbărilor climatice, prin cele 5 dimensiuni principale:
securitate energetică, decarbonare, eficiență energetică, piața internă a
energiei și cercetare, inovare și competitivitate. Astfel, Uniunea Europeană
s-a angajat să conducă tranziția energetică la nivel global, prin îndeplinirea
obiectivelor prevăzute în Acordul de la Paris privind schimbările climatice,
care vizează furnizarea de energie curată în întreaga Uniune Europeană.
Pentru a îndeplini acest angajament, Uniunea Europeană a stabilit
obiective privind energia și clima la nivelul anului 2030, după cum urmează:
 Obiectivul privind reducerea emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu
cel puțin 40% până în 2030, comparativ cu 1990;  Obiectivul privind un
consum de energie din surse regenerabile de 32% în 2030;  Obiectivul
privind îmbunătățirea eficienței energetice cu 32,5% în 2030;  Obiectivul
de interconectare a pieței de energie electrică la un nivel de 15% până în
2030. În consecință, pentru a garanta îndeplinirea acestor obiective, fiecare
stat membru a fost obligat să transmită Comisiei Europene un Proiect al
Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice
(PNIESC) pentru perioada 2021-2030, până la data de 31 decembrie 2018.
Proiectele PNIESC stabilesc obiectivele și contribuțiile naționale la
realizarea obiectivelor UE privind schimbările climatice. În consecință,
România a transmis propriul proiect PNIESC la acea dată. În temeiul
Regulamentului (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice
Comisia Europeană a evaluat proiectele planurilor naționale integrate
privind energia și clima. Analiza a cuprins nivelul de ambiție al obiectivelor,
țintelor și contribuțiilor menite să îndeplinească în mod colectiv obiectivele
Uniunii Europene. În special, au fost evaluate obiectivele Uniunii pentru
2030 în domeniul energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice,
precum și nivelul de interconectivitate a rețelelor electrice spre care tind
statele membre. În urma analizei planurilor integrate transmise de către
toate statele membre, a rezultat faptul că există un decalaj între obiectivele
UE și contribuțiile Statelor Membre în materie de energie din surse
regenerabile și eficiență energetică:  Există o diferență între ținta SRE de
32% asumată la nivelul UE și cea rezultată conform acestor planuri, care
se situează între 30,4% și 31,9%;  În urma evaluării COM în domeniul
eficienței energetice, a rezultat o reducere în materie de consum primar
situată între 26,3% și 30,2%, iar în materie de consum final situată între
26,5% și 30,7%.

Strategia referitoare la cele cinci dimensiuni ale Uniunii

Energetice
Abordarea celor cinci dimensiuni ale Uniunii Energetice a luat în
considerare o multitudine de strategii, aflate în diverse stadii de elaborare
sau aprobare, concepute de ministerele/părțile interesate, ținând cont de
prioritățile de convergență și dezvoltare ale României ca membru al Uniunii
Europene. Prezentul Plan integrează cu prioritate obiectivele și direcțiile
stabilite prin strategiile specifice în domeniul energetic, respectiv al
schimbărilor climatice, bazându-se în același timp pe documentele
programatice inițiate și de alte ministere/autorități. Ca atare, abordarea și-a
propus să identifice un set de priorități care să conducă la îndeplinirea
obiectivelor asumate revizuite, având în vedere resursele disponibile,
necesitatea asigurării unei tranziții suportabile pentru industrie și
consumatori și capacitatea instituțională de implementare. Similar cu
perspectiva Uniunii de a construi în jurul a cinci piloni politica sa energetică
și de mediu la orizontul anului 2030, prezentul Plan a fost construit pe o
serie de elemente esențiale pentru definirea rolului și contribuției României
la consolidarea Uniunii Energetice. În acest sens, elementele principale
luate în considerare în abordarea strategică a Planului au fost următoarele:
- Abordarea holistică energie, economie, mediu și schimbări climatice să se
deruleze în strânsă corelare cu realitatea economică a Statelor Membre,
astfel încât să nu fie afectat echilibrul macroeconomic și social intern; -
Restructurarea cadrului de piață, în contextul costurilor induse de tranziție
şi capacitatea Statelor Membre de a susține aceste costuri, în termeni de
accesibilitate şi competitivitate; - Creșterea economică și a veniturilor per
gospodărie (la orizontul anului 2030); - Reducerea sărăciei energetice.

Strategia Energetică a Republicii Moldova

1. Strategia Energetică a Republicii Moldova ( în continuare Strategie) este

un document în care se analizează situaţia în complexul energetic şi se
propun soluţii pentru asigurarea cu energie în noile condiţii de dezvoltare a
republicii ca stat independent, cu orientare spre aderarea la Uniunea
Europeană şi cooperare cu statele CSI şi ţările terţe. 2. Acest document
analizează şi include activităţi orientate spre eficientizarea complexului
energetic şi asigurarea securităţii energetice a ţării, inclusiv prin
valorificarea surselor regenerabile de energie şi majorarea eficienţei
energetice în economia naţională. 3. Energetica are ca obiectiv general
asigurarea cu energie calitativă, la preţuri rezonabile, a tuturor
consumatorilor din ţară şi realizarea conceptului de dezvoltare durabilă a
economiei naţionale pe bază de competitivitate şi formare a pieţei deschise
de energie. Realizarea acestui obiectiv va asigura tuturor actorilor pieţei
energetice condiţii transparente de competitivitate cu sporirea securităţii
energetice a ţării, diminuarea preţurilor la energia furnizată, majorarea
eficienţei energetice şi va contribui la diminuarea impactului sectorului
energetic asupra mediului înconjurător. 4. Pentru a asigura viabilitata
Strategiei şi atingerea obiectivului general în termenele stabilite sunt
definite obiectivele specifice pentru sectorul energiei, ţinând cont de
particularităţile de dezvoltare a acestei ramuri a economiei naţionale în plan
istoric şi a necesităţii de a da răspuns la noile provocări din domeniul
asigurării cu energie şi a protecţiei climei. Ca factor esenţial privind
realizarea Strategiei se prezintă componenta financiară, inclusiv investiţiile
capitale necesare pentru modernizarea tuturor componentelor sistemului
energetic din lanţul: producere-transport-distribuţie-consum, având drept
ţintă atingerea indiciilor de eficienţă energetică ai Uniunii Europene. 5.
Strategia răspunde la provocarea privind formarea pieţelor regionale de
energie a ţărilor din Sud-Estul Europei şi, în perspectivă, aderarea, după
instituirea pieţei naţionale a energiei din Republica Moldova, la piaţa
energetică a Uniunii Europene. Strategia de asemenea are ca scop
asigurarea îndeplinirii de către Republica Moldova a obligaţiilor privind
angajamentele în domeniul de combatere a schimbărilor climei pe termen
lung. 6. Strategia include aspecte tehnice, financiare, economice,
legislative, instituţionale, ecologice, de educaţie şi şcolarizare privind
problemele dezvoltării sectorului energiei. Din aceste considerente sunt
identificate domeniile cheie pentru energetica republicii, actuale la etapa
curentă de dezvoltare şi veridice pe termen lung. Problema fundamentală
constă în determinarea principiilor de dezvoltare a sectorului energiei,
realizarea cărora ar asigura dezvoltarea durabilă, competitivă a energeticii
şi alimentarea cu energie a consumatorilor şi a securităţii energetice la
general. 7. Strategia răspunde clar la multele întrebări ce necesită
soluţionare corectă nu numai la momentul dat, dar şi în perspectivă.
Totodată, soluţiile preconizate şi promovate în Strategie sunt racordate la
politica economică, industrială şi socială a ţării şi la tendinţele pe plan
internaţional. 8. Sistemul energetic al Republicii Moldova are un specific
propriu, ce influenţează asupra modalităţilor de atingere a obiectivelor
Strategiei, care se bazează pe o viziune clară în ce priveşte dezvoltarea
energeticii în viitor şi a acelor schimbări, ce pot avea loc în sectorul
energiei în perspectivă. În calitate de principii fundamentale luate în
consideraţie la elaborarea Strategiei pot fi menţionate: