Liceul Teoretic Principesa Natalia Dadiani

Referat

Obiectul: Fizica

Tema: Problema energeticii în Republica Moldova

Eleva: Arseni Daniela

Profesor : Petrusca Andrei

Chișinău2020
Planul Referatului:
I. Introducere................................................................................................3-4
II. Cuprins:
1. Potențialul energetic al Republicii Moldova....................................5-6
2. Metode alternative de obținere
a energiei în Republica Moldova:.................................7
2.1 Energia eoliană și solară..............................................................8
2.2 Biomasa și energia geotermală..................................................8-9
3. Proiectul unei atomocentrale: avantaje și dezavantaje...........................9-10
III. Concluzii...................................................................................................11
IV. Anexe...................................................................................................12
V. Bibliografie................................................................................................13
Introducere
În ciuda faptului că Republica Moldova este situată între Ucraina și România,
state cu un potențial energetic destul de înalt, acest tip de energie devine disponibil nu
pentru toți.Costurile energetice cresc pe trimestru ce trece, și tot mai des se face simțită
incapacitatea mai multor oameni să plătească serviciile sectorului energetic cu tarife
noi.
În acest sens, tot mai mulți oameni sunt în căutarea resurselor energetice mai ieftine
precum lemne de foc, cărbune, cauzînd defrișarea pădurilor, dar unii folosesc metode
ilegale pentru a se folosi de energie electrică pe seama altora.
Deoarece Moldova nu dispune de zăcaminte proprii de combustibil fosil, cu excepția
cantităților nesemnificative de gaz, petrol și lignit în zona de sud a republicii, ea
totalmente depinde de resursele de energie din exterior.
Hidrocentralele de la Dubăsari și Costești produc nu mai mult de un procent din
consumul de electricitate al țării.
Situația energetică este complicată de faptul că Moldova nu are ieșire directă la mare,
iar construirea terminalului petrolier Giurgiulești de pe Dunare este stopată. Probleme
de obţinere şi de conversie a energiei preocupau cele mai strălucite minţi umane nu o
sută de ani.
Forma cea mai universală de energie – electricitatea. Aceasta este produsă de
centralele electrice şi distribuită în rândul utilizatorilor prin intermediul reţelelor electrice
de serviciile comunale. Oprirea furnizării energiei electrice paralizează toate activităţile,
deoarece în baza proceselor de producere a tuturor mărfurilor este energia.
Pentru a preveni acest lucru sunt utilizate surse de alimentare neîntrerupte şi surse de
energie autonome. Necesităţile de energie continuă constant să crească. Civilizaţia
noastră este dinamică.
Orice dezvoltare necesită, mai presus de toate, consumul energiei electrice, iar cu
economiile naţionale, existente în multe alte ţări, ne putem aştepta la apariţia
problemelor de energie grave.

Astfel obiectivele cercetării date sunt:

1. Prezentarea metodelor principale de obţinere a energiei electrice în Republica
Moldova;
2. Examinarea metodelor alternative de obţinere a energiei în țară;
3. Analiza metodelor alternative şi elucidarea oportunităţilor pentru Republica Moldova.

Originalitatea cercetării prezintă reflectarea surselor de energie care pot fi

întrebuinţate în Republica Moldova pentru progresul ţării noastre, încît noi nu deţinem
resurse naturale care ar putea;

3
fi utilizate în cadrul termocentralelor sau atomocentralelor, metodele alternative ar
putea fi eficiente pentru dezvoltarea economiei noastre, iar cel mai important e că ele
sunt regenerabile şi nu poluează practic mediul înconjurător. Volumul investigaţiei e de
26 pagini structurate în 3 capitole împărţite în mai multe subteme. Cuvintele cheie ale
investigaţiei sunt : energia electrica, termocentrale, hidrocentrale, atomocentrală,
metode alternative, biomasa, eoliene, solara.
Am ales această temă, deoarece considerăm că este important să cunoaştem
ce ne aşteaptă în viitor şi cum este produsă energia pe care o consumăm, care sunt
avantajele şi dezavantajele metodelor de obţinere a energiei, care sunt sarcinile noastre
pentru a asigura un viitor cît mai pur şi progresiv pentru generaţiile viitoare, pentru a
economisi şi a ameliora condiţiile de trai, ba chiar şi pentru a îmbunătăţi economia ţării
noastre, care astăzi procură combustibil pentru termocentrale şi practic nu promovează
metodele alternative de obţinere a energiei, rămînînd mai tradiţională şi nerealizînd ce
potenţial bogat de energie se ascunde aici .

4
 1.Evoluția politicii energetice naționale
În prezent, Republica Moldova este în stare să-şi acopere consumul de energie
electrică din surse proprii doar in volum de 25-30 %, restul fiind asigurat din import
(Moldova a fost cel mai mare consumator de energie electrica din Ucraina, livrările de
energie electrică constituind 2 mlrd 728 mln kW/oră).
În plan intern, sistemul energetic al ţării (de pe malul drept al Nistrului) dispune doar de
centrale raionale şi industriale (fabricile de zahăr), cu capacitatea totală de 443,5 MW,
inclusiv o centrală hidroelectrică– 16 MW, centrale electrice cu termoficare – 330MW,
centrale electrice ale fabricilor de zahăr 97,5 MW. Sarcina maximală electrică pe ţară
constituie aproximativ 1000 MW.
Livrarea energiei electrice din Ucraina era una dintre sursele de energie mai ieftine
pentru Republica Moldova. Totodată, şi întreprinderea moldovenească “Energocom”
susţinea că soluţia obţinută în cadrul negocierilor privind procurarea energiei electrice
cu partea ucraineană este cea mai avantajoasă pentru R. Moldova şi care permite
integral de a asigura consumatorii ţării cu energie electrică la cel mai favorabil preţ
existent la acel moment pe piaţa regională de energie electrică.
În acest fel, economiile consumatorilor moldoveni se cifrează la 5 mln USD, luî nd in
consideraţie că preţul în regiune constituie circa0,074 USD/kWh (cu 0,02 USD mai mult
decat cel livrat către Moldova) şi care are o tendinţă permanentă de creştere.De notat
faptul că Moldova a importat din anul 2002 şi pană în vara anului 2006 energie electrică
din Federaţia Rusă, în baza unui acord trilateral moldo-ruso-ucrainean.
Conform documentului Moldova primea energie electrică în cantităţi egale de la
Ucraina şi Federaţia Rusă. În luna iunie 2006 livrările ruseşti au fost stopate pe motiv că
partea ucraineană a majorat tariful de transport şi tranzit al energiei. În consecinţă,
preţul acesteia creştea semnificativ şi nu mai era convenabil Moldovei.
În ultimi doisprezece ani, au fost adoptate trei Strategii energetice ale Republicii
Moldova, însă, rezultatele au fost mai mult decat deplorabile, în condiţiile în care
primele două strategii nu au avut acoperire financiară.
În cea de-a treia se menţionează că un factor esenţial pentru implementarea prezentei
Strategii îl constituie componenta financiară, adică necesităţile de investiţii capitale,
care au fost estimate la 2-3 mlrd. euro sau cîte circa 150-220 mil. euro pe an. Este clar
că fără alocarea unor fonduri externe, realizarea Strategiei Energetice pană în anul
2020 este sortită eşecului.

Strategiile de securitate energetică a RM,nerealizate şi amânate

Conform datelor oferite de Ministerul Economiei şi Comerţului, în primul an de
implementare a Strategiei Energetice a Moldovei au fost realizate proiecte de
dezvoltare a reţelelor interne de transportare a energiei electrice şi de consolidare a
reţelelor de interconexiune cu ţările vecine în

5
valoare de circa 1,8 mil. Euro, dintre care o parte provin dintr-un credit alocat de Banca
Mondială pentru realizarea Proiectului Energetic II. Cu toate acestea, suma respective
reprezintă doar 2,8% din suma necesară pentru a fi alocată anual in acest scop (pe
componenta energetică, bugetul necesar este de cca 800 mil. euro).
Potenţialii investitori privind împlementarea Strategiei RM pană în 2020 ar putea fi:
Comisia Europeană, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare, Banca Europeană pentru Investiţii şi Agenţia Elveţiană pentru Cooperare
Internaţională, care, de altfel, şi-au anunţat disponibilitatea de a finanţa proiecte de
infrastructură prioritare in energetica R. Moldova. La momentul de faţă, în contextul
crizei financiare globale, va fi extrem de dificil de atras investiţii în sectorul energetic.

6
 2.1 Energia eoliană și solară
O sursă inepuizabilă de energie este cea a vîntului (eoliană), care poate fi folosită atît la
producerea energiei electrice, cît și la morărit. În 1901 în Basarabia existau 6208 mori
de vînt, care au fost distruse după cel de-al doilea război mondial.In anii 50 ai secolului
trecut, in Moldova funcţionau cca. 350 instalaţii electrice eoliene cu viteză redusă tip
„Romaniţă”, care au funcţionat destul de eficient pînă in anii 60, fiind substituite prin
pompe electrice.
Totuşi, in prezent, energia eoliană nu este valorificată. Rentabilă pentru valorificarea
energiei eoliene se consideră 4-5m/sec, iar în Moldova această viteză este de 3-
5m/sec.Din acest considerent, putem spune că R. Moldova are un potenţial de energie
eoliană relativ mare.
De asemenea, din studiul de fezabilitate privind implementarea in R. Moldova a
energiei eoliene, se arată că pe parcursul anilor 1990-1999 viteza preponderentă a
vantului a fost cuprinsă intre 3-7 m/sec, viteză la care majoritatea aerogeneratoarelor
moderne pot funcţiona.In cadrul laboratorului de Surse Regenerabile de
Energie a Centrului Universitar “ENERGIE plus” a Universităţii Tehnice a Moldovei, se
efectuează diverse studii care oferă analiza potenţialului surselor de energie
regenerabilă din R.Moldova şi metodele de valorificate ale acestora. In acest sens, a
fost elaborată harta potenţialului energetic eolian al R. Moldova care poate servi drept
reper pentru evidenţierea şi aprecierea viitoarelor amplasamente a aerogeneratoarelor.
Conform hărţii disponibile in acest studiu, sunt evidenţiate următoarele teritorii de
perspectivă pentru amplasarea aerogeneratoarelor: inălţimile Tigheciului, inălţimile
Nistrene,colinele Ciulucului, inălţimile podişului central al Moldovei precum şi o bună
parte din teritoriul deluros din judeţele Cahul şi Taraclia.O eventuală centrală eoliană cu
puterea instalată de 2 MW va produce anual circa
5,15 mln. kWh energie electrică. La un tarif stabilit de livrare a energie electrice către
reţelele de distribuţie de 0,055 €/kW (0,85 MDL), termenul de recuperare a investiţiilor
se estimează la 7,4 ani, iar rentabilitatea producerii energie electric eoliene va fi de 12
%.Valorificarea energiei eoliene in R. Moldova va oferi consumatorilor de energie
eoliană o mică independenţă faţă de importul de energie electrică şi agenţii energetici.
De asemenea, energetica eoliană va crea şi locuri de muncă. Potrivit estimărilor
Asociaţiei Europene de Energie Eoliană, de regulă, o capacitate de energie eoliană de
1MW creează locuride muncă pentru 15-19 persoane și se va reduce importul de fosili
cu 228 milioane de tone.

Avantaje În contextul actual, caracterizat de creşterea alarmantă a poluării cauzate de

producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă
reducerea dependenţei de aceşti combustibili.
• Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe poluante şi gaze
cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.
• Nu se produc deşeuri. Producerea de energie eoliană nu implică producerea nici
unui fel de deşeuri.
7
• Costuri reduse pe unitate de energie produsă.
Costul energiei electrice produse în centralele eoliene moderne a scăzut substanţial
în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să fie chiar mai mici decât în cazul energiei generate
din combustibili, chiar dacă nu se iau în considerare externalităţile negative inerente
utilizării combustibililor clasici.
• Costuri reduse de scoatere din funcţiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de
exemplu, unde costurile de scoatere din funcţiune pot fi de câteva ori mai mare decât
costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcţiune,
la capătul perioadei normale de funcţionare, sunt minime, acestea putând fi integral
reciclate.

Dezavantaje
Principalele dezavantaje sunt resursa energetică relativ limitată, inconstanţa datorită
variaţiei vitezei vântului şi numărului redus de amplasamente posibile. Puţine locuri pe
Pământ oferă posibilitatea producerii electricităţii suficiente folosind energia vântului.
La început, un important dezavantaj al producţiei de energie eoliană a fost preţul destul
de mare de producere a energiei şi fiabilitatea relativ redusă a turbinelor. În ultimii ani,
însă, preţul de producţie pe unitate de energie electrică a scăzut drastic, ajungând, prin
îmbunătăţirea parametrilor tehnici ai turbinelor, la cifre de ordinul 3-4 eurocenţi pe
kilowatt oră.
Un alt dezavantaj este şi "poluarea vizuală" - adică, au o apariţie neplăcută 9 - şi de
asemenea produc "poluare sonoră" (unele sunt prea gălăgioase). De asemenea, se
afirmă că turbinele afectează mediul şi ecosistemele din împrejurimi, omorând păsări şi
necesitând terenuri mari virane pentru instalarea lor
. Argumente împotriva acestora sunt că turbinele moderne de vânt au o apariţie
atractivă stilizată, că maşinile omoară mai multe păsări pe an decât turbinele şi că alte
surse de energie, precum generarea de electricitate folosind cărbunele, sunt cu mult
mai dăunătoare pentru mediu, deoarece creează poluare şi duc la efectul de seră. Un
alt dezavantaj este riscul mare de distrugere în cazul furtunilor, dacă viteza vântului
depăşeşte limitele admise la proiectare.
Oricât de mare ar fi limita admisă, întotdeauna există posibilitatea ca ea să fie depăşită.
Condiţiile climaterice a Republicii Moldova sunt avantajoase pentru amplasarea
eolienelor, deoarece la noi viteza medie a vîntului e de 3-4m/s, ceea ce e suficient
pentru funcţionarea eolienelor, însă din cauza preţului mare a acestui mecanism,
populaţia rămîne cu mentalitatea asupra metodelor tradiţionale de obţinere a energiei.

8
2.2 Biomasa și energia geotermală
Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din
agricultură, inclusiv substanţele vegetale şi animale, silvicultură şi industriile conexe,
precum şi partea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbane. Biomasa reprezintă
resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe planetă. Aceasta include absolut toată
materia organică produsă prin procesele metabolice ale organismelor vii. Biomasa este
prima formă de energie utilizată de om, odată cu descoperirea focului. Energia
înglobată în biomasă se eliberează prin metode variate, care însă, în cele din urmă,
reprezintă procesul chimic de ardere (transformare chimică în prezenţa oxigenului
molecular, proces prin excelentă exergonic)

Forme de valorificare energetică a biomasei (biocarburanţi):

• Arderea directă cu generare de energie termică. • Arderea prin piroliză, cu generare
de singaz (CO + H2).
• Fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH)- în cazul
fermentării produşilor zaharaţi; biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, în amestec
cu benzina, poate fi utilizat în motoarele cu combustie internă.
• Transformarea chimică a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool şi
generare de esteri, de exemplu metil esteri (biodiesel) şi glicerol. În etapa următoare,
biodieselul purificat se poate arde în motoarele diesel.
• Degradarea enzimatică a biomasei cu obţinere de etanol sau biodiesel. Celuloza
poate fi degradată enzimatic la monomerii săi, derivaţi glucidici, care pot fi ulterior
fermentaţi la etanol.

9
3.Proiectul atomocentralei de la Cernavodă: avantaje și dezavantaje
În anul 1996 a fost construită prima unitate a centralei de la Cernavoda, România.
În prezent ea asigură 18% din necesitatea totală a țării. Reactoarele nucleare de la
Cernavodă utilizează tehnologia canadiană cunoscută sub acronimul CANDU. Apa
grea, folosită drept moderator, este produsa la ROMAG PROD Drobeta-Turnu Severin.
În 2007 a fost lansat cea de-a doua unitate, iar următoarele două unități, finansate de
investitori străini, se estimează să fie puse în funcțiune în 2015.
Aderarea Republicii Moldova la construirea unei unități, ar putea rezolva problema
energetică, micșora dependența de gazul natural rusesc și de electricitatea cumpărată.
Cheltuielile pentru construcţia grupului nuclear de 633MW ar constitui 1,6 miliarde USD,
inclusiv 606 milioane dolari investiţii capitale.
Totodată, specialiştii moldoveni consideră că construcţia unui reactor nuclear la CNE
Cernavodă ne-ar face să evităm riscul unor avarii sau necesitatea unor investiţii majore,
iar participarea cu investiţii ar trebui să fie pentru o capacitate de 200 MW.
Deoarece Republica Moldova, fiind o ţară mică, fără resurse energetice, cu o economie
săracă şi cu o creştere a puterii anuale necesare de cca. 40, maxim 60 MW in următorii
25 ani, este recomandabil a da preferinţă centralelor de mică capacitate, maxim de
200MW, care cer mai puţine investiţii iniţiale.

Necesitatea unei grupări atomice pentru Moldova se explică prin:

• A crescut cu mult preţul la gazele naturale (de circa 4 ori), evoluţia creşterii păstrandu-
se pană in 2012,ajungînd aproape la nivel european.
• A crescut substanţial cererea de energie,în anul 2008 atingînd 11-13%.
• Creșterea necesităților în viitor pot să nu fie acoperite de sursele de import.
Multe țări foste socialiste, care acum sunt membre ale Uniunii Europene susțin
construcția centralelor nucleare pentru a fi cît mai independente față de Rusia. Dintre
noile membre ale UE, Lituania a reuşit să convingă Letonia şi Estonia, dar şi Polonia, să
finanţeze şi să construiască pe teritoriul ţăriilor cel puţin două reactoare nucleare cu o
putere totală de 3.200 MW, reactoare care ar urma a fi funcţionale pană in anul 2015. In
Slovacia, compania de electricitate italiană Enel, care controlează vechiul producător
public Slovenske Elektrarne, urmează a finaliza pană in anul 2013 construcţia a două
reactoare.
Scumpirea petrolului, temerile asupra schimbărilor climatice şi aroganţa Rusiei, dată şi
de marile rezerve de gaze naturale şi de huilă, au făcut ca energia nucleară să
recaştige teren in cadrul UE. In cazul noilor ţări membre ale UE

11
Avantajele atomocentralei:
-o posibilitate de a nu mai procura resurse energetice din spațiul ex-sovietic.
-energia nucleară este economă, fiindcă o tonă de U-235 produce mai multă energie
decit 12 milioane de barili de petrol – şi are un preţ stabil.
- emisii practic nule de gaze cu efect de sera răspunzătoare pentru schimbările
climaterice (Energetica nucleară este recunoscută de Consiliul Mondial al Energiei ca
fiind din grupa tehnologiilor industriale „cu emisii zero”)
- Romania este capabilă să asigure cele două elemente majore ale acestui concept:
apa grea şi combustibilul nuclear cu uraniu natural
- Modificarea preţurilor la combustibilii organici in primul rand, gazele şi petrolul – poate
determina schimbări serioase in costurile de producţie la termocentrale, deoarece acolo
ponderea costurilor cu combustibilul este de 60-70% din costurile totale, in timp ce la
centrala nucleară este in jur de 10%, iar preţul uraniului este mult mai stabil
- profesionalismul cadrelor ce activează în cadrul atomocentralei e net și tehnologiile
aprobate sunt de ultimă generație, prezentă seriozitatea organismelor de reglementare
şi supraveghere naţionale şi internaţionale
E și normal că există și dezavantaje precum:
-munca lucrătorilor cu radiații ionizante
-deșeurile radioactive care trebuie stocate
-cantitate de apă mare pentru răcirea reactoarelor.
Centralele nucleare produc in prezent aproximativ o treime din electricitatea Uniunii
Europene şi asigură 15% din energia consumată in spaţiul comunitar.

11
Concluzii:
În urma cercetărilor efectuate în domeniul aplicării energiei electrice, am constatat
că viaţa modernă nu poate fi concepută fără aceasta. Astfel, cea mai mare parte a
descoperirilor din ultimul secol nu ar fi fost realizate dacă aceasta nu ar fi existat.
Energia electrică este produsă prin multiple modalităţi, însă cele mai economice şi
eficiente nu sunt întotdeauna şi cele mai avantajoase, acestea afectînd enorm mediul
înconjurător.
În ceea ce priveşte construcţia şi funcţionarea termocentralelor, trebuie menţionat că
pe lîngă faptul că utilizează o cantitate mare de combustibili epuizabili, ele poluează
termic aerul prin răcirea unor cantităţi mari de apă în turnurile de răcire. Astfel, prin
creşterea umidităţii şi a temperaturii, este modificat microclimatul, circulaţia maselor de
aer şi regimul de precipitaţii.
Pentru asigurarea securităţii energetice a RM, considerăm că este necesar de
diversificat atat sursele, cat şi căile de furnizare ale resurselor energetice. Ajungem la
concluzia că identificarea unor alternative pentru resursele energetice existente, inclusiv
identificarea alternativelor la gazul rusesc sunt diverse, printre care: energia eoliana,
solară, biomasa și energia nucleară.
Am constatat că deși nu deținem cantități importante de resurse naturale și fosili putem
evolua în acest domeniu prin participarea la construcția unui generator în cadrul
atomocentralei de la Cernavodă. Deși ideea pare destul de sceptică, din cauza luptei
intensive din ultimii ani împotriva energiei nucleare, din cauza incendiilor precum au fost
la Cernobîl și Fukushima, atomocentrala este o alternativă reală și o sursă avantajoasă
atît din punct de vedere economic cît și ecologic.
Republica Moldova are un potențial energetic destul de înalt care pur și simplu trebuie
explorat, viteza vîntului, numărul de ore de soare, situația geopolitică, toate permit țării
să nu mai fie dependentă de gazul natural rusesc și energia electrică importată, doar că
trebuie investiții mari în domeniu și dorință din partea autorităților naționale.
Obţinerea energiei electrice din biomasă pare una dintre cele mai eficiente, cele mai
progesive pentru Republica Moldova, cu toate că necesită instalaţii speciale
costisitoare, banii cheltuiţi se vor recupera în totalitate pe parcurs a 13 ani, dar nu se
poate de uitat că biomasa e regenerabilă ceea ce ne demonstrează că biomasa este
materia viitorului în care combustibilul nu va fi sursa principală energie electrică.
Diversitatea metodelor de obţinere a energiei electrice ne oferă posibilitatea reorientării
perspectivelor spre metode nepoluante şi regenerabile, ce ar putea ocroti planeta de
efectul de seră, epuizarea combustibililor şi distrugerea biosferei. Noile metode sunt
foarte importante şi pentru a asigura viitorul generaţiilor următoare.

12
Anexe
Modalități de producer a energiei electrice.
Structura unui reactor CANDU

1. Biela nucleară

2. Partea centrală a
reactorului

3. Bielă pentru control

4. Presurizator

5. Generator de abur

6. Pompă (pentru apa

condensată)

7. Pompă (pentru apa grea)

8. Maşina nucleară cu combustibil

9. Apa grea (moderator)

10. Tuburi cu presiune

11. Abur

12. Apa condensată

13. Reactor

Hidrocentrala de la Dubăsari
Bibliografie:
Internet:

http://apollo.eed.usv.ro/~elev6/obt_en_el.html;

http://www.en.wikipedia.com;

http://www.ro.wikipedia.com;