UTILIZAREA RESUERSELOR

REGENARABILE IN REPUBLICA
MOLDOVA-INFLUENTA ASUPRA
MEDIULUI
• Republica Moldova are un potenţial vast de energie regenerabilă, pregătită
acum să joace un rol important în abordarea provocărilor naţionale energetice
cheie.
Sursa/ Tehnologia Puterea instalată, [MW]
1. Centrală hidro-electrică 16,25
2. Centrale electrice fotovoltaice /PV/ 18,85
3. Centrale electrice eoliene 101,55
4. Centrale electrice în cogenerare pe 12,35
biogaz
Total 149
Tabelul 1. Capacitățile SER existente de producere a energiei electrice (în iulie 2022)
• Raportul din 2017 al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă (IRENA), Producerea de
energie electrică din surse regenerabile competitive din punct de vedere al costurilor: Potenţial în
Europa de Sud-Est, a constatat că energia eoliană ar putea furniza până la 21 Gigawatt (GW) capacitate
energetică, mare parte din aceasta putând fi utilizată la costul normalizat al energiei electrice (LCOE)
sub 90 EUR/MWh – nivelul maxim la care raportul consideră respectivul potenţial competitiv din
punct de vedere al costurilor. În plus, energia fotovoltaică solară poate furniza până la 4,5 GW
capacitate, peste 20% (1 GW) din aceasta fiind deja considerată competitivă din punct de vedere al
costurilor în anul 2016, în condiţiile în care erau oferite condiţii financiare atractive.

Figura 1.
Structura
capacităților
SER de
producere a
energiei
electrice (în
iulie 2022)
Figura 2. Evoluția capacităților SER instalate în Figura 3. Energia produsă din SER (în perioada 2018-
Republica Moldova (în perioada 2018-2021) 2021)
În același timp, Republica Moldova depinde foarte mult de importul de gaze naturale, produse petroliere și
energie electrică. Aproape 70% din aprovizionarea cu energie primară, aproximativ 2.012 ktoe din totalul de
2.939 ktoe, provine din importuri. Acest aspect nu doar că este o mare povară economică, dar afectează și
securitatea energetică a ţării, făcând-o vulnerabilă la riscurile aferente întreruperii aprovizionării cu
combustibil. Într-adevăr, producţia locală de energie electrică acoperă mai puţin de 20% din cerere, aceasta
fiind asigurată în mare parte de staţiile de cogenerare alimentate cu gaze naturale (330 MW) și capacitatea
bazată pe surse regenerabile (53 MW).
• Problema utilizării surselor alternative de energie a fost și rămâne a fi una deosebit de actuală atât în
lume, cât și în Republica Moldova, mai ales în contextul epuizării rezervelor de petrol și cărbune, al
poluării generate de utilizarea acestora, dar și al fenomenului de încălzire globală.

• Importanța cercetării respective rezultă din necesitatea utilizării surselor alternative de energie și
valorificării acestora în Republica Moldova – o țară dependentă de importul de energie. Obiectivele
cercetării sunt de a analiza situația actuală în domeniul valorificării resurselor regenerabile de energie,
de a identifica provocările cu care se confruntă acest sector, dar și de a evidenția oportunitățile oferite
de Uniunea Europeană Republicii Moldova în acest domeniu.

• Sursele regenerabile de energie (energia eoliană, energia solară, energia hidroelectrică, energia
oceanelor, energia geotermală, biomasa și biocombustibilii) constituie alternative la combustibilii fosili
care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la diversificarea ofertei de energie și la
reducerea dependenței de piețele volatile și incerte ale combustibililor fosili, în special de petrol și
gaze.

• O economie modernă depinde extrem de mult de performanţa şi securitatea sectorului energetic, care
stă la baza tuturor proceselor industriale, agricole şi comerciale. Acest fapt este şi mai important pentru
Republica Moldova, care a moştenit un sistem energetic ineficient, dependent de importurile de gaze
naturale şi curent electric, şi care pe parcursul ultimelor decenii a dus lipsă de investiţii capitale,
necesare pentru modernizare sectorului.
• Utilizarea surselor regenerabile de energie prezintă o perspectivă de dezvoltare a complexului
energetic al Republicii Moldova, deoarece dispune de un şir de avantaje, precum ar fi: sporirea
securităţii energetice a ţării prin reducerea importului de resurse energetice, reducerea cheltuielilor
externe ale ţării pentru energie, crearea locurilor suplimentare de muncă în ţară, ridicarea producţiei
interne, reducerea intensităţii energetice, sporirea ecologizării complexului energetic al ţării prin
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, etc.

• Pentru condiţiile Republicii Moldova, cea mai importantă resursă de energie regenerabilă este
asigurată de biomasă, care se află în abundenţă. Însă este important să se analizeze întreaga gamă de
energii regenerabile disponibile pentru Republica Moldova ca surse ce pot asigura, într-o anumită
măsură, securitatea energetică, vitalitatea acestora pentru încurajarea dezvoltării acestei ramuri în
limitele rezonabile din punct de vedere economic şi social. Sectorul zootehnic în republică rămâne a fi
o sursă permanentă de deşeuri, care pot servi ca o sursă alternativă de energie. Datele statistice privind
efectivul de păsări şi animale, precum şi dejecţiilor provenite de la acestea, ne demonstrează
rentabilitatea implementării tehnologiilor de producere a biogazului în Republica Moldova
• În 2017, ponderea surselor regenerabile din consumul energetic final brut al Republicii
Moldova a fost de 27,8%. Biomasa asigură 98% din această pondere și este utilizată în
special în sectorul încălzirii. Ponderea surselor regenerabile este cu mult peste obiectivul
naţional de 17% stabilit până în 2020, care s-a stabilit în 2012, pe baza situaţiei energetice
din 2009. În acel moment, ponderea surselor regenerabile era de 1.1,9%
• Republica Moldova a cunoscut o dezvoltare limitată a energiei fotovoltaice solare. Pe
parcursul ultimilor cinci ani au fost implementate doar puţin peste 50 de proiecte mici, în
special energie solară pe acoperișuri, cu o capacitate cumulată de aproximativ 4 MW.
Energia fotovoltaică solară ar putea furniza până la 4,5 GW capacitate, cu toate acestea,
peste 20% din aceasta (1 GW) a fost considerată deja competitivă din punct de vedere al
costurilor încă în anul 2016.
• In ciuda numărului mare de râuri, Republica Moldova are o singură centrală hidroelectrică
cu rezervor, cu o capacitate de 16 MW aflată la Costești pe râul Prut, al doilea cel mai
important râu din ţară. În plus, sunt în funcţiune 254 kilowaţi din instalaţiile hidroelectrice
mici. Cele mai bune zone pentru dezvoltare se află pe bazinele de recepţie ale Nistrului,
Prutului și Dunării, potenţialul total al ţării fiind estimat la 3,36 terawatt-ore pe an .
• Energia eoliană este cea mai abundentă sursă de energie regenerabilă din Republica
Moldova, aproape întreaga ţară având locaţii adecvate din punct de vedere tehnic pentru
investiţii în energia eoliană. Energia eoliană este cea mai utilizată tehnologie de energie
regenerabilă la scară largă din sectorul energetic din Moldova. Însă aceasta se bazează numai
pe turbine second-hand importate din ţările europene. Cu un regim nou de sprijin, se
preconizează instalarea a până la 100 MW capacitate nouă de energie eoliană în anii
următori. De asemenea, se iau în considerare și proiecte suplimentare pentru consumurile
proprii ale industriei.
• Hidroenergia domină piața globală a energiei regenerabile. Hidroenergia nu are impact direct asupra
calității aerului; cu toate acestea, construirea și exploatarea unui rezervor hidroelectric poate duce la mai
multe efecte dăunătoare asupra mediului. Barajele construite pentru valorificarea energiei hidroelectrice
tind să influențeze în mare măsură curgerea râurilor, ceea ce poate altera ecosistemele și poate avea un
impact negativ asupra vieții sălbatice și a oamenilor.

• Cel mai negativ impact al acestui gigant dintre sursele regenerabile este inundarea unei zone. Când apa
stocată în baraj este eliberată dintr-o dată, poate provoca inundarea bruscă a râului din aval. Acest lucru
poate duce la distrugerea terenurilor agricole, a pădurilor, a faunei sălbatice și a terenurilor. De exemplu,
centrala hidroelectrică Dhauliganga din India, în 2013, a dus la inundații fără precedent, care au provocat
scufundarea completă a centralei electrice.

• Un raport al Centrului Comun de Cercetare (JRC) afirmă că în 2014, energia eoliană a furnizat 8% energie
electrică Europei. Se preconizează că această cifră va crește la 12% până în 2020. Eolianul deține o
pondere substanțială pe piața globală a energiei regenerabile și un număr apreciabil de parcuri eoliene
urmează să fie construite la nivel mondial în următorii câțiva ani. Cu toate acestea, sectorul energiei eoliene
a căzut sub o atenție atentă în ultimii ani, datorită impactului său asupra păsărilor și altor specii.

• O analiză recentă a Comitetului național de coordonare a vântului (NWCC) a constatat că coliziunile cu

turbinele eoliene și modificările presiunii aerului cauzate de turbinele care se rotesc au dus la moartea mai
multor păsări și lilieci. În mod similar, turbinele eoliene pot dăuna păsărilor marine.
• Soarele este o sursă extraordinară de energie regenerabilă. Cu toate acestea, efectele negative ale
energiei solare sunt asociate cu utilizarea terenurilor, utilizarea apei, pierderea habitatului și materialele
dăunătoare utilizate în fabricarea panourilor solare.

• Pentru a construi o instalație de energie solară la scară de utilitate, este necesară o suprafață mare de
teren. Acest lucru poate interfera cu utilizările existente ale terenului. Utilizarea multor acri de teren
poate duce la defrișarea și gradarea terenului, ceea ce poate provoca compactarea solului, eroziunea și
alterarea canalelor de drenaj. În plus, sistemele de energie solară pot avea un impact asupra terenului în
procesul de extracție, explorare, producție și eliminare a materialelor.

• Unele dintre resursele de biomasă utilizate pentru producerea de energie electrică sunt culturile,
produsele forestiere, deșeurile agricole și deșeurile urbane. Materiile prime bioenergetice și modul în
care este recoltată pot avea un impact negativ asupra utilizării terenurilor, împreună cu emisiile de
încălzire globală. De exemplu, deșeurile umane și animale utilizate pentru alimentarea motoarelor pot
reduce emisiile de carbon, dar pot crește emisiile dăunătoare de metan.

• În plus, utilizarea produselor din copaci sau arbori pentru a crea bioenergie vine cu propriul set de
probleme. Pentru a colecta suficientă cherestea, trebuie defrișat terenul forestier substanțial, ceea ce
provoacă din nou schimbări de actualitate și distruge habitatul animalelor.