Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. O lentilă convergentă formează, pe rând, un sistem afocal cu o altă lentilă convergentă, respectiv,
cu o lentilă divergentă. Distanța dintre lentilele care formează sistemele afocale este, respectiv, 20
cm și 5 cm și măririle liniare transversale ale celor două sisteme sunt egale în valoare absolută.
Convergența primei lentile convergente este:
A) 8 m-1;
B) 0,5 m-1;
C) 2 m-1;
D) 4 m-1;
E) 0,25 m-1
2. Puterea debitată pe circuitul exterior unei surse depinde de rezistența acestuia conform graficului
alăturat. Randamentul transmisiei de putere pentru o valoare a
rezistenței circuitului de 8 Ω este:
A) 50%;
B) 75%;
C) 66%;
D) 89%;
E) 33%
3. Între planul fantelor unui dispozitiv Young și ecran, se interpune o placă cu fețe plan paralele
având indicele de refracție 1,4 și grosimea egală cu un sfert din distanța de la planul fantelor la ecran.
Noua interfranjă, față de interfranja obținută în absența plăcii:
A) este mai mică de 7 ori;
B) crește cu 3%;
C) scade de 14 ori;
D) crește cu 14%;
E) este mai mică cu 7%
4. O eprubetă orizontală închide, printr-o picătură de mercur etanșă, care se poate mișca fără frecări,
o cantitate de gaz ideal, la temperatura de 17oC. Temperatura la care coloana de gaz închisă în
eprubetă își dublează lungimea este:
A) 307oC;
B) 480 K;
C) 580oC;
D) 34oC;
E) 600 K
5. O rază de lumină monocromatică este incidentă la 30o dintr-un mediu cu indicele de refacție n0 pe
o lamă cu fețe plan paralele. Sub aceasta se află un set de astfel de lame, fiecare având indicele de
refracție 𝑛 = , unde 𝑗 ≥ 1, 𝑗 ∈ ℕ și 𝑘 ∈ ℛ . Dacă are loc reflexia totală la suprafața de separație
dintre lamele a doua și a treia, k are valoarea:
A) 2 ;
B) √2 ;
C) ;
1
D) ;
E) 2
6. Căldura schimbată într-un ciclu Carnot este 2 kJ, iar gazul ideal cedează sursei reci câte 200 J pe
ciclu. Randamentul are valoarea:
A) 0,89;
B) 7/12;
C) 93%;
D) 10/11;
E) 75%
7. Un rezistor este format dintr-un fir spiralat cu 10 spire. Din cauza unei folosiri necorespunzătoare,
una dintre spire se lipește între două puncte, iar rezistența lipiturii este 1 Ω. Dacă rezistorul fără
defect avea rezistența R = 10 Ω, rezistența acestuia după defectare devine:
A) 11 Ω;
B) 9,5 Ω;
C) 10,5 Ω;
D) 8 Ω;
E) 12,5 Ω
9. O radiație cu λ = 602 nm este incidentă la 30o pe o rețea de difracție care are constanta rețelei l =
1,25 µm. Unghiul sub care se vede minimul de ordinul al treilea de aceeași parte a razei incidente
este:
A) 30o;
B) π/4;
C) arcsin(0,8);
D) 60o;
E) 15o
11. Dintr-un fir omogen se construiește un pătrat. La două vârfuri consecutive ale pătratului se
conectează o sursă de tensiune cu E = 9 V și Isc = 3 A. Se constată că, în acest caz, randamentul
transferului de putere este 50%. Rezistența firului inițial are valoarea:
A) 3 Ω;
B) 12 Ω;
2
C) 4,5 Ω;
D) 9 Ω;
E) 16 Ω
12. La bornele A, B ale circuitului din figură se conectează o sursă de tensiune cu rezistența internă
de 2 Ω și tensiunea la mers în gol de 12 V. Dacă R = 2 Ω și r = 4 Ω, randamentul transferului de putere
este:
A) 50%;
B) 0,33
C) 0,66;
D) 99%;
E) 80%
14. O pană optică cu aer are unghiul de 6o. La incidență normală formează o interfranjă de 2,75 µm.
Dacă 𝜋 ≅ 3, lungimea de undă a radiației monocromatice este:
A) 450 nm;
B) 6.10-7 m;
C) 5500 Å;
D) 0,7 µm;
E) 6750 Å
15. Din două fire din același material, având aceeași lungime și S2 = 2S1 se construiește montajul din
figură. Dacă reziztența electrică a primului fir este R1 = 18 Ω, rezistența internă a unei surse care,
conectată între punctele A și B debitează putere maximă pe circuit este:
A) 9 Ω;
B) 18 Ω;
C) 2 Ω;
D) 6 Ω;
E) 1 Ω
16. Dependența p = f(ρ) pentru mase egale din gaze diferite aflate la aceeași temperatură este redată
în graficul din figură. Alegeți afirmația adevărată:
A) µ1 = µ3 < µ2;
B) µ1 < µ2 < µ3;
C) µ1 < µ2 și µ3 < µ2;
D) µ1 > µ2 > µ3;
E) µ1 = µ2 = µ3
17. Un om citește clar dacă ține cartea la 40 cm de ochi. Pentru a putea citi la distanța optimă (25
cm), folosește o lentilă de contact cu convergența:
A) 0,5 dioptrii;
B) 1 dioptrie;
C) 1,5 dioptrii;
D) 2 dioptrii;
E) 2,5 dioptrii
3
18. Pe ecranul situat în focarul unei lentile cu f = 13,84 cm se observă maximul de ordinul al treilea al
difracției pe o rețea cu constanta l = 0,06 mm la distanța x = 3,46 mm de axa optică principală a
lentilei. Lungimea de undă a radiației monocromatice, la incidență normală pe rețea, are valoarea:
A) 600 nm;
B) 550 nm;
C) 500 nm;
D) 750 nm;
E) 700 nm
19. Un pahar cu înălțimea de 28 cm este privit la incidență normală, de sus. Dacă indicele de refracție
al apei n = 4/3, înălțimea, față de baza paharului, până la care acesta trebuie să fie umplut cu apă,
pentru ca el să pară plin pe jumătate, este:
A) 16 cm;
B) 14 cm;
C) 7 cm;
D) 20 cm;
E) 18 cm
20. Temperatura a (1/R) moli de gaz ideal se triplează izobar de la 127 oC. Lucrul mecanic efectuat în
acest caz are valoarea:
A) 8310 J;
B) 4 kJ;
C) 200 J;
D) 800 J;
E) 127 J
21. Despre interferența obținută prin dispozitivul lui Young este adevărat că:
1) se obține prin divizarea frontului de undă;
2) este nelocalizată;
3) întotdeauna se obține un maxim central;
4) interfranjele sunt egale
4
24. La lumina total polarizată prin reflexie pe un dielectric:
1) vectorul intensitatea câmpului electric este perpendicular pe planul format de raza incidentă și de
raza reflectată pentru lumina reflectată;
2) în cazul razei refractate, aceasta este parțial polarizată;
3) tangenta unghiului de incidență este egală cu raportul dintre indicele de refracție al dielectricului
și indicele de refracție al mediului de incidență;
4) fasciculele obținute prin reflexie sunt puternic colimate
28. Cele patru becuri sunt identice și au fiecare rezistența R. Becul 1 funcțonează
nominal. În acest caz:
1) becul 4 se arde;
2) dacă se leagă în paralel cu becul 2 o rezistență R’ = 3R, acesta va funcționa
nominal;
3) dacă se leagă în serie cu becul 4 o rezistență R’ = 0,5R, acesta va funcționa
nominal;
4) becul 4 funcționează nominal
5
4) temperatura de topire-solidificare crește cu creșterea presiunii
32. Despre transformările simple ale gazului ideal nu este adevărat că:
1) în coordonatele (p-ρ), izoterma se reprezintă ca o hiperbolă echilateră;
2) în coordonatele (p-V), adiabata se reprezintă ca o parabolă;
3) în coordonatele (ρ-T), izocora se reprezintă ca o dreaptă care trece prin origine;
4) în coordonatele (ρ-T), izobara se reprezintă ca o hiperbolă echilateră
34. Aceeași cantitate de gaz ideal își variază la fel temperatura prin absorbția căldurii, pe rând, izocor
(3000 J), respectiv izobar (6000 J). Din datele problemei, este adevărat că:
1) în general, căldura absorbită în procesul izocor este mai mare decât căldura absorbită în procesul
izobar;
2) procesul prezentat este imposibil, din punct de vedere fizic;
3) procesul prezentat este politrop, cu exponentul n = 0,5;
4) exponentul adiabatic γ = 2
38. Despre rezistența electrică a unui conductor dat este adevărat că:
1) depinde direct proporțional de tensiunea electrică, dacă intensitatea curentului rămâne constantă;
2) unitatea de măsură poate fi exprimată ca W.A-2;
3) măsoară capacitatea unui conductor de a se opune trecerii curentului electric;
4) este independentă de tensiunea, respectiv intensitatea curentului electric stabilite într-un
conductor
6
4) prin condensare, mediul exterior se răcește
40. Lumina:
1) se propagă rectiliniu în medii omogene și izotrope;
2) străbate distanța dintre două puncte în timpul cel mai scurt;
3) în general, la trecerea printr-un dioptru, raza de lumină își schimbă direcția de propagare;
4) lungimea de undă depinde de mediul în care se propagă lumina