T4_med

1. Enunţul corect al primului principiu al termodinamicii este :

a) în orice transformare termodinamică reversibilă, dacă
transformarea este ireversibilă, ;
b) în orice transformare, variaţia a energiei interne depinde de stările
iniţială şi finală ale sistemului, fiind dependentă de stările intermediare
prin care trece sistemul termodinamic;
c) într-o transformare ciclică monotermă, ; dacă
transformarea ciclică monotermă este ireversibilă ,
d) în orice transformare, variaţia a energiei interne depinde de stările
iniţială şi finală ale sistemului, fiind independentă de stările intermediare
prin care trece sistemul termodinamic;
e) variaţia a energiei interne a unui sistem termodinamic este egală
cu suma vectorială dintre căldura primită de sistem şi lucrul mecanic
efectuat de sistem.
2. Mărimea fizică numeric egală cu căldura necesară pentru a varia temperatura
unui corp cu un grad se numeşte:
a) căldura specifică a corpului;
b) căldura molară;
c) capacitate calorică a corpului;
d) energie termică;
e) energie calorică.
3. Randamentul unei maşini termice care efectuează o transformare ciclică
bitermă are formula:
a) ;

b) ;

c) ;

d) ;
e) Nicio varianta
4. Randamentul unei maşini termice care funcţionează după un ciclul Carnot
este ( ):

a) ;

b) ;

c) ;

d) ;

e) .

1
5. Ecuaţia transformării adiabatice este :
a) ;
b) ;
c) ;
d) ;
e) Nicio variantă.
6. Legea transformării izocore este :
a)
b)
c)
d)
e)
7. Referindu-ne la ciclul reprezentat în figura alăturată, putem afirma că sistemul
termodinamic efectuează lucru mecanic în:

a) procesul 1-2 ;
b) procesul 2-3;
c) procesul 3-1;
d) toate procesele;
e) nici o afirmaţie nu este corectă.
8. Notaţiile fiind cele obişnuite în manualele de fizică, unitatea de măsură în S.I.
pentru mărimea fizică exprimată prin relaţia este:
a) Pa
b) atm
c) torr
d)
e) N
9. Într-o transformare izobară a unui gaz ideal se constată că lucrul mecanic
efectuat de gaz este de 3 ori mai mic decât căldura primită. Dacă R este
constanta universală a gazului ideal şi μ masa molară a gazului, atunci
căldura specifică izocoră este:
a) ;

b) ;

c) ;

d) ;
e) ;
10. Un calorimetru din cupru cu masa conţine apă cu masa
la . În calorimetru se introduce o bilă de cupru cu masa
la temperatura . Temperatura de echilibru este . Se dă
căldura specifică a apei . Să se calculeze căldura specifică a
cuprului:

2
 a) ;

b) ;

c) ;

d) ;

e) .
11. Nu Care dintre următoarele afirmaţii este corectă:
a) dacă temperatura substanţei este mai mare decât cea critică, substanţa
se va găsi în stare lichidă, indiferent de presiunea la care există ;
b) vaporizarea în vid este lentă;
c) viteza de evaporare este proporţională cu presiunea atmosferică de
deasupra lichidului;
d) un lichid începe să fiarbă atunci când presiunea maximă a vaporilor săi
este egală cu presiunea de deasupra lichidului;
e) trecerea directă din stare solidă în stare gazoasă se numeşte
desublimare.
12. Dintre mărimile fizice legate de structura discontinuă a substanţei este mărime
adimensională:
a) Unitatea atomică de masă;
b) Masa moleculară relativă;
c) Numărul lui Avogadro;
d) Molul ;
e) Volumul molar.
13. La bornele unui rezistor cu rezistenţa electrică R = 5Ω se aplică o tensiune
electrică U = 10V . Intensitatea curentului electric prin rezistor are valoarea:
a) 0,5 A
b) 2 A
c) 20 A
d) 50 A
e) 0,2 A
14. Numărul de ecuaţii independente care se pot obţine într- o reţea electrică cu n
noduri, prin aplicarea legii I a lui Kirchhoff, este:
a) n-2;
b) n-1;
c) n;
d) n+1;
e) n+2.
15. Schema unei porţiuni dintr-o reţea electrică este redată în
figura alăturată, pe care sunt notate valorilor intensităților
unor curenți: I1 = 1 A, I2 = 2 A şi I12 = 4 A Ceilalţi curenţi au
intensităţile:

a) I31=1 A
b) I3=3 A
c) I23=- 6 A
d) I3=- 1 A

3
 e) I3= - 3 A

16. Un conductor din manganină cu secţiunea S = 4mm2 şi rezistenţa electrică R =

2,4Ω este înfăşurat pe un cilindru din ceramică spiră lângă spiră. Numărul de
spire este N = 500 iar lungimea unei spire este L = 4cm. Rezistivitatea
electrică a manganinei este egală cu:
a) ;
b) ;
c) ;
d) ;
e) .
17. Randamentul de transfer al energiei de la sursă în circuitul exterior este egal
cu:
a) raportul dintre t.e.m. a generatorului şi tensiunea la bornele circuitului
exterior;
b) raportul dintre rezistenţa internă a generatorului şi rezistenţa circuitului
exterior;
c) raportul dintre energia disipată în circuitul interior sursei şi energia
disipată în circuitul exterior;
d) raportul dintre puterea consumată de circuitul exterior şi puterea
furnizată de generator;
e) raportul dintre puterea consumată de circuitul exterior şi puterea
furnizată de circuitul interior.
18. În figura alăturată este redată dependenţa tensiunii la bornele rezistorului R1
şi respectiv a tensiunii la bornele rezistorului R2 de intensitatea curentului
electric ce trece prin fiecare dintre aceste rezistoare. Rezistenţa electrică a
grupării paralel a celor două rezistoare este egală cu:
a)
b)
c)
d)
e)
19. Un acumulator cu t.e.m. de 12V are intensitatea
curentului în scurtcircuit Isc = 40A.Rezistenţa internă este:
a)
b)
c)
d)
e)
20. Rezistenţa echivalentă a trei consumatori identici legaţi în serie este R = 18Ω .
Rezistenţa echivalentă a celor trei consumatori legaţi în paralel are valoarea:
a) 0,5 Ω
b) 1 Ω;
c) 2 Ω;
d) 3 Ω;
e) 4 Ω.
21. Se poate afirma că amperul este:
a) intensitatea curentului care străbate un conductor de rezistenţă 0,5 Ω
atunci când la borne i se aplică o tensiune de 2 V
b) o unitate de măsură fundamentală

4
 c) numeric egal cu sarcina electrică a electronilor de conducţie ce străbat
secţiunea transversală a unui conductor în timp de un minut
d) intensitatea curentului care, străbătând un conductor de rezistenţă 2 Ω,
determină degajarea unei călduri de 4 J în timp de o secundă
e) nici un răspuns nu este corect.
22. Rezistivitatea electrică:
a) este o proprietate a conductoarelor
b) depinde de dimensiunile conductorului
c) este o constantă de material
d) pentru metale pure, are cea mai mare valoare la temperatura de 0C
e) nu variază cu temperatura
23. Se consideră 32 generatoare identice, fiecare având t.e.m. şi rezistenţa
internă E şi rezistenţa internă r . Se formează 4 grupări, fiecare grupare fiind
formată prin gruparea în serie a 8 generatoare. Cele patru grupări se leagă
apoi în paralel. Generatorul echivalent cu gruparea mixtă astfel obţinută are
t.e.m şi rezistenţa internă:
a) 8E; 2r
b) 4E; 0,5r
c) 8E; 0,5 r
d) 4E; 2r
e) 4E; 4r

24. Se consideră montajul electric din figura alăturată. Prin închiderea

întrerupătorului K , puterea electrică furnizată de sursa cu rezistenţa interioară
nulă:
a) creşte deoarece scade rezistenţa electrică a
circuitului;
b) scade deoarece scade rezistenţa electrică a
circuitului;
c) nu se modifică;
d) devine nulă deoarece sursa nu are rezistenţă
internă;
e) nici un răspuns.

25. Direcţia razei refractate coincide cu direcţia celei incidente dacă:

a) are loc doar fenomenul de reflexie;
b) indicele de refracţie al mediului de incidenţă este mai mare decât al
celui de emergenţă;
c) indicele de refracţie al mediului de incidenţă este egal cu cel al mediului
emergenţă;
d) indicele de refracţie al mediului de incidenţă este mai mic decât al celui
de emergenţă;
e) nici un răspuns.

26. Un obiect liniar este aşezat perpendicular pe axul optic principal la distanţa de
10 cm faţă de o lentilă convergentă subţire, cu distanţa focală de 5 cm . Înălţimea
imaginii furnizată de lentilă este:
a) jumătate din înălţimea obiectului;
b) egală cu înălţimea obiectului;
c) de două ori mai mare decât înălţimea obiectului;

5
 d) de trei ori mai mare decât înălţimea obiectului;
e) de patru ori mai mare decât înălţimea obiectului.
27. Construcţia imaginii lumânării L printr-o lentilă divergentă este reprezentată
corect în figura:

a) a;
b) b;
c) d;
d) c;
e) a şi b.
28. Mărirea transversală a unui sistem de două lentile subţiri centrate este egală
cu:
a) produsul măririlor lentilelor ( );
b) suma măririlor lentilelor ( );
c) diferenţa măririlor lentilelor ( );
d) raport măririlor lentilelor ( );
e) media aritmetică măririlor lentilelor ( ).
29. Focarul imagine al lentilelor divergente este:
a) real,situat în faţa lentilei;
b) real, situat în spatele lentilei;
c) virtual,situat în faţa lentilei;
d) virtual, situat în spatele lentilei;
e) nici un răspuns.
30. O rază de lumină cade sub un unghi de incidenţă de 45 0 pe suprafaţa de
separare aer-sticla, venind din aer( n1= 1). Cunoscând indicele de refracţie al
sticlei n2 = 21/2 , unghiul de deviaţie (dintre direcţia razei incidente şi direcţia razei
emergente) este:
a) 00;
b) 450;
c) 600;
d) 150;
e) 900.
31. Un observator se află într-o sală în care doi pereţi verticali alăturaţi, reciproc
perpendiculari, sunt oglinzi plane. Numărul de imagini distincte pe care le vede
observatorul este:
a) 1
b) 2
c) 3
d) 4
e) 5

6
32. Distanţa minimă dintre un obiect şi imaginea sa reală formată într-o lentilă
convergentă cu distanţa focală f este:
a) f;
b) 2f;
c) 3f;
d) 4f;
e) 5f.
33. Fasciculele de lumină care cad pe un sistem optic se numesc paraxiale dacă:
a) sunt înguste, învecinate axului optic principal al sistemului şi puţin
înclinate faţă de acesta;
b) sunt înguste, depărtate de axul optic principal al sistemului şi puţin
înclinate faţă de acesta;
c) sunt înguste, învecinate axului optic principal al sistemului şi mult
înclinate faţă de acesta;
d) sunt înguste, depărtate de axul optic principal al sistemului şi mult
înclinate faţă de acesta;
e) sunt groase.
34. Un sistem optic centrat format din două lentile este un sistem afocal, dacă:
a) focarul obiect al primei lentile coincide cu focarul obiect al celei de-a
doua lentile;
b) focarul obiect al primei lentile coincide cu focarul imagine al celei de-a
doua lentile;
c) focarul imagine al primei lentile coincide cu focarul obiect al celei de-a
doua lentile;
d) focarul imagine al primei lentile coincide cu focarul imagine al celei de-
a doua lentile;
e) focarul imagine al primei lentile coincide cu focarul obiect al primei
lentile.
35. Pentru a obţine o imagine virtuală a unui obiect real într-o lentilă
convergentă, obiectul trebuie plasat faţă de lentilă:
a) la infinit;
b) la dublul distanţei focale;
c) între focar şi dublul distanţei focale;
d) între focar şi lentilă;
e) în focar.
36. Secțiunea principală a unei prisme aflată în aer este un triunghi echilateral.
Unghiul de incidență este egal cu unghiul de emergență și are valoarea de 45 0.
Valoarea indicelui de refracție este:
a. n=3/2 b. n= c. n=4/3 d. n=1,6