Sunteți pe pagina 1din 7

Ce presupune regimul alimentar?

Tratarea steatozei hepatice prin regim alimentar este esentiala, aceasta este parerea specialistilor din domeniu. In cazul steatozei alcoolice, stoparea consumului de alcool reprezinta primul pas. Dieta celor afectati trebuie sa contina branza proaspata de vaci, sfecla rosie, salata de morcovi, carne de pasare. De asemenea, regimul zilnic trebuie sa contina neaparat o cantitate insemnata de alte legume si fructe. Alimentele interzise din acest regim alimentar sunt: grasimile de origine animala, carnea de porc, carnea de oaie, mezelurile, alimentele prajite, afumaturile si dulciurile. Alte recomandari se fac in ceea ce priveste orele de somn (minimum 8 ore), repetarea periodica a analizelor de sange, consumul mare de fructe si legume, efectuarea zilnica a exercitiilor fizice si repetarea ecografiei abdominale la 6-8 luni de la primul control. Medicamentele hepatotoxice, administrate fara recomandarea medicului, sunt complet interzise. Ele pot avea efecte adverse daca nu sunt administrate in mod corespunzator. Dieta recomandata Nu exista nici un tratament specific pentru vindecarea ficatului gras. In cazul in care cauza este consumul de alcool, se va renunta la acesta. Daca motivul il constituie obezitatea, se va initia un program de slabit prin care se va reduce greutatea corporala si se va preveni ingrasarea. Se vor evita anumite alimente, cum ar fi: painea, orezul alb, cerealele si zaharul concentrat. Persoanele diagnosticate cu ficat gras ar trebui sa manance alimente bogate in fibre, cu cat mai putine grasimi saturate si cu putine calorii. Mai mult, caloriile acestor alimente nu trebuie sa depaseasca 30% din totalul caloriilor zilnice. Painea si cerealele Pot fi consumate: paine din cereale integrale, biscuiti din grau integral, quinoa, orez brun, grau bulgur, fasole boabe. Painea alba ar trebui sa fie evitata. Carne, legume si fructe In cazul unor persoane ar putea fi suficient consumul carnii de pui fara piele, carnea de vita macra de vitel sau iepure slaba sau peste slab. Ar trebui sa se evite carnea rosie, bacon, carnea de porc, cremvustii, mezelurile, pestele gras cum ar fi tonul si somonul. Ar trebui sa se limiteze cantitatea de produse lactate consumate cum ar fi lapte, branza, unt, margarina si smantana. Galbenusul de ou ar trebui evitat, iar albusul de ou consumat de doua ori pe saptamana. Sunt permise din belsug fructele si legumele proaspete. Proteine Carnea slaba, fasolea, soia si fructele de mare contin proteine fara grasimi si pot fi consumate de catre cei care au ficatul gras. Desert Persoanele cu ficat gras ar trebui sa consume fructe proaspete la desert, in loc de prajituri, gogosi si alte produse de patiserie. Cei care au diabet, ar trebui sa urmeze regimul alimentar specific bolii. Diabeticii vor controla putin mai greu problema ficatului gras, trebuie sa acorde o atentie speciala acestei probleme si vor consuma doar alimente cu un continut scazut de glucide. Supe si bauturi Supa de legume (cartofi, broccoli, ardei, morcov) este indicata in cazul persoanelor cu ficat gras. Supa de varza ar trebui exclusa. Mai mult, supa de pui nu este recomandata si nici supa de peste, ciuperci, de carne de vita. Alcoolul si bauturile carbogazoase ar trebui complet evitate. Este permis doar consumul ocazional, eventual, nu si cel regulat.

Folosind aceste repere, se pot pregati diverse meniuri pentru dieta persoanelor care au ficat gras. Pentru prepararea hranei se va evita folosirea de grasimi (mai ales cele saturate) sau prea mult ulei, dar si prajelile. Este recomandata folosirea uleiului de masline. Nu se vor depasi caloriile permise zilnic, iar activitatea fizica nu trebuie sa lipseasca. Eliminarea alcoolului, regimul alimentar si exercitiile fizice vor atenua simptomele provocate de ficatul gras. De asemenea se va preveni ciroza hepatica sau chiar transplantul de ficat. Cu toate acestea, nu este indicata pierderea rapida in greutate, intrucat acest aspect ar putea inrautati situatia. Scaderea in greutate se va face lent si treptat si ar putea dura chiar si 6 luni sau mai mult. Exemplu de meniu Mic dejun: fulgi de ovaz cu lapte, o ceasca cu ceai; Gustare: omleta cu albusuri de ou, o ceasca cu ceai de macese; Pranz: supa de legume, carne de pui sau vita slaba, un cartof copt, fructe; Gustare: branza telemea, ceai cu lapte; Cina: peste fiert, piure de legume, ceai cu lapte; Gustare: iaurt degresat. Respectarea sfaturilor dietetice nu va contribui doar la imbunatatirea functiei ficatului ci si la scaderea in greutate, eliminarea toxinelor si instalarea unei stari de bine. Regimul alimentar in bolile de ficat
Principii generale

Regimul alimentar in bolile de ficat Regimul alimentar in bolile de ficat este diferentiat in functie de boala si bolnav: - regimul alimentar in ciroza este mai restrictiv, in timp ce regimul alimentar in hepatita cronica, este mult mai lax - alte boli asociate (bolnavii de ficat fac frecvent si gastrite/ulcer), necesita regim alimentar suplimentar deosebit, in functie de boala - starea de moment a bolnavului, poate impune ca in unele momente regimul poate fi mai larg, iar in altele mai restrictiv.

Principii generale de regim in boli de ficat: - Alimentatie bogata in glucide (dulciuri/fainoase) - Consum moderat de grasimi in special animale - Proteine in cantitate normala - mai reduse in ciroza cu encefalopatie (tulburari de memorie si constienta);

- Sare in cantitate normala in hepatite, redusa sau zero in ciroze cu lichid - Lichidele - dupa sete
- Renuntarea totala la alcool.

Alimente permise In bolile de ficat sunt permise urmatoarele alimente: - Ciorbe si supe de carne de pui, vita, de legume, neprajite, de ovaz, de orez, gris, perisoare, galusti; - Sote-uri si piureuri de legume - fasole verde, ardei gras, morcovi, dovlecei, gulii, conopida, spanac, salata verde, sfecla, rosii, sub forma de salate sau pregatite fara ceapa ori rantasuri si cu unt sau ulei nefiert; - Cartofi natur, piure, copti in coaja cu putin unt sau ulei, cu branza de vaca; - Carne fripta: pui, vita, iepure de casa, curcan, carne slaba, fara piele si grasime, peste slab alb rasol simplu sau impanat cu legume, perisoare sau chiftele fierte, peste slab, fiert, rasol cu legume; - Mezeluri: sunca de Praga, cremwursti, parizer slab condimentat; - Peste slab (salau, stiuca, biban); - Grasimi: unt, ulei de floarea soarelui sau de masline neprajit; - Oua fierte moi doua/saptamana albus sub forma de omleta in abur sau sufleuri, omleta dietetica; - Sosuri fara grasime prajita, sos alb de rosii sau de zarzavat; - Lapte si lactate: lapte dulce slabcu cafea, lapte batut, iaurt slab, kefir, branza dulce de vaca, cas, urda, telemea desarata; - Paste fainoase de orice fel; - Paine: paine veche de o zi, biscuiti simpli (populari), chifle, mamaliguta; - Dulciuri si prajituri: pregatite cu putine oua si foarte putina grasime, prajituri uscate, prajituri cu miere, aluaturi fragede, tarte cu fructe sau marmelada, placinta cu mere sau branza dulce; gemuri, dulceturi, miere; - Fructe crude, coapte la cuptor, compoturi, gem, jeleuri: mere, prune, citrice, fragi, capsuni, zmeura, pepene verde, struguri, smochine; - Bauturi: apa plata - preferabil, sucuri si siropuri de fructe sau legume; - Condimente: patrunjel, marar, leustean, dafin, cimbru, chimen, telina, lamaie, sare normal daca nu este contraindicata - ciroza; - Se recomanda 5-6 mese pe zi mai reduse cantitativ.

Alimente interzise
Sunt interzise:

- Supe: supe grase de porc, rata, gasca, afumaturi; - Ciorba de burta, fasole, afumaturi, porc; - Legume: fasole si mazare uscata, varza, vinete, rosii in cantitati mari si necojite, ardei iute, ciuperci, ridichi, ceapa, usturoi, telina, praz, muraturile; - Carne: de porc, rata, gasca, vanat, carnea prajita, carnea conservata prin afumare, mezeluri, sunca grasa, organe (creier, rinichi, ficat, plamani); - Peste gras (nisetru, cega, somn, morun, sardele, heringi), icre de peste, raci, fructe de mare, peste afumat, conserve de peste; - Grasimi: untura, slanina, kaiser si similare; - Oua - omleta, ochiuri prajite, maioneza; - Lapte si lactate: lapte gras,branzeturi fermentate, smantana; - Paine: calda, paine neagra, biscuiti preparati cu grasime sau cacao; - Dulciuri si prajituri: cu creme grase, pregatite cu oua, cacao, frisca ori grasime, tort, inghetata, ciocolata; - Fructe cu coaja si samburi - nuci, alune, migdale, masline sarate; - Condimente: piper, hrean, boia, dafin, mustar, otet; - Bauturi: cafea, bauturi pe baza de cola, alcool (bere, vin, tuica, etc.), bauturi gazoase (daca exista meteorism);

DIETOTERAPIA I FITOTERAPIA STEATOZEI HEPATICE

Tratarea ficatului gras chiar i n lipsa unor simptome evidente este esenial, deoarace neglijarea tulburrii poate avea consecine dintre cele mai periculoase. Apariia brusc a steatozei hepatice duce la distrofia acut a ficatului iar starea cronic, n unele cazuri instaleaz ciroza atrofic a ficatului. Din aceste motive, nfiltrarea gras a ficatului necesit o abordare serioas. nainte de toate este nevoie s se suprime factorii exogeni sau endogeni care au condus la instalarea afeciunii.

REGIMUL ALIMENTAR Regimul alimentar este esenial. Dieta trebuie s fie normalcaloric, hiperprotidic, normalglucidic i hipolipidic. Steatoza hepatic apare frecvent la vegetatrienii care nu au o alimentaie foarte diversificat, ca un simptom al hipoproteinismului. Proteinele din alimente trebuie s conin toi aminoacizii eseniali punndu-se accent pe metionin. Alimentaia zilnic trebuie s conin mai mult de 120 g de proteine. Este necesar ca alimentele s conin colin, betain, carnitin, vitamina B12 . Hidraii de carbon trebuie s provin din surse ct mai naturale i s fie n ct mai mic msur glucide cu absorbie rapid. S-a constatat c o diet hiperproteic i hipoglucidic face mai mult ru dect bine. Din acest motiv dieta n steatoza hepatic a diabeticilor este pretenioas i trebuie monitorizat. Hrana zilnic trebuie s conin 300-350 g. de glucide. Lipidele neutre sunt, n general duntoare. Uleiurile vegetale bogate n acizi grai mono i polinesaturai (uleiuri presate la rece), n cantiti mici sunt lipotrope. Este, deasemenea, benefic petele gras, chiar i n cantiti mai mari. Produsele bogate n tiamin (excesul de vitamin B1 poate fi chiar o cauz a infiltraiei grase a ficatului) i vitamina PP trebuiesc limitate, iar suplimentele ori medicamentele care le conin trebuiesc evitate. REGULI DIETETICE ALIMENTE DUNTORE Se evit alimentele cu aciune hepatotoxic sau antilipotrop ca: alcool, grsimi animaliere (unt, smntn, fric, carne gras), carne i orice alt preparat din porc, mezeluri, afumturi, conserve de carne sau pete, orice produs preparat "pane" (s-a constat c efectul nociv al acestora este specific steatozei hepatice), prjelile, rntaurile, condimentele iui i picante (ketchup, boia iute, kurry picant, ceap usturoi, ardei iute, coji de citrice - hreanul n cantiti mici este permis), rcoritoarele industriale, ngheata, berea fr alcool, produsele de cofetrie. Sarea i zahrul rafinat se limiteaz pn la o linguri pe zi. Bolnavii hepatici nu tolereaz buturile i mncrurile reci. Este bine ca n alimentaie s se exclud ciupercile i grapefruitul. ALIMENTE BENEFICE Glbenuul crud de ou (bogat n colin) i brnza proaspt de vaci (bogat n metionin) sunt alimente medicament n aceast afeciune. Brnza prospt de vaci, datorit coninutului mare de cazein poate s se consume n cantiti mari. Unele cercetri indic c administrarea de 400 g. de brnz zilnic, scurteaz la jumtate durata bolii. Sfecla roie, sfecla pentru zahr precum i salata de sfecl cu hrean, prin coninutul mare de betain contribuie la ameliorarea afeciunii. Efecte curative mai prezint salata de morcovi cruzi rai cu ulei presat la rece i suc de lmie. Se mai recomand consumul de peti grai (crap, somn, lin, etc) i de Salmonidae (pstrvi, somoni).

De pe masa bolnavului de steatoz hepatic nu trebuie s lipseasc fructele (minim 1 kg zilnic) i legumele proaspete (minim 500 g. zilnic). ALIMENTE CE TREBUIESC RESTRICIONATE Pinea i alte panificabile, chiar i cele din fin integral sau tre (sunt bogate n vitamina B1) se limiteaz la 50-100g pe zi. Pastele finoase sunt mai tolerate datorit coninutului mai mare de proteine i a srciei n tiamin. Se poate consuma, n cantitate moderat, carne de pasre, fr piele, recomandndu-se pieptul care este mai srac n grsimi. O dat sau de dou ori pe sptmn, pentru diversificarea meniului, se poate consuma carne slab de vit. Petii rpitori, cu excepia Salmonidaelor (pstrvi, somoni), i a celor oceanici sunt mai puin recomandai dect cei de balt care sunt mai grai i dect cei de ap rece care sintetizeaz acizi grai de tip omega cu lan lung. ALIMENTE CU TOLERAN INDIVIDUAL Proteinele vegetale, coninute mai ales de leguminoase, se ajusteaz n meniu dup tolerana individul. Dac se tolereaz bine, ele pot nlocui carnea, dar n nici un caz brnzeturile i oule. Laptele i lactatele sunt i ele produse mai mult sau mai puin tolerate, n funcie de individ. FITOTERAPIE De efect, este o infuzie lipotrop preparat din: -coada oricelulului (Achilea millefolium), inflorecene (Millefolii flos), 3 pri -ienupr (Juniperus communis), pseudobace (Juniperi fructus), 1 parte [se poate nlocui, chiar cu rezultate mai bune, cu frunze sau pseudobace proaspete de tuia (Thuja sp.)] -rostopasca (Chelidonium majus), partea aerian nflorit (Chelidonii herba), 1 parte -turi mare (Agrimonia eupatoria), partea aerian nflorit (Agrimoniae herba), 2 pri -sovrf (Origanum vulgare), inflorecene (Origani flos) 1 parte [se poate nlocui cu cimbrior (Thimus serpyllum)] -lichen de piatr (Cetraria islandica), talul (Lichen islandicus herba) 1 parte [se poate nlocui cu oricare specie de licheni] Ceaiul se prepar dintr-o lingur de plant la o can cua ap. Se administreaz de 2 ori pe zi. Tratamentul trebuie s mai cuprind o terapie de regenerare hepatic. n acest scop se utilizeaz n paralel cu ceaiul lipotrop, una din urmtoarele formule (este bine ca preparatele regeneratoare s alterneze de la o zi la alta): 1.Praf de cicoare (Chicorium intibus) [partea aerian] i semine de armurariu (Silybum marianum) n pri egale. Se obine din rnirea fin a materialului vegetal. Se administreaz cte o linguri pe zi cu ap sau cu infuzia lipotrop. 2.Macerat la rece de troscot (Polygonum aviculare) sau de coada calului (Equisetum arvense) (este un extras de siliciu coloidal cu efect hepatoregenerator).

Dup un calendar strict (14 zile, cu 40 pauz), n tratamentul steatozei hepatice, se poate utiliza cu bune rezultate i pedicua (vezi i PEDICUA N FITOTERAPIE). STIMULAREA PANCREASULUI N STEATOZA HEPATIC Pancreasul endocrin produce o substan lipotrop numit hormon lipocaic. n convalecen, bolnavul n refacere, este bine s urmreasc i un efect de sporire a secreiei acestui hormon, prin tonifierea