CATETERE VENOASE

PERIFERICE ȘI
CENTRALE

Aszalos Gréta-Tamara
Farmacie generală
1. CATETERE VENOASE PERIFERICE
 cateterul venos periferic se mai numește și CVP, linie
venoasă periferică, sau cateter de acces venos periferic

 este un tub mic, flexibil plasat într-o venă

periferică pentru administrarea fluidelor, electroliților,
inclusiv a glucozei și nutriției parenterale,
medicamentelor, sângelui sau produșilor sângelui

 introducerea unei canule de plastic și retragerea acului a

fost introdusă ca tehnică în 1945

 în 1983, a fost introdusă prima versiune din poliuretan

 COMPONENTELE UNUI CATETER VENOS
PERIFERIC

Figura 1.1. Componentele unui cateter venos periferic

(vârf pentru introducerea în venă (1a), aripi pentru manipularea manuală și fixarea cateterului cu adezivi
(1b), supapă pentru a permite injectarea de medicamente cu o seringă (1c), capăt care permite conectarea
la o linie de perfuzie intravenoasă, și plafonarea între utilizări (1d); ac (parțial retras) care servește doar ca fir
de ghidare pentru introducerea canulei (2) și capac de protecție care este eliminat înainte de utilizare (3)
 DIMENSIUNEA CATETERELOR
 cateterelor venoase periferice pot fi date de Calibru
Birmingham sau ecartament francez.
 diametrul este proporțional cu ecartamdimensiunile entul
francez și invers proporțional cu ecartamentul Birmingham
Ecartament Debitul maxim
Diametru (mm) Culoare [7]
Birmingham (ml/min) [7]

26 0.46 13-15 Negru

24 0.60 36 Galben

22 0.90 56 Albastru

20 1.10 40-80 Roz

18 1.30 75-120 Verde

17 1.50 128-133 Alb

16 1.80 236 Gri

14 2.00 270 Portocaliu

Tabel 1.1. Dimensiunea cateterelor venoase periferice

Figura 1.2. Tipuri de catetere venoase periferice în funcție de dimensiuni și culoare
Puncţionarea venei se face în decubit dorsal, cu membrul superior în
abducţie, antebraţul fixat pe un stativ, astfel:

1. Se alege o venă palpabilă şi vizibilă.

2. Se aplică un garou în jurul braţului şi se cere pacientului să
strângă pumnul.
3. Dezinfecţia şi degresarea tegumentului cu alcool 70%, betadina, clorhexidina sau tinctură de iod 2%.
4. Se infiltrează aria de puncţie cu anestezic local sau se foloseşte
o cremă cu anestezic (EMLA), mai ales la copii.
5. Se inseră acul/canula prin tegument în venă; apariţia sângelui în ambou indică faptul că vena a fost puncţionată.
6. Se scoate acul în timp ce canula este avansată.
7. Se conectează la trusa de perfuzie.
8. Se aplică pansament steril

Figura 1.3. Cateterul între utilizări

 COMPLICAȚII
 CVP este de ales când terapia nu durează peste 5 zile

 complicaţiile apar când terapia periferică se extinde de la zile la săptămâni.

Locul de inserţie se rotează la 48-72 de ore

 alte complicaţii asociate abordului periferic includ leziuni de nervi, puncţie

arterială, infiltrare, embolie, extravazare

 acest tip de cateter este rar asociat cu infecţii majore

 locul de inserţie se poate irita, iar cu durata folosirii, manipularea,

contaminarea pielii, medicaţia administrată, se irită vena şi riscul de infecţie
creşte
 2. CATETERE VENOASE CENTRALE
 se mai numește și dispozitiv pentru acces vascular
 
 este un tub lung (15-30 cm), subțire și flexibil, folosit pentru
administrarea substanțelor medicamentoase, lichidelor,
substanțelor nutritive sau produselor din sânge pentru
perioade îndelungate, în general câteva săptamâni sau mai
mult

 sunt fabricate din silicon sau poliuretan și au lumeni simpli sau

multipli pentru perfuzie

 sunt plasate în mod obișnuit în venele gâtului (vena jugulară

internă), pieptului (vena subclaviană sau vena axilară),
inghinală (vena femurală) sau prin venele din brațe
Figura 2.1. Cateter venos central trio
Cateterele venoase centrale sunt folosite pentru:

 administrarea pe termen lung a tratamentelor pentru durere,

infecție, cancer sau suplimentelor alimentare

 administrarea medicamentelor cu acțiune cardiaca, mai ales

daca se dorește un efect rapid

 pentru măsurarea presiunii la nivelul venei cave superioare,

care ajuta la diagnosticarea anumitor afecțiuni cardiace
Tipuri de catetere venoase centrale:

 PICC-ul (un cateter central cu inserție periferica) este un cateter

venos central inserat într-o venă a brațului

 Cateterul tunelizant este inserat chirurgical într-o venă a gâtului

sau toracelui și este fixat subcutanat. Numai capătul cateterului
este adus la suprafața pielii.

 Implantul cu orificiu este asemănator cateterului tunelizant, dar

este dispus în totalitate sub piele. Unele implante includ un
rezervor mic care poate fi umplut în același mod. Odată încărcat,
rezervorul eliberează lent substanțele în circulația sanguină. Un
implant cu orificiu este mai puțin vizibil și cere mai puțina îngrijire
decât un cateter tunelizant.
 COMPLICAȚII

- sângerare, cauzată de înserarea cateterului în vena

- colaps pulmonar (alipire a pereților alveolari provocata de turtirea

plămânilor prin pneumotorax)

- infecție care necesită tratament cu antibiotice sau scoaterea

cateterului

- infundarea sau răsucirea (torsiunea) cateterului

- durere la nivelui locului de inserție în vena a cateterului

- deplasarea cateterului, un cateter care s-a deplasat poate fi

repoziționat uneori, dacă nu este posibil se va înlocui cu altul
 BIBLIOGRAFIE
[1] https://en.wikipedia.org/wiki/Peripheral_venous_catheter (accesat 02.04.2021)
[2] https://proceduri.romedic.ro/cateterism-venos-periferic (accesat 02.04.2021)
[3] Narr, Bradly J.; Southorn, Peter A. (1 October 2008), "The Massa or Rochester Plastic
Needle", Mayo Clinic Proceedings, 83 (10): 1165–1167
[4] Rivera AM, Strauss KW, Van Zundert A, Mortier E (2005), "The history of peripheral intravenous
catheters : How little plastic tubes revolutionized medicine", Acta Anaesthesiol. Belg, 56 (3): 271–
82
[5] Massa DJ; Lundy JS; Faulconer A, Jr; Ridley RW (5 Jul 1950), "A plastic needle", Proc Staff Meet
Mayo Clin, 25 (14): 413–15
[6] Strauss KW, Onia R, Van Zundert A (August 2008), "Peripheral intravenous catheter use in
Europe: Towards the use of safety devices", Acta Anaesthesiologica Scandinavica, 52 (6): 798–804
[7] Edward Doyle (2007), Paediatric Anaesthesia, OUP Oxford
[8] Soifer NE, Borzak S, Edlin BR, Weinstein RA (martie 1998), „Prevention of peripheral venous
catheter complications with an intravenous therapy team: a randomized controlled trial”, Arch.
Intern. Med, 158 (5): 473–77
[9] Lesser, Finnian D; Lanham, David A; Davis, Daniel (6 mai 2020), „Blood sampled from existing
peripheral IV cannulae yields results equivalent to venepuncture: a systematic review”
[10] Intravenous Nurses Society: Infusion Nursing Standards of Practice, 2002. 11 Infection Control
Today - 06/2000: IV Catheters
[12] ROLLINS, C.J.: Peripheral Parenteral Nutrition, Arizona Health Sciences Center Tucson
[13] Morbidity and Mortality Weekly Report Aug 2002, „Guidelines for the Prevention of
Intravascular Catheter-Related Infections”
 [14] Bregenzer T, Conen D, Sakmann P, Widmer AF (ianuarie 1998), „Is routine replacement of
peripheral intravenous catheters necessary?”, Arch. Intern. Med, 158 (2): 151–56
 [15] McKean S, Ross J, Dressler D, Brotman D, Ginsburg J (2012), Principles and practice of
hospital medicine, New York: McGraw-Hill
 [16] Ge X, Cavallazzi R, Li C, Pan SM, Wang YW, Wang FL (March 2012), "Central venous access
sites for the prevention of venous thrombosis, stenosis and infection", The Cochrane Database
of Systematic Reviews (3)
 [17]  Marino's, The ICU Book, 4th Ed. 
 [18] Tse A, Schick MA (2020), "Central Line Placement", StatPearls, StatPearls Publishing
 [19]  Central Venous Catheters – Topic Overview from WebMD
 [20] Blaivas M, Lyon M, Duggal S (September 2005), "A prospective comparison of supine chest
radiography and bedside ultrasound for the diagnosis of traumatic pneumothorax", Academic
Emergency Medicine, 12 (9): 844–9
 [21] O'Grady NP, Alexander M, Burns LA, Dellinger EP, Garland J, Heard SO, et al. (May
2011), "Guidelines for the prevention of intravascular catheter-related infections", Clinical
Infectious Diseases, 52 (9): 162-93
 [22] Murray EC, Deighan C, Geddes C, Thomson PC (December 2014), "Taurolidine-citrate-
heparin catheter lock solution reduces staphylococcal bacteraemia rates in haemodialysis
patients", QJM : Monthly Journal of the Association of Physicians, 107 (12): 995–1000 
 [23] Polderman KH, Girbes AJ (January 2002), "Central venous catheter use. Part 1: mechanical
complications", Intensive Care Medicine, 28 (1): 1–17. 
MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!