Aszalos Hunor Szilard

Maeștri Anul II

Sisteme de reparații, normative de reparații, metode de reparații

Sistemul de organizare a executarii repararii utilajelor pe baza constatarilor , care consta in

stabilirea termenelor de oprire a utilajelor pentru reparatii si a reparatiilor de efectuat, pe baza
unei supravegheri sistematice a utilajelor si constatarii starii lor de catre personalul specializat in
acest scop.

Pe baza constatarilor consemnate in fisele tinute pe utilaje, unde se trec defectiunile constate, se
stabileste programarea intrarii in reparatie a acestora si a reparatiilor ce trebuie executate .

Acest sistem prezinta unele avantaje, cum sunt :

 cunoasterea din timp a datei de intrare in reparatii si a reparatiilor ce trebuie realizate ;

 comandarea din timp a pieselor de schimb necesare si pregatirea prealabila a executarii
reparatiilor,

Totusi sistemul nu permite elaborarea unui plan de reparatii pe o perioada mai mare de timp, si
creeaza greutati in asigurarea pieselor de schimb, in folosirea rationala a mijloacelor materiale si
a fortei de munca, cu efecte asupra calitatii reparatiilor si a costurilor.

Tinand seama de aceste neajunsuri s-a trecut la folosirea sistemului de reparatii preventiv-

planificate .

Prin elaborarea acestui sistem s-a urmarit asigurarea unui dublu caracter ansamblului de masuri
de intretinere si reparatii si anume :

a)     profilactic ;

b)    planificat .

Caracterul profilactic consta in aceea ca acest sistem prevede adoptarea unor masuri de

intretinere si control prin care sa se previna posibilitatea aparitiei unei uzuri premature care sa
duca la scoaterea din functiune a utilajului, inainte de termenul fixat. Caracterul planificat rezulta
din faptul ca diferitele lucrari de intretinere si reparatii se efectueaza la anumite termene
calendaristice stabilite dinainte.

Acest dublu caracter, confera sistemului de reparatii preventiv-planificat o superioritate evidenta

asupra sistemului anterior, influentand in mod direct calitatea reparatiilor, reducerea duratei de
executie a acestora cat si a costurilor.
Prin sistemul de reparatii preventiv-planificate se intelege un ansamblu de masuri de intretinere,
control si repararea utilajelor, care se efectueaza in mod periodic, la intervale de timp bine
determinate, dupa un anumit numar de ore de functionare, prin care se urmareste prevenirea
uzurii excesive si aparitia avariilor, precum si mentinerea calitatilor de exploatare necesare unei
functionari normale .

In cadrul sistemului de reparatii preventiv planificate se pot folosi doua metode si anume :

a)     metoda standard ;

b)     metoda dupa revizie

Potrivit metodei standard, fiecare masina, utilaj, instalatie sau agregat intra in reparatii la
intervale de timp dinainte stabilite pentru fiecare in parte . Volumul si continutul lucrarilor
pentru fiecare reparatie au un caracter standard, potrivit unei documentatii tehnice intocmite,
indiferent de starea utilajului in momentul respectiv . Metoda standard prezinta avantajul ca
permite efectuarea reparatiilor pe baza unei documentatii bine pusa la punct, la intervale de timp
bine stabilite, fiind simplu de aplicat si foarte eficienta pentru intreprinderile care dispun de un
mare numar de masini si utilaje .

Dezavantajele acestei metode constau in aceea ca :

 necesita un mare volum de munca pentru intocmirea documentatiei de reparare a

utilajelor;
 de asemenea, aceasta metoda, prin caracterul ei standard,duce la executarea unor operatii
de intretinere si reparare la unele piese sau mecanisme care nu necesita acest lucru prin
starea lor tehnica(neuzate), crescand in felul acesta, in mod inutil, costul reparatiilor .

Metoda dupa revizie , consta in aceea ca volumul si continutul reparatiilor se determina pe baza
unei revizii tehnice prealabile, felul reparatiilor fiind stabilit pe baza observatiilor reviziei si a
unei documentatii tehnice elaborate pe baza acestor observatii.

Folosirea acestei metode prezinta avantajul ca permite constatarea gradului de uzura a utilajului

cu ocazia reviziei tehnice, determinandu-se pe aceasta baza, cu o precizie mai mare ca la metoda
anterioara, lucrarile de reparatii ce trebuie efectuate, volumul si felul lor, evitandu-se astfel
efectuarea reparatiilor care nu sunt impuse de starea de uzura a utilajelor .

In tara noastra, pentru realizarea lucrarilor de intretinere si reparatii a utilajelor de productie, se

foloseste de regula sistemul de reparatii preventiv-planificate, executate potrivit metodei dupa
revizie.

Pentru masinile, utilajele, instalatiile din industria constructoare de masini si de prelucrarea

metalelor, executarea reparatiilor potrivit sistemului de reparatii preventiv-planificate prevede
urmatoarele categorii de interventii :

a)     revizia tehnica ( Rt ) ;

b)     reparatia curenta, care poate fi de gradul I ( Rc1 ) si de gradul       doi( Rc2 ) ;

c)     reparatia capitala ( RK ) .

In afara acestor interventii sistemul de reparatii preventiv-planificate prevede si o activitate de

intretinere si supraveghere zilnica a utilajului,care consta in executarea unor lucrari de:
ungere si curatire zilnica, de reglare a mecanismelor , de ajustare a lagarelor, de control a
functionarii diferitelor piese s.a. . Aceste lucrari de intretinere si supraveghere zilnica pot fi
executate de personalul care deserveste diferitele masini sau, in anumite cazuri, de personal
specializat ( ungatori, reglori ), pe baza regulilor de intretinere a utilajului si de inlaturare a
micilor defecte, fara a se proceda insa la inlocuirea de piese .

Revizia tehnica cuprinde operatiile care se executa inaintea unei operatii planificate ( curente
sau capitale ).

Prin efectuarea acestei revizii se urmareste determinarea starii tehnice a mijloacelor fixe si a
principalelor operatii ce trebuie efectuate cu ocazia primei reparatii programate, precizandu-se
daca masina sau utilajul trebuie sa intre in reparatie dupa realizarea numarului de ore de
functionare prevazut in normele pentru reparatia respectiva sau daca timpul de functionare mai
poate fi prelungit dupa expirarea acestui termen.

Cu ocazia reviziei tehnice se pot efectua si operatii de reglare si consolidare a unor piese si
subansamble, care sa asigure o functionare normala a utilajului pana la prima reparatie .

Reparatia curenta reprezinta acea lucrare care se efectueaza in mod periodic in vederea

inlaturarii uzurii materiale, necesitand inlocuirea unor piese componente sau inlocuirea partiala a
unor subansamble uzate. Ca exemple de lucrari care intra in aceasta categorie de interventii pot fi
date operatiile de demontare partiala a pieselor si subansamblelor cu uzura frecventa, repararea,
reconditionarea si ajustarea lor, inlaturarea jocurilor care depasesc limita admisibila, strangerea
imbinarilor. De asemenea, tot in aceasta categorie intra si operatiile de curatire, gresare, de
verificare a functionarii tuturor subansamblelor din lantul cinematic al utilajelor, de
reconditionare a stratului de protectie prin vopsirea suprafetelor si a partilor expuse mediului
atmosferic sau diferitilor agenti chimici, de reparare a dispozitivelor de protectie si securitate a
muncii s.a. .

Aceste reparatii se impart in reparatii curente de gradul I si reparatii curente de gradul II, in
raport cu marimea intervalului de timp de functionare intre reparatii, de importanta lucrarilor ce
se executa si valoarea pieselor si subansamblelor reparate, reconditionate sau inlocuite .

Astfel, de exemplu, la o grupa de masini si utilaje oarecare, in timp ce la reparatiile curente de

gradul I intervalul dintre interventii este de 3000 ore de functionare, la cele de gradul II marimea
acestui interval este de 9000 ore.

Cheltuielile necesitate de efectuarea acestor reparatii curente se includ in costurile productiei

intreprinderii din anul calendaristic cand acestea au fost realizate.
Reparatia capitala , reprezinta acea lucrare care se efectueaza dupa expirarea ciclului de
functionare prevazut, avand drept scop mentinerea parametrilor tehnico-economici initiali si
preintampinarea iesirii mijloacelor fixe din functiune inainte de termen. Aceasta categorie de
reparatii reprezinta o forma de realizare a reproductiei simple a utilajelor, ea avand rolul nu de a
prelungi durata de functionare, ci de a asigura functionarea pentru timpul stabilit, necontribuind
la cresterea valorii initiale a utilajului.

O reparatie capitala necesita efectuarea unor operatii cum sunt: demontarea partiala sau totala a
pieselor uzate, a unuia sau mai multor agregate sau subansamble componente care pot functiona
in conditii de siguranta si precizie, remontarea, vopsirea suprafetelor exterioare, efectuarea
probelor si a rodajului mecanic s.a.

Se considera activitate de reparatii capitale si operatiunile care se efectueaza asupra utilajelor in

cadrul reviziilor generale si modernizarilor care se aduc acestora.

In cadrul planificarii reparatiilor, volumul de reparatii capitale se prevede in liste distincte, cu

defalcarea pe partea de constructii-montaj cat si ca utilaje independente.

Cheltuielile necesare executarii lucrarilor de reparatii capitale si modernizarilor se includ in

costurile de productie, ca si cheltuielile de reparatii. In cazul in care cheltuielile necesare
executarii modernizarii utilajului depasesc circa 20% din valoarea de deviz a reparatiei capitale,
acestea pot fi finalizate din fondurile de investitii, majorandu-se prin aceasta valoarea
mijloacelor fixe respective.

Pentru executarea lucrarilor de reparatii capitale si de modernizare se prevede necesarul de

materiale, ansamble, subansamble si piese de schimb, atat fizic cat si valoric, cu specificarea
separata pentru cele noi, pentru cele recuperate de la alte mijloace fixe si folosite ca atare si
pentru cele obtinute pe baza de reconditionari.

In afara acestor lucrari de reparatii cuprinse in sistemul de reparatii preventiv-planificate, in

cadrul intreprinderii se mai executa si alte reparatii, cum sunt reparatiile accidentale, de renovare
si de avarii.

Reparatiile accidentale , sunt acele lucrari de reparatii care se efectueaza la intervale de timp
nedeterminate, fiind necesitate de scoaterile neprevazute din functiune a utilajelor ca urmare a
defectarii acestora. Cheltuielile necesitate sunt incluse in costurile de productie.

Reparatiile de renovare, reprezinta acele lucrari de reparatii ce se executa la utilajele care au

trecut prin mai multe reparatii capitale, avand un grad ridicat de uzura. Cu ocazia acestor
reparatii pot avea loc si lucrari de modernizare.

Reparatiile de avarii se efectueaza ori de cate ori utilajele sufera anumite deteriorari, fie ca
rezultat al unei proaste ingrijiri si intretineri, fie din cauza unor dezastre naturale cum sunt :
cutremure, incendii etc. Aceste reparatii au un caracter ocazional, diferind sub raportul
continutului si volumului de lucrari, de la caz la caz.
Normativele de reparatii

In tara noastra sunt elaborate normative in care masinile,utilajele si instalatiile sunt evidentiate pe
subgrupe,tipodimensiuni,precum si in functie de parametrii tehnico-economici ai acestora.

Normativele sunt prevazute pentru fiecare masina,utilaj sau instalatie in parte codul de
clasificare,denumirea categoriei grupei,subgrupei si a tipului de fond fix,durata de serviciu
normata( ani/mii ore),numarul de schimburi,ciclul de reparatie si intervalul dintre interventii(in
ore de functionare),timpul de stationare in reparatie,contul in procente al reparatiilor din valoarea
de inlocuire.

Reparatiile accidentale nu se include in planul de reparatii intrucat orice accident este un

fenomen ocazional,intamplator.

Timpul de stationare in reparatie(zile lucratoare)pe fel de operatii este orientativ,in functie de

posibilitatile si pregatirea reparatiei de care dispune unitatea detinatoare,pot varia de la o
reparatie la alta si de la o intreprindere la alta.