Aszalos Hunor Szilard

Maeștri Anul II

Pregătirea profesională și dezvoltarea carierei

Pregatirea profesionala este un proces de instruire, pe parcursul caruia participantii dobandesc
cunostiinte teoretice si practice necesare desfasurarii activitatii lor prezente. Spre deosebire
de pregatire, dezvoltarea profesionala  este un proces mai complex, avand drept obiectiv
insusirea cunostiintelor utile, atat in raport cu pozitia actuala, cat si cu cea viitoare.

Componentele procesului de pregatirea profesionala: formarea si perfectionarea profesionala.

Prin formare se urmareste dezvoltarea unor capacitati noi, in timp ce prin perfectionare se

vizeaza imbunatatirea capacitatii existente. Notiunea de formare profesionala include, dupa unii
autori, calificarea profesionala, perfectionarea, specializarea, formarea prin experienta si
informarea profesionala. Perfectionarea poate fi considerata si ca stadiu al formarii, care consta
in acumularea cunostiintelor referitoare la profesia de baza.

Formarea si perfectionarea profesionala se intrepatrund, uneori fiind dificil de apreciat daca

anumite activitati sunt de formare sau de perfectionare.

In tabelul 1. sunt prezentate unele delimitari intre cele doua procese.

Deosebirile intre formarea si perfectionarea profesionala

Tabel 1.

Formare profesionala Perfectionarea profesionala

- Clasificare initiala
- Insusirea unei noi meserii
- Insusirea de catre lucratorii
deja calificati intr-un anumit
domeniu, a unor noi cunostinte,
priceperi si deprinderi de
munca, recunoscute ca facand
parte din continutul meseriei

- Policalificare

- Recalificare

Eficienta acestor doua procese este in functie de preocuparea pentru aplicarea in practica a ceea
ce s-a invatat. In cazul in care nu se reuseste aplicarea, cele doua procese nu au nici o valoare. A
aplica efectiv inseamna a continua procesul de formare si de perfectionare profesionala prin
rezolvarea concreta a problemelor.
Evaluarea aplicarii celor invatate se concretizeaza in: cantitatea si calitatea cunostiintelor;
modificarea comportamentului ; perseverenta in aplicarea cunostiintelor insusite; schimbarea
mentalitatilor; cresterea eficientei organizatiei.

2.2. Responsabilitatile pregatirii profesionale

Obiectivul orcarei organizatii este realizarea de afaceri profitabile. Modernizarea proceselor de

fabricatie nu asigura realizarea profitabilitatii daca nu se are in vedere si pregatirea profesionala a
personalului. Responsabilitatea asigurarii cu resurse umane performante revine atat sefului
ierarhic si compartimentului de personal.

Responsabilitatile pregatirii profesionale

Tabel 2.

Compartimentul de Seful ierarhic

resurse umane / personal

- Concepe programul de - Furnizeaza informatii privind
pregatire pregatirea angajatiilor

- Coordoneaza programele de
pregatire

- Asigura mijloacele necesare - Asigura supravegherea

realizarii pregatirii pregatirii

- Coordoneaza planurile de - Conduce pregatirea la locul de

cariera munca

- Furnizeaza date si efectueaza - Urmareste evolutia

expertize pentru dezvoltarea potentialului angajatilor
structurala
- Participa si sustine schimbarile
structurale

In unele organizatii performante sunt constituite compartimente functionale, cu atributii pe linia

formarii si perfectionarii profesionale a angajatiilor. Atributiile sefilor ierarhici de pe toate
nivelurile ierarhice includ prevederi privind responsabilitatile in perfectionarea profesionala a
angajatilor. Managerii de varf creaza un climat care sa stimuleze pregatirea profesionala
continua, in concordanta cu obiectivele organizatiei, aloca fonduri substantiale acestui scop si
urmaresc rezultatele obtinute .

2.3. Obiectivele pregatirii profesionale

Pregatirea profesionala este o investitie profitabila in resursele umane ale unei organizatii,
efectele putand fi sesizate atat imediat cat si in perspectiva. Ea conduce la cresterea
performantelor salariatilor si la adaptarea acestora la schimbarile structurale, sociale si
tehnologice.

Unele obiective ale pregatirii profesionale sunt comune marii majoritati a profesiilor, altele sunt
specifice numai pentru lucratorii dintr-o ramura, organizatie sau grup de munca.

Stabilirea unui program eficient de pregatire presupune cunoasterea temeinica a activitatii si a

realizarilor persoanelor care lucreaza in acel domeniu. Obiectivele pregatirii profesionale pot fi
constituite din: perfectionarea capacitatii de rezolvare a problemelor; executarea unor lucrari
specifice; rezolvarea unor sarcini noi; imbunatatirea capacitatii de comunicare; pregatirea unor
schimbari.

2.4. Identificarea cerintelor de pregatire

Identificarea cerintelor de pregatire profesionala presupune o analiza complexa, care consta in

definirea corecta a obiectivelor si a programelor de instruire, avandu-se in vedere ca cei care se
pregatesc difera ca varsta,studii si experienta.

La stabilirea acestor cerinte, de regula, se porneste de la nivelul existent de pregatire, evaluat prin
testarea cunostiintelor la inceperea programului de perfectionare. Din analiza informatiilor
referitoare la cunostiintele, dexteritatile, deprinderile de munca si atitudinea angajatiilor, se poate
stabili continutul programului de pregatire profesionala, astfel incat tematica acestuia sa nu
cuprinda informatii inutile dar nici sa fie omise cele strict necesare. Managerii isi pot identifica
singuri necesarul de cunostinte folosind metodele de stimulare a creativitatii.

Stabilirea cerintelor de pregatire profesionala presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

- precizarea obiectivelor pe total organizatie, pe componente structurale si pe fiecare salariat;

- stabilirea noilor cunostiinte care sunt necesare salariatilor pentru a-si indeplini sarcinile in mod
eficient;

- stabilirea metodelor de pregatire, a institutiilor la care se va apela si inventarierea resurselor

disponibile;

-elaborarea programului de pregatire profesionala.

3. Programe de pregatire profesionala

3.1. Conceperea unui program de pregatire profesionala

Pregatirea profesionala se poate organiza , sub diverse forme, in cadrul firmelor, in unitati
specializate sau in institute de invatamant superior.
Cel care concepe un curs de pregatire profesionala trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:

- elementele teoretice au valoare in masura in care ele pot fi aplicate la locul de munca al
cursantului. Ele au rolul de a orienta, de a explica cauzele si de a promova realizari ,
performante;

- experienta este o componenta importanta a procesului de pregatire profesionala. Cel ce concepe

programul va avea in vedere participarea activa a cursantilor;

- comunicarea este o problema dificila a activitatilor practice. In proiectul planului de pregatire

se va rezerva un numar adecvat de ore pentru aceasta problema;

- schimbarile de atitudine urmeaza schimbarilor de comportament.

Realizatorul programului va incerca sa determine schimbarea in atitudinea cursantilor prin

utilizarea metodelor de simulare, prin interpretarea de catre cursanti a unor roluri , prin studii de
caz sau jocuri de intreprindere.

La elaborarea proiectului programului de pregatire profesionala este necesar sa participe diferite

compartimente, in functie de specificul activitatii lor. Se vor stabili metodele de invatare,
mijloacele de predare, continutul, locul de predare si alte aspecte necesare. Orice combinatie a
acestor elemente poate constitui un model de perfectionare profesionala. Fiecare model are o
serie de avantaje si de dezavantaje de care se va tine seama in alegerea finala.

In elaborarea unui program de pregatire profesionala se va tine seama de numarul orelor si de

lungimea cursului, de nivelul de pornire si de sistemul de apreciere a rezultatelor.

3.2. Metode de pregatire profesionala a salariatilor

Pregatirea profesionala la locul de munca se realizeaza prin instruire, prin ucenicie sau prin
pregatirea la laborator.

Instruirea la locul de munca permite formarea dexteritatilor practice, specifice fiecarui post si se

realizeaza prin instructaje efectuate de anumite persoane.

Pregatirea prin ucenicie la locul de munca  permite combinarea pregatirii teoretice cu cea
practica, fiind utilizata, in mod frecvent, in cazul persoanelor care desfasoara activitati
mestesugaresti.

Pregatirea profesionala in scopul indeplinirii responsabilitatilor functiei. Pentru angajatii care

lucreaza in cadrul unor compartimente, si chiar pentru manageri se pot folosi o serie de metode
care constau in participarea angajatilor la rezolvarea unor probleme profesionale importante.

Participarea, in grup, la elaborarea de proiecte, lucrari si studii are drept scop confruntarea

cursantiilor cu probleme reale, nemaiintilnite de ei pana atunci. In felul acesta, ei au posibilitatea
sa propuna solutii, sa elaboreze variante, sa aleaga solutia optima si sa o aplice in practica. In
acest caz, unul dintre obiectivele urmarite este de a invata cum s-ar putea aborda, in viitor,
problemele similare.

Delegarea sarcinilor. Primind de la seful ierarhic unele responsabilitati,un salariat isi poate

insusi noi deprinderi si cunostiinte profesionale.

Inlocuirea temporara a sefului ierarhic se foloseste pentru pregatirea profesionala a

managerilor. Un manager poate fi inlocuit de un subaltern al sau pe o anumita perioada, in mod
voit sau fortuit. In acest caz, subordonatul ramane singur.

Nemaiavand pe cine sa intrebe, el va fi obligat sa ia singur decizii, sa studieze acte normative,

lucrari de specialitate, experienta altor manageri de pe posturi similare. Avantajul consta in
puternica implicare a cursantului (subordonatului) si in cunoasterea reactiilor proprii.

Rotatia pe posturi

De exemplu, cel care lucreaza in compartimentul de marketing, poate functiona mai intai ca
reprezentant pentru a cunoaste sistemul de distribuire. Apoi, va efectua anchete in randul
clientilor pentru a cunoaste consumatorii si dupa aceea poate lucra in domeniul publicitatii.

Participarea in grupuri eterogene de munca ofera posibilitatea, celor care doresc sa-si

imbunatateasca pregatirea profesionala, sa invete de la ceilalti participanti, prin cunoasterea
opiniilor si solutiilor lor. In acelasi timp, ei pot sa-si puna in valoare propriile competente.

Participarea ca instructor la programele de pregatire. Alaturi de cadrele didactice, care au

sarcini bine precizate in procesul de perfectionare profesionala, la aceasta activitate pot participa
si alti specialisti, in calitate de instructori. Acestia, orcat de bine ar fi pregatiti, au nevoie sa-si
actualizeze pregatirea si sa-si insuseasca noi cunostinte. In felul acesta instructorii pot sa-si
autodetermine cerintele de perfectionare.

Participarea la sedinte. Considerand sedinta ca o activitate in echipa, in cadrul careia au loc

schimburi de informatii, de idei si opinii asupra modului de solutionare a problemelor,
participantii au posibilitatea sa cunoasca si alte domenii decat cele cu care se confrunta in mod
curent. Ei isi pot forma o imagine mai completa despre firma si despre problemele cu care
acestea se confrunta.

Participarea la “comitete-junior”. Intreprinderile americane folosesc pentru pregatirea

profesionala a tinerilor manageri asa-numitele “comitete junior”. Acestea nu au caracter
exclusiv, rolul lor fiind de investigare si analiza. “Comitetele junior isi aleg singure subiectele de
investigatie si, pe baza cercetarilor, propun unele recomandari pentru conducerea firmei.
Eficienta acestor comitete depinde de seriozitatea si de competenta membrilor, dar si de interesul
conducerii intreprinderii pentru solutiile primite.

3.3. Evaluarea pregatirii profesionale

Evaluarea pregatirii profesionale se poate realiza prin compararea rezultatelor pregatirii cu
obiectivele stabilite sau prin exprimarea costurilor pregatirii si a beneficiilor rezultate.

Pregatirea profesionala este un proces indelungat si costisitor. Masurarea corecta a beneficiilor si

a costurilor de pregatire profesionala este dificila si presupune luarea in considerare a unor efecte
de natura diferita.

Evaluarea pregatirii profesionale

Tabel 3.

Costuri Beneficii
- salariile instructorilor - cresterea productiei /
vanzarilor ca urmare a
- materiale pentru pregatire imbunatatirii procedurilor si
metodelor folosite
- cheltuielile instructorilor
(cazare, transport) - reducerea erorilor in aprecierea
situatiilor (valorificarea
- echipamentele folosite in oportunitatilor si evitarea
procesul de instruire amenintarilor)

- salariile celor care se instruiesc - reducerea rebuturilor ca

urmare a imbunatatirii
- cheltuielile efectuate de cei sistemului de organizare
care se instruiesc
- reducerea posturilor si a
- productia pierduta ca urmare a activitatilor cu caracter
absentei celor care participa la birocratic
programele de pregatire
- crearea unor noi locuri de
munca

- imbunatatirea climatului
organizational
Evaluarea pregatirii profesionale poate fi conceputa si ca un proces prin care se masoara
urmatoarele aspecte: reactia sau atitudinea celor instruiti fata de formele si calitatea programului
de pregatire ; cunostintele  acumulate in procesul de pregatire ; modificarea
comportamentului  celor instruiti; rezultatele, efectele ce se obtin ca urmare a pregatirii.