Personalitatea în contextul

profesional. 
Disciplina: Psihologia și
comunicarea în afaceri. 
Student:  Topală Dumitru ,BA-211 
Coordonator:  Cucoș Stela
  
Ce este Profesia este activitatea desfășurată pe baza calificării obținute prin
studiu. Un grup de profesii au elemente comune, un trunchi comun
profesia. de cunoștințe, priceperi și deprinderi, ele constituie familii de
profesiuni (medicale, inginerești, profesorale). Trecerea de la o
profesiune la alta se face mai ușor în cadrul aceleiași familii prin
transferurile posibile la nivelul cunoștințelor și abilităților. De-a
lungul vieții un individ poate practica mai multe profesii, poate avea
mai multe ocupații funcții
Conceptul de profesie din interpretarea actuală nu ar putea depăși
epoca preindustrială, deoarece este rezultatul industrializării și al
diviziunii muncii .
Într-o altă definiție, termenul se referă la ceea ce este o sarcină
specializată a muncii în cadrul societății și care este realizată de un
individ instruit pentru munca respectivă.
Într-un aspect mai restrictiv, se spune că se referă în mod specific la
anumite domenii de muncă care au nevoie de studii universitare ,
unde se dobândesc cunoștințele necesare pentru a învăța cum să fii
profesionist, un exemplu de profesii sunt dreptul, psihologia,
medicina , arhitectură, asistență medicală, printre multe altele.
 Formare profesională: 
• urmăreşte dezvoltarea unor capacităţi noi.
• include calificarea profesională, perfecţionarea,
specializarea,formarea prin experienţă şi informarea
profesională.
• reprezintă un ansamblu logic şi sistematic de cunoştinţe
teoretice și deprinderi practice acumulate prin pregătire
profesională, supuse procesului de extindere şi înnoire
permanentă prin perfecţionarea pregătirii profesionale,
cunoştinţe şi deprinderi necesare pentru a exercita o
anumită profesiune . 
presupune “un proces sistematic de schimbare a
comportamentului, cunoştinţelor şi motivaţiei angajaţilor
existenţi în scopul îmbunătăţirii echilibrului între
caracteristicile angajatului şi cerinţele locului de
muncă“.             Perfecţionare profesională: 
• vizează îmbunătăţirea capacităţii existente.
• poate fi considerată ca şi stadiu al formării, care constă în
acumularea cunostinţelor referitoare la profesia de bază.
• este procesul de transformare a “materialului”pe care îl

Formarea și pregătirea reprezintă omul, iar rezultatul prestaţiei oferite, prin

acest proces, este forţa de muncă, aptitudinile fizice şi
intelectuale “prelucrate” în materialul nativ, capacitatea

profesională 
de muncă la un anumit nivel de calificare .
 Deosebiri dintre formarea
profesională și perfecționarea
profesională

- calificarea iniţială; 
- însuşirea unei noi meserii;
- însuşirea de către lucrători deja calificaţi într-un
anumit domeniu a unor noi cunoştinţe,
priceperi şi deprinderi de muncă, recunoscute
ca fiind parte din conţinutul meseriei;
- policalificare;
- recalificare.
Etapele procesului
de formare
profesională

1) Stabilirea cerinţelor imediate şi de

perspectiva de formare profesională se
porneşte de la nivelul existent de pregătire,
evaluat prin testarea cunoştinţelor la începerea
programului de perfecţionare. 
2) Elaborarea planului şi programelor de
formare profesională 
3)Desfășurarea programelor 
4)Controlul și evaluarea programelor 
5)Evaluarea eficienții activității de formare și
perfecționarea personalului. 
 Pregătirea profesională este un proces de instruire, de-a lungul
căruia, angajații dobândesc cunoștințele teoretice și practice
desfășurării activității lor prezente. Pregătirea cuprinde
totalitatea acțiunilor de formare, în vederea exercitării
profesiei, în mod cât mai eficient. 
Dezvoltarea profesională este un proces mai complex și are ca

Pregătirea obiectiv însușirea cunostințelor atât în prezent cât și în

perspectiva. 

profesională Obiectivele pregatirii profesionale se compun din: 

• perfecționarea capacității de rezolvare a problemelor;
• executarea unor lucrări specifice;
• rezolvarea unor sarcini noi;
• îmbunătățirea capacității de comunicare;
• pregătirea unor schimbări.
Integrarea
profesională

Integrarea profesională reprezintă procesul de

acomodare a noilor angajați cu condițiile specifice
ale activității întreprinderii, ale compartimentului și
locului de muncă. Ea reprezintă un proces social
deosebit de important, cu efecte majore asupra
performanțelor în munca a personalului și asupra
satisfacției acestuia.
Integrarea profesională are implicații de ordin
psihologic, sociologic, organizatoric și pedagogic. De
aceea, acest proces nu poate avea un caracter
mecanic, datorită faptului ca angajații sunt diferiți din
punct de vedere al personalității, al
comportamentului și aspirațiilor. 
Scopul integrării
profesionale.
Integrarea profesională presupune o serie de obiective dintre care cel mai
important este sprijinirea noilor angajați în familiarizarea lor cu noile
condiții de muncă. Pentru a putea începe în bune condiții activitatea la
noul loc de muncă, trebuie să li se dea noilor angajați toate informațiile
de care au nevoie în acest scop. 
Corectitudinea informațiilor furnizate, îi ajută pe noii angajați să-și
îndeplinească sarcinile care le revin, înlăturând astfel încordarea și
neîncrederea. 
Facilitarea acomodării noului angajat cu grupul de muncă este un alt scop al
integrării profesionale. Având în vedere faptul că nu întotdeauna
cerințele grupului coincid cu ceea ce managerul le prezintă noilor
angajați, aceștia pot fi orientați numai de către grup. În acest fel poate fi
evitată apariția unor conflicte. 
Integrarea profesională mai poate urmări și crearea unei atmosfere de
siguranță, de confidențialitate și de apartenența.. Astfel, noul angajat va
căpăta încredere în capacitatea sa de a îndeplini activitățile postului. 
Costurile integrării profesionale cuprindre 3 faze : 

Faza de informare este faza în care noul lucrător se documentează asupra lucrărilor
specifice postului pe care îl ocupă, studiază materialele existente, face cunoștință cu
persoanele colaboratoare pe linia activității profesionale. Aceasta faza poate să
dureze de la câteva zile până la una sau mai multe luni în raport cu specificul
activităților.

Faza de informare se caracterizează printr-o eficiență scăzută a activității

lucrătorului. 

Faza de insusire a meseriei este faza în care noul lucrător începe să efectueze
lucrările specifice postului pentru care este angajat, fără însă a comite greșeli mari.
În această fază, treptat, se înregistrează o creștere a eficienței activității lucrătorului.
Faza de contribuție personală în cadrul societății este faza în care salariatul este
stăpân pe "meseria" sa, îți corectează eventualele erori profesionale și contribuie
din plin la activitatea firmei până când ajunge la eficiența normală
Activitatea
profesională

Sistem de cunoaștere și experiență. În primul

rând, dacă vorbim despre profesionalism,
baza ar trebui să fie conștientizarea,
anumite abilități și abilități, fără o
combinație de care este imposibil să devii
un profesionist.
Domenii de activitate profesională:
umanitar (scopul este o persoană); 
știința naturală (natura); sociale (societate).
Psihologia activității profesionale este știința
legilor dezvoltării umane în mediul
obiectiv, care acordă o mare importanță
stabilirii obiectivelor.