Fundația CNV Internationaal Asociaţia Obştească pentru Confederația Națională a

Proiect finanţat de Copii şi Tineret “Făclia” Sindicatelor din Moldova

Uniunea Europeană

PROGRAM “Ghidarea în carieră a tinerilor”

Suport de curs │ 2014

Viorica Ivancenco
Liliana Lungu
Zinaida Bădărău
Ana Șchiopu
Programul ”Ghidarea în carieră tinerilor” a fost elaborat în cadrul proiectului “Îmbunătățirea situației socio-
economice a tinerilor din Moldova prin abilitarea acestora și a societății civile”, implementat de către Fundaţia CNV
Internationaal, Asociaţia Obştească pentru Copii şi Tineret „Făclia” şi Confederaţia Naţională a Sindicatelor din
Moldova cu suportul financiar al Uniunii Europene.

Modul 1. ORIENTAREA ÎN CARIERĂ: CONCEPT, PRINCIPII, BENEFICII

Orientarea şi consilierea în carieră au apărut ca o modalitate de a răspunde presiunilor sociale impuse de

dezvoltarea industrială a începutului de secol XX şi a implicaţiilor acestui fenomen în planul: modificării
raportului dintre cererea şi oferta locurilor de muncă, creşterii nivelului competenţelor impuse şi a
nivelului de eficienţă cerut, preocupării pentru calitatea vieţii copiilor etc. Orientarea profesională nu este
o activitate nouă pentru Republica Moldova.

Cariera este traseul parcurs de o persoană în profesarea unor munci, care presupun o anumită pregătire şi
formare, concretizate în capacităţi şi competenţe specifice, atestate, certificate şi dovedite în realizarea
sarcinilor cerute de profesii. Ea presupune o suită de activităţi legate de profesiile, posturile, funcţiile,
statutele şi rolurile exercitate de persoană.

Pînă nu demult, cariera era considerată ascensiunea persoanei în cadrul structurii ierarhice a unei
organizaţii, de aceea era accesibilă doar unui număr restrîns de persoane şi doar după intrarea în cîmpul
muncii. În prezent, ceea ce se numeşte carieră reflectă traseul de dezvoltare al unei persoane prin învăţare
şi muncă. În această accepţiune, cariera devine accesibilă tuturor, devenind parte componentă în
dezvoltarea personalităţii.

Orientarea în carieră nu se poate rezuma la asistarea unor momente în alegerea carierei, ci trebuie să
devină o modalitate de dezvoltare a abilităţilor necesare pentru construirea propriei cariere. Acest scop se
poate atinge doar prin apropierea intervenţiilor de orientare de procesul educaţional şi prin asigurarea
caracterului longitudinal al acestora.

Educaţia pentru carieră se referă la ansamblul de activităţi educaţionale şi formative destinate pregătirii
persoanei pentru a-şi alege în cunoştinţă de cauză studiile şi profesiile, şi, mai ales, traseul care urmează a
fi parcurs pentru a atinge un nivel cât mai ridicat de împlinire personală şi socială. Pregătirea pentru
alegerea şi construirea unei cariere presupune un demers în care se intersectează 3 vectori:
- Ceea ce poate persoana (cunoştinţe, capacităţi, abilităţi, competenţe etc.)
- Ceea ce vrea persoana (interesele, aspiraţiile şi idealurile, sistemul personal de valori)
- Ceea ce solicită societatea (meseriile, ocupaţiile, profesiile şi genurile de activităţi necesare pentru
satisfacerea nevoilor oamenilor şi ale societăţii)

Educaţia pentru carieră este o intervenţie educaţională de dezvoltare, în avans, a abilităţilor şi

deprinderilor necesare tinerilor pentru dezvoltarea propriei cariere.

Consilierea privind cariera vizează activităţile educaţionale prin care sunt dezvoltate abilităţi, se acordă
ajutor, îndrumare, sprijin în rezolvarea unei anumite probleme legate de carieră sau luarea unei decizii
legate de carieră (indecizie, nelinişte legată de carieră, insatisfacţie academică, elaborarea unui plan de
carieră etc.). Fiind în esenţă o intervenţie psihologică, consilierea privind cariera este realizată de un
specialist psiholog sau consilier.

Orientarea în carieră (cunoscută ca orientare şcolară şi profesională) este un concept-umbrelă pentru

activităţile care urmăresc dezvoltarea personală şi înzestrarea tinerilor cu cunoştinţe şi abilităţi necesare
pentru realizarea unui management eficient al propriei cariere. Orientarea în carieră a tinerilor este o
sarcină a tuturor celor implicaţi în educaţia tinerilor: profesori, părinţi, psihologi, consilieri, alte persoane.

Munca este forma fundamentală a activităţii umane la vârsta adultă, desfăşurată în mod conştient şi
voluntar şi orientată spre un scop determinat. Ea presupune o succesiune de acţiuni şi operaţii de ordin
fizic şi intelectual, efectuate cu ajutorul unor mijloace (unelte, instrumente, aparate etc.), pentru
producerea de bunuri şi servicii necesare satisfacerii trebuinţelor umane.

Munca este ceea ce facem din plăcere, dovedind o anumită „vocaţie”, „chemare”, fără să fim neapărat
plătiţi. Ne găsim acest gen de activitate, care ne satisface anumite apiraţii şi idealuri, pentru care simţim
atracţie şi avem o „chemare”. Dacă nu am găsit-o încă sau ceea ce facem la un moment dat nu ne mai
mulţumeşte, căutăm altceva. De obicei, evoluăm în carieră, căutând şi obţinând ocupaţii şi munci mai
interesante, mai atractive, mai aducătoare de împliniri personale.

Ocupaţia / slujba este desfăşurarea concretă a unei munci, asociate unei profesii, care are loc într-o
unitate economico-socială (întreprindere, instituţie, firmă etc.) la un anumit loc de muncă, prin care
persoana îşi asigură existenţa (câştigă bani, obţine venituri). Ocupaţia presupune câteva elemente
caracteristice:
- anumită pregătire profesională (cunoştinţe, abilităţi, competenţe);
- utilizarea anumitor instrumente de lucru;
- realizarea unor acţiuni şi operaţii concrete într-un spaţiu de lucru amenajat ca „loc de muncă”;
- durata muncii (program de lucru);
- salarizarea (în funcţie de anumiţi paramentri şi indicatori de performanţă);
- respectarea unor norme şi reguli (etice, de protecţie, de calitate etc.).

Profesia este o formă de activitate socială specializată, în care persoana răspunde unor solicitări,
valorificându-şi potenţialul de care dispune la un moment dat, ca rezultat al pregătirii specifice.
Exercitarea unei profesii presupune o pregătire teoretică şi practică generală şi o formare specializată într-
un cadru instituţionalizat (şcoală, universitate etc.) şi/sau o formare prin practicarea ei efectivă (la locul de
muncă, ucenicie). Profesia este specialitatea sau calificarea obţinută prin studii şi certificată la absolvirea
acestora.

Beneficiile orientării în carieră

pe termen scurt pe termen lung

- Creşterea performanţelor şcolare ale - Satisfacţie profesională;

elevilor, la disciplinele legate de scopurile
lor de carieră; - Randament academic şi profesional;
- Conştientizarea relaţiei existente între
deprinderile şi cunoştinţele dobîndite în - Reducerea duratei şomajului şi implicit a
şcoală şi succesul profesional; costurilor sociale ale acestuia;
- Creşterea motivaţiei pentru învăţarea
şcolară şi învăţare în general; - Creşterea ratei de integrare profesională a
- Dezvoltarea unor abilităţi de relaţionare tinerilor;
interpersonală şi a unor deprinderi relevante
pentru carieră (autocunoaştere, comunicare - Creşterea mobilităţii pozitive a forţei de
ş.a.); muncă etc.
- Dobîndirea deprinderilor de planificare a
învăţării;
- Dobîndirea unor cunoştinţe mai specifice
despre ocupaţii şi cariere şi a unei atitudini
de explorare a oportunităţilor.
Modul 2. Absolventul actual – angajatul dorit
Aşteptările angajaţilor şi ale angajatorilor Alegerea unei profesii şi construirea unei cariere depind şi de
concordanţa relativă dintre cerinţele şi aşteptările angajatorilor şi de aşteptările celor care doresc să se
angajeze în exercitarea unor funcţii.
Angajatorii (patroni, antreprenori, manageri etc.) se
aşteaptă ca angajaţii:
să respecte programul, timpul integral de lucru, regulile,
statutul şi normele de muncă ale firmei;
- să îndeplinească sarcinile de serviciu în întregime şi la
timp;
- să facă dovada practică a calificării şi competenţelor
pe care au declarat sau au dovedit, prin documente, că le
posedă;
- să aibă cunoştinţe şi experienţă în muncă;
- să dea dovadă de interes, iniţiativă şi creativitate în
rezolvarea problemelor de muncă;
- să fie devotaţi şi ataşaţi firmei, să contribuie la
consolidarea prestigiului şi renumelui câştigat prin
calitatea bunurilor sau serviciilor oferite beneficiarilor;
- să contribuie la dezvoltarea şi ocrotirea proprietăţii,
bunurilor şi dotărilor firmei;
- să accepte şi să îndeplinească sarcinile, instrucţiunile
şi sugestiile patronului;
- să desfăşoare o activitate susţinută, în conformitate cu
sarcinile de serviciu precizate de şefii direcţi sau
înscrise în fişa postului;
- să lucreze eficient şi să dea dovadă de responsabilitate
în muncă;
- să utilizeze, în munca de zi cu zi, întreaga lor
capacitate intelectuală şi fizică pentru a obţine rezultate
performante şi competitive;
- să respecte normele de protecţie a muncii, să utilizeze
în siguranţă maşinile, utilajele, instalaţiile, uneltele etc.;
- să fie disciplinaţi, să aibă relaţii de colaborare cu
colegii şi o conduită civilizată faţă de conducerea
firmei;
- să respecte anumite prevederi speciale ale contractului
individual de muncă (program flexibil, uneori prelungit,
secretul de serviciu, participare la noi strategii de
formare profesională);
- să utilizeze raţional, cu responsabilitate, materiile
prime şi materialele, energia, instrumentele de lucru.
Persoanele care doresc să se angajeze se aşteaptă
ca angajatorii:
să fie angajaţi cu contract de muncă pentru perioade de
timp determinate, bine precizate;
- să li se asigure un post/loc de muncă în conformitate
cu pregătirea lor profe-sională, cu competenţele de care
dispun;
- să li se precizeze clar ce au de făcut (sarcinile de lucru)
şi, eventual, să li se arate/demonstreze cum ar trebui să
le execute (la ce se aşteaptă angajatorul în această
privinţă);
- să li se ofere posibilitatea dezvoltării profesionale,
astfel încât să promoveze, obţinând un statut şi un
salariu mai ridicate;
- să fie trataţi cu înţelegere şi respect, să fie ascultaţi şi
să li se accepte unele greşeli umane inerente, în special
în perioada adaptării la cerinţele locului de muncă;
- să nu fie discriminaţi decât în funcţie de performanţele
obţinute în muncă;
- să fie retribuiţi comparabil cu alte locuri de muncă
similare, ţinîndu-se cont de calificarea profesională,
valoarea şi importanţa funcţiei/muncii prestate etc.
(acest lucru se negociază);
- să li se respecte drepturile conferite prin lege (dreptul
la concediu de odihnă, concediu medical, dreptul la
grevă, la asistenţă medicală, la protecţie socială, la
repaus săptămînal etc.);
- să li se asigure un mediu de muncă securizant,
agreabil, care să-i protejeze de accidente, împotriva
noxelor, stresului etc.
Modul 3. AUTOCUNOAŞTERE ŞI DEZVOLTARE PERSONALĂ

Autocunoaşterea se referă la procesul de explorare şi structurare a propriilor caracteristici (de exemplu,

abilităţi, emoţii, motivaţii, atitudini, credinţe, mecanisme de apărare şi adaptare etc.) în urma căruia
rezultă imaginea de sine a persoanei. Imaginea de sine este reperul esenţial al autoreglării
comportamentale şi emoţionale. Funcţionarea eficientă în mediul socio-profesional este facilitată de
capacitatea de autocunoaştere şi autoreglare eficientă a persoanei.

Chestionar. Cunoaștete pe tine însuși

Acest chestionar te va ajuta să te cunoști mai bine, să-ți faci o imagine desine cit mai corectă. Trebuie să
citești cu atenție fiecare intrebare și să răspunzi cît mai sincer. Spor la lucru!

1. Ți s-a intimplat să te gîndești la însușirile tale? Da / Nu

2. Dacă da, care crezi că sunt cele mai importante însușirile tale?
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

3. Ce calități apreciază cei din jurul tău la tine?

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

4. Cu cine ai vrea să semeni? De ce?

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

5. Care crezi că sunt punctele tale slabe?

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

6. Consideri că rezultatele obținute la liceu sunt pe măsura posibilitățile tale reale? (Analizează dînd
exemple de discipline la care ești mulțumit de felul în care muncești și discipline unde ai putea
mai mult).
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

7. Ce meserie/profesie ți-ai dori să ai și din ce motive?

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
 Imaginea de sine

Pe măsură ce persoana înaintează în vârstă şi se confruntă cu situaţii din ce în ce mai numeroase şi mai
diverse, el începe să-şi dezvolte cunoaşterea de sine. Acesta este un proces complex, care durează
întreaga viaţă şi care duce mai întâi la conturarea, iar apoi la structurarea şi îmbogăţirea imaginii de sine.

Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă. În cadrul său se pot diferenţia mai multe
componente:
 eul actual, care se referă la ceea ce individul consideră că este într-un anumit moment al
dezvoltării sale;
 eul ideal, care reflectă ceea ce individul ar dori să fie;
 eul viitor, care exprimă ceea ce individul poate deveni în viitor.

Eul actual este rezultatul experienţelor noastre personale în cadrul societăţii şi culturii în care trăim.
Acestea oferă criteriile pe baza cărora persoanele îşi interpretează experienţele şi îşi structurează imaginea
de sine. De exemplu, standardele de frumuseţe promovate în mass-media influenţează modul în care
adolescentul îşi percepe propriul corp. Eul actual are mai multe dimensiuni:
(1) eul fizic (ce cred despre corpul meu);
(2) eul cognitiv (ce cred despre modul în care gândesc, memorez, etc.);
(3) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele);
(4) eul social (cum cred că mă percep ceilalţi);
(5) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine).

Pentru a determina calitățile personale ce vor ilustra imaginea de sine fiecare individula va completa
Copăcelul (vezi in manualul Orientarea si Consiliere in Cariera, pag.26).

În cursul formării personalităţii lor, tinerii pot avea imagien de sine negativă sau pozitivă. Adultul, în
rolul său de educator, poate opta între a întreţine speranţele copiilor şi tinerilor (prin evaluări pozitive,
oricât de mici ar fi acestea) sau neîncrederea (prin evaluări negative, chiar dacă acestea sunt făcute în
scop de stimulare).

Consecinţe ale imaginii de sine pozitive/negative Imaginea de sine are consecinţe în plan şcolar, profesional,
familial, şi social.

Imaginea de sine negativă Imaginea de sine pozitivă

 scăderea performanţelor şcolare sau la locul  creşterea performanţelor şcolare şi la viitorul

de muncă, datorită subestimării resurselor,
neasumării responsabilităţilor, etc.;
 relaţii nearmonioase în cadrul familiei (lipsa
de respect faţă de sine favorizează lipsa
respectului manifestat de către ceilalţi
membrii din familie; în timpul conflictelor se
învinovăţesc excesiv sau îi critică pe ceilalţi);
 relaţii deficitare cu cei de aceeaşi vârstă
(elevii vor să-şi menţină stima de sine
crescută impunându-se, însă fac acest lucru
nerespectând drepturile celorlalţi şi valoarea
lor, ceea ce afectează relaţiile cu aceştia).
loc de muncă (de exemplu, persoana îşi
estimează corect resursele, îşi asumă
responsabilităţi în conformitate cu cerinţele şi
resursele proprii,etc.);
 relaţii armonioase în cadrul familiei (respectul
de sine determinat de o imagine de sine
pozitivă favorizează manifestarea respectului
din partea celorlalţi; rezolvarea conflictelor
este mai simplu de realizat în condiţiile în
care cei implicaţi în conflict nu se
autoînvinovăţesc şi nu îi învinovăţesc pe
ceilalţi);
 relaţii bune cu colegii şi prieteni de aceeaşi
vârstă (elevii îşi pot pune în evidenţă
calităţile fără a le devaloriza pe ale
 celorlalţi).
 Trăsăturile de personalitate

Personalitatea reprezintă totalitatea trăsăturilor distinctive ale unui individ. Deşi, anumite aspecte ale
personalităţii dvs. se pot schimba puţin ca urmare a experienţei şi a conştiinţei de sine dobîndite de-a
lungul vieţii, personalitatea de bază s-a dezvoltat până să împliniţi vîrsta de trei ani. Nu puteţi modifica
esenţa a ceea ce sunteţi, dar vă puteţi schimba comportamentul. Când încercaţi să găsiţi o concordanţă
între dvs. ca persoană şi tipul de muncă pe care îl realizaţi, este important să vă cunoaşteţi trăsăturile de
personalitate astfel încăt să vă asiguraţi că se vor potrivi cu munca prestată.
Personalitatea încorporează multe trăsături. Următorul test apreciază câteva dintre trăsăturile care s-au
dovedit a fi importante atunci când aveţi în vedere cariera. Nu există răspunsuri corecte sau greşite atunci
când faceţi un test de personalitate. Totuşi, este important să răspundeţi rapid şi intuitiv. Forma
întrebărilor poate părea foarte simplă, acest lucru este intenţionat.

Nr. Afirmaţii Da Nu
1. Îmi plac oamenii în general; cu toate acestea, prefer să lucrez singur.
2. Atunci cînd intru într-o încăpere plină de oameni pe care nu-i cunosc, devin
timid şi nu mă simt în largul meu.
3. Atunci cînd am frecvent de-a face cu diverse persoane la telefon sau faţă în
faţă, la sfîrşitul zilei mă simt în largul meu.
4. Deseori mă gîndesc la „ceea ce ar putea să fie”, în loc de ceea ce este acum.
5. Mă simt stimulat de idei, viziuni şi implicaţii noi.
6. Mă plictisesc foarte repede de proiecte la care lucrez.
7. Nu cred că este important să urmez îndeaproape reguli, regulamente şi
instrucţiuni.
8. Cînd sunt implicat în încheierea unei afaceri sau într-o tranzacţie, prima
mea grijă este îndreptată asupra felului în care se simte celălalt.
9. Este mai potrivit să fiu descris de ceilalţi ca „entuziast şi cald” decît „calm
şi rece”.
10. Cînd cineva de la serviciu îmi cere să mă opresc din ceea ce fac ca să îl ajut
la un proiect, mă simt debusolat.
11. Îmi plac graficele, termenele-limită precise şi planificarea.
12. Îmi place să deţin toate informaţiile înainte de a începe un proiect şi devin
neliniştit cînd priorităţile se schimbă.
13. Nu îmi este teamă să îmi exprim punctul de vedere atunci cînd cred în
cineva, chiar dacă toţi ceilalţi nu sunt de acord cu mine.
14. Prefer să conduc decît să fiu condus.
15. Încerc din răsputeri să îi fac pe oameni să îmi împărtăşească punctul de
vedere.

Calcularea rezultatelor

Scrieţi de câte ori aţi răspuns prin „da” la următoarele seturi de întrebări:

Întrebările de la 1 la 3 ______________________________
Întrebările de la 4 la 6 ______________________________
Întrebările de la 7 la 9 ______________________________
Întrebările de la 10 la 12 ______________________________
Întrebările de la 13 la 15 ______________________________

Ce înseamnă punctajul obţinut de dvs.?

Introvert sau extravert
Dacă aţi răspuns mai des prin „da” la întrebările 1-3, aveţi tendinţa de a fi introvert. Vă bucuraţi de
singurătatea dvs., nu vă place să fiţi în centrul atenţiei şi, în mod caracteristic, singur vă rezolvaţi
problemele şi vă duceţi la bun sfârşit ideile.
Dacă mai multe dintre răspunsuri sunt „nu”, sunteţi mai degrabă extravert şi de cele mai multe ori
preferaţi să fiţi în compania altor oameni. Probabil că aveţi multe relaţii sociale, sunteţi expresiv şi uşor
de „citit”.
Idealist sau realist
Dacă aţi răspuns mai des prin „da” la întrebările 4-6, preferaţi să vă imaginaţi lucruri posibile şi sunteţi
mai aproape de tipul idealistului. Aceasta înseamnă că iubiţi ideile, viziunile şi implicaţiile noi şi aveţi
tendinţa de a vă concentra întreaga energie asupra viitorului şi a „ceea ce ar putea să fie”, în loc de ceea
ce este acum.
Dacă aţi răspuns mai des prin „nu” la întrebările 4-6, manifestaţi tendinţa de a vă concentra mai mult
asupra realităţii şi mai puţin asupra posibilităţilor. Vedeţi lucrurile în sensul lor strict, perfectînd
specificul şi realismul în detrimentul a ceea ce nu puteţi vedea sau a ceea ce trebuie să vă închipuiţi.
Sentimental sau pragmatic
Faptul că aţi răspuns mai des prin „da” la întrebările 7-9 indică faptul că sunteţi mai degrabă sentimental
decît pragmatic. A fi sentimental înseamnă că aveţi tendinţa de a fi mai concentrat asupra sentimentelor şi
valorilor personale.
Dacă aţi răspuns mai des prin „nu”, atunci preferaţi să fiţi pragmatic, orientîndu-vă către analiză, legi,
reguli şi politici.
Organizat sau spontan
Dacă aţi răspuns mai des prin „da” la întrebările 10-12 vă place să fiţi organizat şi preferaţi planificarea
vîzînd obiective fixe ce au termene-limită exacte.
Dacă aţi răspuns mai ales prin „nu”, sunteţi spontan şi preferaţi obiectivele care au un termen nedefinit.
Aveţi tendinţa de a fi flexibil şi adaptabil la situaţii schimbătoare.
Dominant sau docil
Răspunzănd mai des prin „da” la întrebările 13-15, înseamnă că sunteţi dominant. Aveţi tendinţa de a fi
mai degrabă autoritar şi plin de hotărîre.
Dacă aţi răspuns prin „nu” la două sau mai multe dintre întrebările 13-15, aveţi tendinţa de a fi docil,
pasiv, preferînd să staţi în umbră decît să preluaţi conducerea grupului.

Interesele

Interesele reprezintă preferinţele cristalizate ale unei persoane pentru anumite domenii de cunoştinţe sau de
activitate.

Tipuri de interese Cea mai simplă modalitate de a grupa şi identifica tipurile de interese este modelul
hexagonal propus de Holland (1979). Cele 6 tipuri de interese sunt determinate în funcţie de obiectul
activităţilor preferate: date, idei, lucruri sau persoane. Astfel:
Interesele realiste (R) se manifestă prin tendinţa de a se îndrepta spre activităţi care presupun manipularea
obiectelor, maşinilor şi instrumentelor.
Interesele investigate (I) presupun o atracţie pentru cercetare, investigare sub diverse forme şi în cele mai
diverse domenii (biologic, fizic, social, cultural, etc.).
Interesele artistice (A) se manifestă prin atracţie spre activităţile mai puţin structurate, care presupun o
rezolvare creativă şi oferă posibilitatea de autoexpresie (poezie, pictură, muzică, design).
Interesele sociale (S) implică orientarea spre activităţi care necesită relaţionare interpersonală (preferinţa
pentru predare sau pentru a ajuta oamenii să-şi rezolve diverse probleme).
Interesele antreprenoriale (E-iniţial de la engl. entrepreneurial este egal cu antreprenorial) se manifestă
prin preferinţa pentru activităţi care permit iniţiativă şi posibilitate de coordonare a propriei activităţi sau a
activităţii unui grup.
Interesele de tip convenţional (C) presupun preferinţa pentru activităţi care necesită manipularea
sistematică şi ordonată a unor date sau obiecte într-un cadru bine organizat şi definit.

Aplicarea Chestionarului de Interese Holland (vezi in ghid – Orientarea si Consilierea in Carieră, pag
40- 41)
Relaţia dintre interese şi carieră

Când persoanele iau decizii legate de şcoala pe care vor să o urmeze sau profesia pe care vor să o practice, ele
urmăresc ca acestea să corespundă intereselor proprii, adică să existe o suprapunere cât mai mare între
preferinţele persoanei şi activităţile specifice mediului şcolar sau profesional. Cu cât gradul de suprapunere
este mai mare cu atât există şanse mai mari ca persoana să fie mulţumită şi motivată pentru activitate şi să
obţină performanţe la nivelul capacităţilor sale. Congruenţa dintre interesele persoanei şi şcoala/profesia
aleasă determină:
 satisfacţie academică / profesională;
 stabilitate în alegerea făcută şi capacitate mai bună de adaptare la modificările interne ale mediului;
 performanţă academică / profesională;
 nivel scăzut de stres academic / ocupaţional.

Identificarea intereselor este astfel un pas important întrucât permite:

 generarea alternativelor educaţionale şi profesionale;
 selectarea alternativelor educaţionale şi ocupaţionale optime;
 identificarea cauzelor insatisfacţiei academice sau profesionale.

Valorile

Valorile reprezintă convingerile bazale ale unei persoane referitor la ceea ce este important în viaţă, în
relaţiile interpersonale şi în muncă.

Exemple de valori sunt: responsabilitatea, iniţiativa, timpul liber, confortul, mediul familial plăcut, banii,
puterea, recunoaşterea, frumosul, etc. Acestea sunt aspecte generale care transcend situaţiile specifice şi se
constituie în standarde pentru alegerile personale. Este unanim acceptat faptul că valorile sunt aspecte
importante în alegerea carierei. Alături de interese, valorile sunt grile prin care persoanele citesc şi
interpretează oportunităţile de carieră. Dacă acestea se suprapun peste valorile persoanei, atunci este mai
probabilă alegerea lor şi stabilitatea în alegerea făcută.

Valori generale – valori legate de muncă

În general, valorile legate de muncă derivă din valorile generale. De exemplu, dacă pentru o persoană este
importantă în general securitatea personală, atunci unul din criteriile principale în alegerea carierei va fi ca
aceasta să îi ofere securitate personală. În acelaşi timp însă, valorile legate de muncă pot deveni sursă a
valorilor generale. De exemplu, amabilitatea, ca cerinţă specifică pentru relaţiile de muncă poate deveni în
timp o valoarea generală, care se aplică la toate situaţiile de relaţionare. Valorile generale şi valorile legate de
muncă sunt în permanentă interacţiune.

Completarea individuală a Anexei 2 și 3.

Anexa 2

Fișă de lucru

Profesia/meseria pe care mi-o doresc .......................................................................

Valori importante pentru profesia/ meseria care Acțiuni care dovedesc că aceste sunt valorile
mi-o doresc după care mă orientez
 Anexa 3

Identitate vocațională

Caracteristicele mele de personalitate

1.
2.
3.
4.
5.
Valorile mele
1.
2.
3.
4.
5.
Abilitățile mele
1.
2.
3.
4.
5.
Tipuri de interese Opţiunile educaţionale şi ocupaţionale posibile
1.
2.
3.
Punctele mele tari (dintre caracteristicile mai sus menţionate)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Modul 4. Explorarea lumii profesiilor

TEST. Inventarul intereselor profesionale

Instrucţiuni:
Din fiecare coloană alegeţi afirmaţiile care sunt cele mai potrivite pentru dvs. şi marcaţi litera în dreptul
acestora.
A. îmi place să practic jocuri de echipă
B. îmi place să descifrez cuvinte încrucişate
C. îmi place atunci cînd alţii îmi cer sfatul
D. îmi place să vorbesc la telefon
E. mîzgîlesc în caietul meu de notiţe
F. sunt curios să aflu cît mai multe lucruri

A. îmi place să fac munci manuale (să lucrez în grădină, să repar, să gătesc, să cos,)
B. tot timpul scriu ce am de făcut
C. mai degrabă aşi încerca să cîştig bani de unul singur decît într-o companie
D. mă simt bine când îi ajut pe alţii
E. îmi place să-mi folosesc imaginţia, să scriu poveşti
F. dintre materiile de şcoală cel mai mult îmi plac ştiinţele naturii

A. îmi place să lucrez cu uneletele

B. mă simt bine când în camera mea este ordine
C. la un proiect prefer să lucrez în grup decât de unul singur
D. nu sunt timid cînd trebuie să-mi spun părerea
E. mi-ar plăcea să-mi redecorez camera
F. „Flux” şi „Săptămâna” mi se par publicaţii interesante

A. îmi place mai mult afară decât în casă

B. matematica este obiectul meu preferat
C. e important să hotărăsc singur în ceea ce mă priveşte
D. îmi place să cer sfatul în rezolvarea unor probleme
E. prefer să fiu în miezul lucrurilor şi nu în afara lor
F. îmi place să observ vremea, plantele sau animalele

A. îmi place să am animale în casă

B. scrisul meu de mână este ordonat şi citeţ
C. mi-ar place să fiu primar
D. îmi place să am un prieten de corespondenţă sau să ţin un jurnal
E. prefer lucrului individual cel colectiv
F. îmi place să desfac mecanismele, să văd cum funcţionează.

A. prefer să merg cu bicicleta decât să mă uit la televizor

B. mi-ar place să lucrez la computer
C. aş putea fi un bun căpitan de echipă
D. mi se pare uşor să întâlnesc oameni noi şi să-mi fac prieteni
E. subiectul meu preferat este muzica, desenul, ceramica
F. mă preocupă mediul înconjurător
Calcularea rezultatelor
Calculaţi de câte ori aţi ales fiecare dintre literele A, B, C, D, E şi F. Mai jos sunt redate ocupaţiile
atribuite fiecărei litere. Orientarea la care aţi acumulat cifra cea mai mare este un care vi se potriveşte în
cea mai mare măsură.
A. orientat spre exterior: inginer, antrenor, pilot, fermier, medic veterinar, tâmplar, pompier
B. orientat spre detalii: programist, contabil, bancher, bibliotecar
C. orientat spre influenţe: proprietar de firmă, avocat, director de şcoală, paznic
D. orientat spre oameni: învăţător, doctor, reporter la ziar, asistent social, casier, vânzător
E. orientat spre arte: actor, artist, muzician, scriitor, arhitect, fotograf, pictor
F. orientat spre cercetare: cercetător ştiinţific, detectiv, psihiatru, meteorolog, notar, avocat.
 TEST. Profilul intereselor (fişă pentru răspunsuri)
M R X I V S K T P A
1. casi 1. age 1. pedag
1. vînzăt
1. mon er nt în sfera 1. bibl 1. ped og al grupei 1. taxim 1. fermie 1. muzi
or
tor 2. mec vînzărilor iotecar agog cu zi etrist r cant
M 2. instal
2. ceas anic 2. mec 2. mec 2. ele prelungită 2. bijutie 2. mecan 2. instal
ator de
ornicar electricia anic radio anic auto ctrician 2. bijutie r ic auto ator
apeducte
n / TV r
1. ing 1. sculp
1. cont 1. lucr iner 1. ghid tor
1. elec 1. jurn 1. capita
abil ător de 2. înv 1. soră de excursii 1. pietrar 2. învăţ
trician alist n de corabie
R 2. lucr oficiu ăţător medicală 2. învăţă 2. lucrăt ător
2. cont 2. cont 2. contab
ător 2. mat evidenţa 2. casier tor de or bancar evidenţa
abil abil il
bancar ematician contabilit matematică contabilităţ
ăţii ii
1. vînz
1. mec 1. lucr 1. vînzăr
are, 1. trad 1. den 1. special 1. dansa
anic avia ător i pe stradă 1. pescar
vînzător ucător tist ist în asist. 1. poştaş tor de balet
2. lucr bancar 2. vînzăr 2. vînzăr
X de 2. lucr 2. age socială 2. funcţi 2. vînză
ător al 2. vînz i „1000 de i, vînzător
vopsele ător de nt de 2. negust onar tor de
oficiului ător în mărunţişuri de vopsele
2. casi oficiu vînzări or peşte
poştal librărie ”
er
1. vînz
1. condu
are,
cător auto 1. lucrăt
1. mec 1. cont vînzător 1. scrii 1. jud 1. faţă 1. politi 1. picto
de curse or silvic
anic auto abil de peşte tor ecător bisericească cian r
I lungi 2. vînzăt
2. trad 2. reda 2. învă 2. lem 2. bib 2. jurnali 2. scriito 2. tradu
2. învăţă or în
ucător ctor ţător de nar liotecar st r cător
tor de limbă librărie
limbă
franc.
franc.
1. învă
1. vînz
1. radi ţător de 1. func 1. arh 1. ajutor 1. uşier 1. grădin 1. comp
ător în 1. pilot
omecanic matemati ţionar itect la domiciliu la hotel ar ozitor
V librărie 2. judecă
2. ped că 2. avo 2. vet bătrînilor 2. savan 2. arhite 2. denti
2. far tor
agog 2. med cat erinar 2. inginer t ct st
macist
ic
 1. inst 1. învă
1. neg 1. educat
alator de ţător 1. poli 1. far
ustor oare 1. cheln
apeducte evidenţa tician macist 1. mecan 1. constr 1. chimi
2. ped 2. special er
2. spec contabilit 2. spec 2. luc ic uctor st
S agog al ist în centrul 2. ajutor
ialist în ăţii ialist în rător al 2. soră 2. educat 2. soră
grupului de utiliz. a bătrînilor la
domeniul 2. faţă asist. grădiniţe medicală or medicală
cu zi braţelor de domiciliu
orient. bisericeas socială i de copii
prelungită muncă
prof. că
1. specia 1. desig
1. lucr 1. învă 1. lucrăt list în 1. lemna ner al
1. me
1. bijut 1. mat ător al ţător al 1. soră or al domeniul r agenţiei de
dic
er ematic oficiului limbilor medicală clubului de logisticii 2. lucrăt reclamă
K 2. vîn
2. chel 2. poli poştal străine 2. vînzăt tineret 2. lucrăt or al 2. ajuto
zare pe
ner tician 2. friz 2. uşie or 2. ghid or al clubului de r bătrînilor
stradă
er r la hotel de excursii agenţiei de tineret la
turism domiciliu
1. vînz
1. lucr ări „1000 1. special
1. învă 1. grădin
ător de ist în centrul 1. condu
1. fiera ţător de 1. vet 1. ajutor ar
bancar mărunţuş de utiliz. a cător de 1. actor
r limbă erinar bătrînilor la 2. condu
T 2. spe uri” braţelor de autobuz 2. navig
2. mec franc. 2. pil domiciliu cător auto
cialist în 2. con muncă 2. căpita ator
anic 2. taxi ot 2. poştaş de curse
domeniul ducător 2. condu n de corabie
st lungi
logisticii de cător auto
autobuz
1. învă
1. special 1. lucrăt
1. mec ţător 1. vînz
1. reda 1. sav ist în or al
anic evidenţa ător în 1. naviga 1. poet
ctor ant domeniul agenţiei de 1. hornar
P electrician contabilit librărie tor 2. const
2. lucr 2. gră orient. turism 2. pescar
2. păd ăţii 2. fer 2. hornar ructor
ător silvic dinar profesi. 2. grădi
urar 2. lem mier
2. pietrar nar
nar
A 1. ceas 1. cont 1. casi 1. trad 1. avo 1. lucrăto 1. frizer 1. condu 1. lucrăt 1. cîntăr
ornicar abil er ucător cat r al grădiniţei 2. poet cător auto or silvic eţ
2. dans 2. cînt 2. desi 2. chi 2. pict de copii salvare 2. comp 2. actor
ator de ăreţ gner al mist or 2. muzic 2. sculpt ozitor
 agenţiei
balet de ant or
reclame
Calcularea rezultatelor

După completarea tabelei faceţi totalurile. Transferaţi în puncte cifrele de dinaintea denumirii
profesiei după următoarea cheie: începeţi de la litera M – toate cifrele de „1” pe verticală sub
această literă dau un singur punct, toate cifrele de „2” pe orizontală din dreptul acestei litere – la
fel un punct. De exemplu, aveţi evidenţiate patru cifre de „1” pe verticală şi două cifre de „2” pe
orizontală – rezultatul dvs. pentru litera M este 6.

Înscrieţi-l în pătrăţelul din dreapta acestei litere. În acest fel faceţi totalurile la toate literele rămase
şi introduceţi-le în tabela următoare. Bifaţi pătrăţelele corespunzătoare sau desenaţi o curbă.

M R X I V S K T P A
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1

Dacă în rezultat suma este de:

 Pînă la 5 puncte: dvs. nu sunteţi interesat(ă) de această grupă de profesii,
 6 – 9 puncte: dvs. sunteţi puţin interesat(ă) de această grupă de profesii,
 10 -14 puncte: sunteţi interesat(ă) de lucrul profesiilor din acest grup,
 Mai mult de 15 puncte: dvs. daţi dovadă de un interes deosebit faţă de acest grup de
profesii
Mai mult de 10 puncte indică preferarea oricărui grup de profesii.
Interpretarea rezultatelor

M – profesii în care sunt importante: abilităţi de lucru manual, tactile, coordonarea mîinilor şi
văzului, viteza, puterea şi rezistenţa, lucrul fix cu folosirea instrumentelor (mecanica,
meşteşugăritul, lemnăria, proiectarea).

R – calculele, operarea cu cifre, desfăşurarea evidenţei contabile, inventarierea, calcularea cu o

precizie mare, abilităţi în domeniul financiar, analizei statistice, aprecierea cheltuielilor, operaţii
financiare (economia, operaţiile bancare, inspector fiscal, dactilograf).

X – abilităţi de apreciere a posibilităţilor altor oameni, orientare rapidă în situaţii, apreciere realistă
a nevoilor altora, influenţare asupra altora, investire cu încredere, motivare, expunere clară a
ideilor, abilităţi de organizator, memorie bună (comerţ, administraţie, lucrul în oficiu).

I – abilităţi de a vorbi frumos, a lua cuvîntul în faţa unui public, a simţi dispoziţia auditoriului, a
preda, a da instrucţiuni, a explica, a tălmăci ideile cuiva, a traduce dintr-o limbă străină
(traducător, savant, jurnalist, moderator al programelor TV).

V – cercetare, activitate legată de idei, concepţii, informaţii, interes permanent, dragoste faţă de
cuvîntul tipărit, autoinstruire şi dezvoltare, de a face descoperiri, a căuta în baza de date (savant,
istoric, lingvist, bibliotecar).

S – un contact apropiat cu oamenii, abilităţi de a începe comunicarea cu necunoscuţi, de a asculta

atent, înţelegere intuitivă, abilităţi de a observa alţi oameni, aprecierea precisă a dispoziţiei
societăţii, de a ajuta oamenii cu probleme profesionale, psihice şi morale, îngrijirea bolnavilor
(terapeut, specialist în domeniul orientării profesionale, medic, soră medicală).

K – contacte mai degrabă superficiale cu alţi oameni, îndeplinirea sarcinilor, deservirea sau
ajutorul în deservire, asigurarea serviciilor fără de a avea contacte apropiate cu alte persoane
(vînzător, chelner).

T – lucrul legat de mişcare permanentă, de schimbul împejurărilor, lucrul în afara încăperii,

mobilitate, rezistenţă fizică, adaptare repidă, rezistenţă la stres, interes faţă de lumea
înconjurătoare şi oameni, uşor stabilieşte contacte (călătorii, deplasări, transport, ghid de excursii).

P – profesii, legate de lucrul în aer liber, creşterea plantelor, îngrijirea animalelor, zootehnician
(fermier, pădurar, zootehnician, grădinar).

A – creativitate, creaţie, generarea ideilor noi, propunerea şi implementarea inovaţiilor, crearea

concepţiilor, originalitatea, improvizaţia, imaginaţia bogată, compunerea muzicii (proiectant,
arhitect, compozitor, pictor).

18
Discutarea in grup a anexei 4

Fişă
Universul profesional – clasificarea intereselor ocupaţionale contemporane

Ingrijire
Medicină
Asistență socială
Educație
Oameni
Influențare
Control
Comerț
Management

Organizaționale și
Juridic
procedurale
Administrație
Date

Nonverbale Procesare de date

Finanțe

Verbale Informații
Media
Artă și design
Artă
Aplicații

Știință Științe exacte

Științe naturale

Inginerie Procese tehnologice

Mecanică
Electrică
Construcţii

19
Modul 5: Comunicarea este cheia

Teoriile de comunicare se inspiră, în cea mai mare parte, dintr-o schemă concepută de inginerii
SHANNON şi WEAVER. Conform acestei scheme, a comunica înseamnă că un emiţător
adresează in mesaj unui recetor printr-un canal de transmisie. Din păcate, acest lucru nu este atît de
simplu: există o deformare a informaţiei pe mai multe niveluri – nivelul emiţătorului, al
receptorului, al transmisiei (organizare deficitară a comunicării, suport inadecvat...).

Emiţător Receptor Strategie

Astfel, o comunicare reuşită, dacă ea există, cere calităţi de exprimare pentru emiţător, de ascultare
pentru receptor, de strateg al comunicării, pentru a crea condiţii favorabile transmiterii de
informaţii. Din această cauză, problemele au fost împărţite în trei mari categorii numite emiţător,
receptor, strateg. Un bun comunicator obţine un scor pozitiv la fiecare categorie.

Stilul emiţător
Ai capacitatea de a te face înţeles de către ceilalţi, de a face distincţia între ceea ce vrei să
comunici, ceea ce poţi comunica, ceea ce încerci să comunici şi ceea ce comunici.

Stilul receptor
Eşti capabil să intri în cadrul de referinţă al interlocutorului tău. Ai capacitatea de a asculta, de a fi
atent şi de a-i înţelege pe ceilalţi.

Stilul strateg
Ai o bună capacitate de a alege suporturile şi metodele de comunicare potrivite. Ştii să facilitezi
dialogul, transmiterea de informaţii între un emiţător şi un receptor.

Tabel de corespondenţă

În coloana „Rezultatul obţinut” de mai jos, scrieţi în dreptul fiecărui rînd notele pe care le-aţi
obţinut la grila de selectare pentru capacitatea de comunicare indicată.

Funcţia Capacitatea de Rezultatul obţinut

(Domeniul) comunicare
Ştiinţific / Tehnic Strateg
Medical / Social Receptor
Informare / Promovare Strateg
Gestionare / Organizare Strateg
Comercial / Marketing Emiţător
Consultanţă / Formare Strateg
Studiu / Cercetare Emiţător
Juridic / Fiscal Receptor
Finanţe / Contabilitate Receptor

20
Control / Securitate Receptor
Artistic Emiţător

Comunicarea se defineşte ca procesul prin care se transmit informaţii de la emiţător la un

receptor, prin utilizarea unui sistem de semne şi simboluri.

Procesul de comunicare
Comunicarea poate fi directă (cei angajaţi în procesul de comunicare se află faţă în faţă) sau poate
fi mediată (text scris, poşta electronică, etc.). Indiferent de modalitatea în care se realizează,
procesul comunicării presupune două etape: receptarea mesajului celuilalt şi transmiterea
propriului mesaj.

Receptarea mesajului
În varianta comunicării directe, ascultarea este primul pas în stabilirea unei relaţii de comunicare
eficientă cu persoanele din jurul nostru. A fi un bun ascultător presupune manifestarea unei
atitudini de respect şi de acceptare a interlocutorului. Comportamentele care transmit acest mesaj
sunt:
1. Stabilirea contactului vizual cu persoana cu care vorbim
Contactul vizual indică vorbitorului că persoana cu care discută este atentă. Când cineva doreşte să
iniţieze o conversaţie, e important să ne îndreptăm privirea spre el şi să întrerupem pe timpul
conversaţiei activitatea în care suntem implicaţi. Dacă vom continua să vorbim cu el în timp ce
facem şi altceva, îi transmitem mesajul că nu e important sau nu ne interesează ceea ce vrea să ne
spună.
Contactul vizual se ajustează în funcţie de starea de confort a interlocutorului; unele persoane se
simt incomodate de un contact vizual prelungit, iar pentru alte persoane tocmai menţinerea unui
astfel de contact susţinut inspiră încredere şi calm.
2. Folosirea răspunsului minimal şi a încurajării
Răspunsul minimal poate să apară în conversaţiile sub formă nonverbală (a da din cap, ”aha”), dar
şi verbală (”înţeleg”, ”ştiu ce vrei să spui”).
Uneori o simplă repetare a ultimilor cuvinte spuse de cineva este suficientă pentru a încuraja
comunicarea. Dacă elevul povesteşte ceva – ”Nu vreau să mai învăţ la chimie. Este groaznic!” - şi
se opreşte aici, profesorul îl poate încuraja să continue prin simpla repetare a cuvintelor ”Este
groaznic?”, aşteptând o detaliere din partea elevului.
3. Concentrarea atenţiei pe ceea ce spune vorbitorul
Este foarte important ca atunci când ascultăm:
 să ne focalizăm atenţia pe ideile şi sentimentele pe care cealaltă persoană încearcă să ni le
transmită;
 să evităm să ne gândim la propriile probleme – ele ne vor împiedica să ascultăm eficient;
 să nu schimbăm subiectul – acest lucru indică faptul că nu am fost atenţi la mesajul care ni
s-a transmis sau nu suntem interesaţi de ceea ce ni se transmite.

4. Evitarea judecării sau interpretării a ceea ce spune celălalt

21
Atunci când ascultăm avem uneori tendinţa de a interpreta ceea ce ni se transmite, sau de a ne
pregăti replica pe care urmează s-o dăm. Acest lucru devine o barieră în recepţionarea mesajului.
Astfel, fiind centraţi pe ceea ce vrem noi să spunem şi nu pe ceea ce spune vorbitorul, s-ar putea să
pierdem unele informaţii sau să le înţelegem greşit.
Prin urmare, e foarte important ca atunci când ascultăm, să ne concentrăm toată atenţia pe ceea ce
ne spune vorbitorul.
5. Reflectarea sentimentelor celuilalt
Reflectarea are rolul de a identifica şi clarifica emoţiile cu care se confruntă o persoană la un
moment dat. De exemplu, dacă elevul spune ”Nu pot să fac problema, este prea grea!”, profesorul
poate răspunde reflectiv astfel: ”Pare să-ţi fie greu!”. Un răspuns de genul ”Nu vorbi aşa! De-abia
ai început!” îl va face pe elev să se simtă neînţeles.
6. Adresarea întrebărilor
Pentru a ne asigura că am înţeles un mesaj în mod corespunzător putem recurge la:
 repetarea cu propriile cuvinte a ceea ce am auzit (parafrazare). Se spune că dacă putem
repeta ceea ce a spus vorbitorul, atunci înseamnă că am înţeles ceea ce a vrut să ne
transmită;
 adresarea unor întrebări în scopul clarificării sau obţinerii unor informaţii (de exemplu,
”Dacă am înţeles bine, mi-ai spus că atunci când ai ajuns în clasă ţi-ai găsit lucrurile
împrăştiate pe jos?”).
Există două tipuri de întrebări: deschise şi închise.
Întrebările închise sunt acele întrebări care generează răspunsuri specifice (de exemplu, ”Care
materie îţi place cel mai mult?”).
Întrebările deschise sunt acele întrebări care permit explorarea situaţiilor (de exemplu, ”Îmi
povesteşti cum a fost la ora de chimie?”).
Ascultarea eficientă presupune folosirea cu precădere a întrebărilor deschise, care treptat sunt
alternate cu întrebări închise, în funcţie de scopul comunicării.
7. Concentrarea atenţiei pe aspectele importante din discuţie
Într-un dialog se transmit multe informaţii care au importanţă diferită. Pentru a identifica
informaţiile importante, trebuie să ţinem cont de faptul că persoanele au tendinţa de a repeta sau
accentua, prin tonalitatea vocii, informaţiile relevante pentru ele.
8. Evitarea sfaturilor
De cele mai multe ori, oamenii au tendinţa de a da sfaturi atunci când cineva le povesteşte despre o
problemă cu care se confruntă. Noi pierdem din vedere faptul că adesea ceilalţi au nevoie de
cineva doar ca să îi asculte. De aceea, este bine să dăm sfaturi doar atunci când acestea ne sunt
cerute. Cercetările arată că probabilitatea de a aplica un sfat este mai mare atunci când acesta este
cerut explicit, faţă de situaţia când el este dat ”gratuit”.
9. Evitarea întreruperii persoanei care vorbeşte
Acordaţi vorbitorului şansa de a spune despre un subiect tot ceea ce doreşte. Întreruperea repetată
a persoanei îi creează impresia că nu este ascultată.
În procesul comunicării, manifestarea comportamentelor menţionate mai sus fac ca interlocutorul
să se simtă înţeles şi duce la o creştere a calităţii relaţiilor interpersonale.

Transmiterea mesajului

22
A comunica eficient înseamnă a transmite un mesaj clar şi concis astfel încât să fie evitate
confuziile. Pentru realizarea acestui scop sunt importante atât modalitatea de comunicare (gradul
de concordanţă dintre elementele verbale şi non-verbale ale mesajului), precum şi atitudinea
actorilor implicaţi (măsura în care se manifestă o atitudine asertivă în comunicare).
Dificultăţile ce pot apărea în procesul de comunicare se reflectă în neînţelegerea sau interpretarea
greşită a mesajului de către cei care îl recepţionează.
De asemenea, trebuie să avem în vedere faptul că cei care recepţionează mesajul deţin propriile
informaţii şi sentimente care le influenţează percepţia mesajului transmis de noi. De aceea, atunci
când pregătim o discuţie importantă trebuie să ţinem cont de o serie de factori.

Întrebări care ghidează pregătirea unei discuţii importante

Cine? Cine e persoana cu care dorim să comunicăm (care e publicul ţintă): care sunt
interesele, preocupările şi valorile ei?
Ce? Ce anume vrem să comunicăm: care este rezultatul pe care îl aşteptăm în urma
comunicării?
Cum? Prin ce modalităţi vom transmite mesajul: deoarece fiecare modalitate de
comunicare (verbală, scrisă) are specificul ei, trebuie să ne gândim cum anume
transmitem informaţia pentru a pregăti un discurs adecvat.
Când? Alegerea momentului pentru discuţie este esenţială. Dacă există alţi factori care
ar putea influenţa în mod negativ comunicarea, este de preferat să amânăm
momentul discuţiei. Astfel de factori sunt: prezenţa altor persoane, starea
emoţională a interlocutorului, presiunea timpului, insuficienţa informaţiilor.
Unde? Un efect important asupra discuţiei îl are contextul, mediul unde se desfăşoară
comunicarea: zgomot, iluminat, etc.
De ce? Pentru a capta atenţia interlocutorilor, trebuie să le comunicăm de la început
scopul mesajului, de ce e important să ne asculte.

Comunicarea non-verbală. Tehnici de comunicare non-verbală

Adesea modul în care este exprimat un mesaj poate să modifice înţelesurile acestuia şi să aibă o
importanţă mai mare decât cuvintele propriu-zise. Expresia facială, tonul vocii, postura corporală
şi alte detalii pot comunica informaţii importante referitoare la ceea ce gândeşte, simte sau
planifică un individ. Cercetările arată că, în comunicare, limbajul non-verbal are o pondere de
aproximativ 85%. Însoţite de un zâmbet sau de încruntare, plasate într-un context al comunicării,
cuvintele pot reda fidel sau, dimpotrivă, pot ascunde ceea ce dorim în realitate să comunicăm.
Comunicarea prin limbaj non-verbal permite:
- transmiterea unui mesaj de sine-stătător;
- accentuarea unui mesaj verbal pe care îl transmitem.

Exemple de mesaje transmise în întregime prin limbaj non-verbal

 Să faci cu mâna unui prieten pentru a-l saluta
 Să arăţi că ceva te enervează, bătând cu pumnul în masă
 Să arăţi printr-un zâmbet că ceva te bucură
 Să arăţi că nu eşti mulţumit de ceva, încruntându-te
 Să rogi pe cineva să tacă, punându-ţi un deget la gură
 Să arăţi că eşti de acord cu ceva, dând aprobativ din cap

23
  Să arăţi că doreşti să răspunzi la întrebarea profesorului, ridicând două degete

Forme de comunicare non-verbală

(1) Spaţiul personal
Deşi poate părea surprinzător, un prim mesaj non-verbal este transmis prin delimitarea unui spaţiu
personal – adică o distanţă interpersonală acceptabilă – pentru interacţiune. Spaţiul personal diferă
în funcţie de:
 contextul cultural – persoanele din America Latină preferă să stea foarte aproape una de
cealaltă atunci când comunică, în timp ce persoanele din ţările Europei de Nord preferă o
distanţă mai mare.
 tipul relaţiilor sociale din cultura respectivă – relaţiile sociale sunt adesea reprezentate prin
variaţii în spaţiul interpersonal. Acesta va fi diferit dacă cei care comunică sunt prieteni sau
sunt într-o relaţie de subordonare (şef-angajat), dacă se află într-un spaţiu familiar (acasă)
sau într-un loc public.
Nerespectarea spaţiului personal al unui individ poate induce reacţii de agresivitate sau de evitare
din partea acestuia.
Contactul vizual
Privirea poate să exprime o gamă variată de emoţii: dezaprobare, încântare, întristare, dispreţ,
prietenie. În cultura americană, contactul vizual direct, o atitudine îndrăzneaţă şi o strângere de
mână fermă sunt apreciate, în timp ce în alte culturi, o astfel de atitudine poate sugera aroganţă,
insubordonare.
(2) Postura corporală
Postura corporală a unei persoane poate transmite diferite mesaje. De exemplu:

Postura corporală Mesajul transmis

Merge cu umerii aplecaţi Tristeţe, îngândurare
Îngenunchează Umilinţă, rugăminte
Merge cu capul ridicat, fluierând Relaxare, lipsa grijilor
Stă cu capul în barbă Îngândurare, oboseală, tristeţe
Îşi sprijină bărbia pe mâini şi priveşte în pământ Îngândurare

(3) Paralimbajul
Comunicarea verbală (limbajul) este însoţit de o serie de semne non-verbale, care pot sugera o
gamă variată de trăiri emoţionale şi de interpretări ale acestora:
- inflexiuni verbale (ridicarea a vocii, coborâre, monotonie, etc.)
- ritm verbal (rapid, lent, variat, etc.)
- intensitate (voce puternică, slabă, cu respiraţie întretăiată, etc.)
- ton (nazal, plângăcios, teatral, linguşitor, etc)
- pauze (cu subînţeles, dezorganizare, de timiditate, ezitare, etc.)

(4) Expresivitatea facială

24
Oamenii au o expresivitate facială mai dezvoltată decât celelalte specii de vieţuitoare. Unele dintre
aceste expresii îşi păstrează un grad de universalitate ridicat, indiferent de cultură, altele au
semnificaţii distincte pentru fiecare cultură în parte.
(5) Gesturile
Există o paletă destul de largă de gesturi. Unele culturi preferă o mare expresivitate la
acest nivel, altele limitându-şi gama gesturilor utilizate.
Exemple de gesturi
- Strângerea pumnului
- Salutul cu mâna
- Arătatul cu degetul
- Mişcarea unui deget în sens dezaprobator
- Încrucişarea braţelor
- Aplauzele

Modul 6: Explorarea traseelor educaționale

 colectarea informațiilor referitoare la oportunitățile educaționale și la ocupații:
 Natura muncii ce urmează a fi efectuată
 Cerințe educaționale pentru a accede la un post de muncă
 Perspective de angajare
 Mediul muncii
 Cîștiguri
 Locul de muncă
Surse de explorare
 Surse formale: materiale tipărite, sisteme computerizate de informare, materiale
audiovizuale.
 Surse informale: interviuri informaționale, experiență directă, rețeaua socială.
Surse formale
1. Materiale tipărite:
* broșuri, pliante, reviste de specialitate, profile ocupațíonale.
2. Sisteme computerizate:
* programe de dezvoltare a aptitudinilor de căutare a unui loc de muncă, etc.
3. Materiale audiovizuale:
* casetele audio – video, SD-uri, emisiuni radio și TV, etc.
Surse informale:
* Interviul de informare
* Experiența directă
* Rețeaua socială cu 3 categorii de persoane care pot constitui rețeaua socială:

25
 - persoane cunoscute
- persoane de legătură
- persoane de contact
Modalități de explorare a unei ocupații sau profesii:
* informarea generală asupra ocupațíilor prin consultarea clasificărilor ocupaționale.
* inițierea unui interviu informațional.
* voluntariat sau muncă pe perioada vacanței în domeniul de interes.

26
Explorarea pieții muncii
 Piața muncii se reflectă la configurația specifică a cererii și ofertei de locuri de muncă.
Modalități de explorare a pieței muncii:
 Apelarea la o agenție sau oficiu de plasare a forței de muncă
 Consultarea rețelei sociale
 Identificarea și consultarea cu regularitate a anunțurilor cu oferte cu locuri de muncă
 Publicarea unui anunț într-o publicație specializată
 Participarea la tîrgurile de locuri de muncă organizate periodicde agențiile de ocupare a forței
de muncă

Modul 7. Decizia privind cariera.

Decizia de carieră reprezintă procesul care duce la selectarea unei alternative de carieră din mulţimea
de variante disponibile la un moment dat.

În general, decizia de carieră se consideră a fi doar punctul final, de selecţie efectivă a alternativei
optime, fără a se avea în vedere întregul proces prin care trece o persoană pentru a realiza această
alegere.

Componentele deciziei de carieră

În cadrul deciziei de carieră putem distinge 3 componente aflate în permanentă interacţiune:

3. Contextul deciziei
Care sunt factorii care îmi influenţează decizia?

1. Conţinutul deciziei 2. Procesul decizional

Ce decizie urmează să iau? Cum voi lua această decizie?

Conţinutul deciziei de carieră

Conţinutul deciziei se referă la problema efectivă care necesită luarea unei decizii. Exemple de probleme
de carieră:
 Alegerea şcolii şi a profilului de studiu (de exemplu: liceu teoretic real, şcoală de arte, facultate de
medicină, etc.);
 Alegerea unei profesii (inginer, contabil, medic, şofer, profesor, etc.);
 Alegerea unui anumit traseu educaţional (de exemplu: liceu de artă – facultatea de artă şi design –
masterat în design vestimentar);

27
  Alegerea unor modalităţi de formare a competenţelor profesionale (activităţi de voluntariat,
noviciat, etc.).

2. Procesul decizional

Procesul decizional propriu-zis cuprinde cîteva etape care au o pondere mai mare sau mai mică, în funcţie
de conţinutul şi contextul deciziei.

Stiluri decizionale

Stilul decizional caracteristici exemplu

Stilul raţional
- utilizează o abordare logică şi ”Am luat decizia după ce am
organizată în luarea de decizii; cântărit bine toate alternativele”.
- elaborează planuri minuţioase
pentru punerea în practică a
deciziei luate.

Stilul dependent
- se bazează preponderent pe ”Ceilalţi ştiu cel mai bine ce e
sfaturile, sprijinul şi îndrumarea potrivit pentru mine.”
din partea altora în luarea de
decizii;
- consideră că ajutorul celor
apropiaţi (prieteni, părinţi, etc.)
este indispensabil atunci când
cântăresc şi aleg alternative.

Stilul evitativ ”Acum nu e momentul potrivit să

- amână şi/sau evită luarea unei iau această decizie”.
decizii;

Stilul intuitiv
- se centrează pe intuiţii şi ”Am făcut aşa pentru că am
impresii în luarea unei decizii; simţit eu că e mai bine”.
- nu caută dovezi pentru
argumentarea unei decizii.

Stilul spontan - iau decizii sub impulsul ”Am luat decizia rapid şi fără să
momentului, rapid şi fără prea mă gândesc prea mult.”
multe deliberări.

28
Modul 8. Marketing personal

Cum mă pregătesc pentru angajare?

La această temă vei studia subiectele:

1. Portofoliul personal. Curriculum Vitae. Scrisoarea de intenţie.
2. Interviul: pregătirea pentru interviu. Cum se poate face o impresie bună la interviu?

Pentru început propunem cîteva sfaturi care ne pot ajuta sa ne punem ordine în ganduri şi în
cele învăţate la temele anterioare, care ne pot relaxa fiindca ne amintesc de lucruri adevarate, dar pe
care le uitam des:

1. Eşti menit să devii o singura persoana: cea pe care o alegi.

2. Fă bine şi te vei simţi bine. Fă un lucru rău şi te vei simţi rău. Nu e mai complicat de-atît.

3. Eşti ceea ce faci azi, nu ceea ce spui că vei face maine.

4. În cele din urmă, nu ceea ce faci din cînd în cînd conteaza cu adevărat, ci ceea ce faci constant cu
devotament şi pasiune.

6. Nu-ti trăda valorile. Nu te simti niciodată ruşinat că ai făcut ceea ce trebuie.

7. Nu-ţi face griji dacă obiectivele tale par nebunesti sau irealizabile în ochii altor oameni. Cel mai
adesea, acestea sunt si cele mai bune idei.

8. Controlează-ţi singur destinul sau altcineva îl va controla în locul tău.

9. Cînd cineva te critică sau îţi desfiinţeaza visele, aminteste-ţi ca, de fapt, ei spun povestea lor si nu
pe a ta.

Nu cred ca visele ne asteapta dupa colt într-un moment oportun. Cred că trebuie să mergem noi
după ele, să le creăm din nimic, să le transformăm în realitate cu ceea ce avem la îndemana în
momentul de faţă. Solutii exista întotdeauna, trebuie doar să credem şi să continuăm să încercăm chiar
şi atunci cînd o situatie pare fără ieşire.

Promovarea personală cuprinde modalităţile prin care o persoană îşi sistematizează şi prezintă
informaţiile despre abilităţile, interesele, experienţele educaţionale şi profesionale proprii, în
vederea atingerii unor scopuri de carieră.

Promovarea personală
Componenta instrumentală – tehnici şi Componenta atitudinală –
instrumente utilizate pentru atingerea comportamente şi atitudini pe care
obiectivelor de carieră: persoana le manifestă în cadrul
relaţiilor interpersonale:
 Curriculum Vitae (CV)
 Comunicarea asertivă
 Scrisoarea de intenţie
 Dezvoltarea reţelei de contacte
 Cartea de vizită
29
  Portofoliul personal  Pregătirea pentru interviul de
angajare

Portofoliul personal

Portofoliul personal este un dosar care cuprinde documente şi acte importante care atestă
eforturile tale în diferite domenii, realizările şi progresele de-a lungul anilor.
Portofoliul personal trebuie să includă:
 Curriculum Vitae;
 Scrisoarea de intenţie;
 Diplome şi certificate care atestă competenţele speciale pe care le ai ( de ex:atestate de limbi
străine, design Web etc.)
 Diplome şi certificate care atestă competenţele de specialitate;
 Acte care atestă apartenenţa la cluburi sau asociaţii;
 Premii pentru diverse activităţi;
 Atestarea unor funcţii ( de ex: şef el clasei, al echipei de fotbal etc.)
 Burse obţinute, medalii
Practic, portofoliu personal poate conţine orice te prezintă şi reprezintă în faţa celorlalţi, fie că sunt
reprezentanţii unor instituţii de studii superioare, angajatori, parteneri de afacerisau oricine
altcineva cu care întri într-o relaţie de colaborare în carieră.

Scrisoarea de intenţie

Aşa cum reiese şi din denumire, scrisoarea de intenţie ( de motivaţie) trebuie să prezinte
motivaţia pentru care ai ales locul de muncă respectiv, calificările şi aptitudinile tale, punctele tale
forte, atu-urile care te fac candidatul ideal pentru poziţia/ postul/ firma respectivă, dar şi
disponibilitatea ta faţă de compania/ firma / instituţia angajatoare.
Scrisoarea de intenţie/motivare pune în valoarecapacitatea de a crea o imagine, de a „vinde”o
idee, de a demonstra profesionalism.
Cuprinsul unei scrisori de intenţie
(1) numele candidatului pentru post şi informaţii de contact (adresa, numărul de telefon, e-mail);
(2) numele persoanei din organizaţie care realizează procedura de selecţie (este indicat ca
scrisoarea să fie adresată unei persoane şi nu unei instituţii). Aceste informaţii sunt obţinute din
anunţul pentru post;
(3) formula de salut (de exemplu, Stimate Domn / Stimată Doamnă);
(4) fraza de introducere, care trebuie să conţină:
 postul vizat;
 sursa din care au fost obţinute informaţii legate de post (de exemplu, anunţ în ziar);
(5) două sau trei fraze care se referă la competenţele candidatului – acest segment se axează pe
principalele abilităţi şi cunoştinţe cerute pentru acel post şi modul în care candidatul
îndeplineşte aceste cerinţe;
(6) două fraze despre motivul pentru care acest post este potrivit pentru candidat;
(5) o solicitare politicoasă a unui răspuns în legătură cu postul vizat;
(7) semnătura de mînă a candidatului şi data de întocmire a scrisorii de intenţie.
30
Aspecte apreciate de angajatori într-o scrisoare de intenţie
 este elaborată specific pentru fiecare post vizat;
 limbajul este clar şi concis;
 se încadrează în maximum o pagină A4;
 este redactată într-un procesor de text (Word), în afara cazului în care este solicitată o formă
scrisă de mână;
 prezintă informaţii despre persoană care nu pot fi obţinute din CV;
 informaţiile conţinute se referă la potrivirea dintre cerinţele postului şi caracteristicile
candidatului.

CV-ul ( Curriculum Vitae) este o scurtă autobiografie care cuprinde toate datele privind identitatea
personală, starea civilă, studiile, activiatea şcolară şi /sau cea extraşcolară, situaţia profesională ) locurile
de mincă şi funcţiile avute), precum şi date despre abilităţi, aptitudini, pasiuni, hobby-uri.
Cv-ul trebuieastfel realizat încît să trezească interesul viitorului angajator. Pe baza CV-lui şi a scrisorii de
intenţie angajatorul îşi face o impresie şi decide dacă candidatul ar putea fi un potenţial angajat şi ar
meritsa să fie invitat la o discuţie ( interviu).
CV-ul bun este corect formulat, ordonat, concis, scurt şi la obiect, redactat, uşor lizibil.
Sfaturi vizînd aspectul CV-ului
 Concizie. Un CV nu ar trebuie să fie mai lung de 2 pagini A4. dacă este vorba despre un
student matur sau o persoană cu experienţă profesională consistentă ori realizări concrete de
evidenţiat – CV-ul poate fi extins la 3 pagini. Examinarea celor mai multe CV-uri se face
rapid, prin urmare, informaţiile importante trebuie incluse în 2 pagini.
 Claritate. Persoana care citeşte CV-ul trebuie să poată găsi dintr-o privire informaţiile pe
care le caută. Utilizaţi un limbaj simplu, evitaţi jargonul şi abrevierile. Utilizaţi caractere
simple, fără codiţe şi curbe la capetele literelor. Dimensiunea literelor trebuie să fie de 10-
12 unităţi.
 Aspect profesional şi design atractiv. Folosiţi un format atrăgător, ne-aglomerat, cu spaţii
între casetele de text. Lăsaţi margini mai late, pentru ca persoana care citeşte CV-ul să
poată face notiţe.
 Suport de calitate. Utilizaţi hîrtie de calitate. Majorităţii recrutorilor le displace hîrtia
colorată. Hîrtia lucioasă este exclusă, dacă nu căutaţi o slujbă în media sau design.

În continuare poţi găsi modelul CV-lui european, în format Europass ( cel mai soliciatat de
angajatori la moment).
31
 INFORMAŢII PERSONALE
LOCUL DE MUNCA PENTRU
CARE SE CANDIDEAZĂ
POZIŢIA
LOCUL DE MUNCĂ DORIT
STUDIILE PENTRU CARE SE
CANDIDEAZĂ
EXPERIENŢA PROFESIONALĂ
[Descrieţi separat fiecare loc de muncă. Începeţi cu cel mai recent.]
Scrieţi datele (de la - până la)
EDUCAŢIE ŞI FORMARE
[Adăugaţi câmpuri separate pentru fiecare etapă de formare. Începeţi cu cea mai recent.]
Scrieţi datele (de la - până la)
COMPETENΤE PERSONALE
Limba(i) maternă(e)
Alte limbi străine cunoscute
Specificaţi limba străină
Specificaţi limba străină
Competenţe de comunicare
Competenţe
organizaţionale/manageriale
Competenţe dobândite la locul de
muncă
Scrieţi numele şi prenumele
[Toate câmpurile CV-ului sunt opţionale. Ştergeţi câmpurile goale.]
Scrieţi numele străzii, numărul, oraşul, codul poştal, ţara
Scrieţi numărul de telefon Scrieţi numărul de telefon mobil
Scrieţi adresa de email
Scrieţi adresa paginii web personale
Scrieţi tipul de messenger pe care-l folosiţi (Yahoo, skype etc.) Scrieţi numele de utilizator
pe messenger (Yahoo, skype etc.)
Sexul Scrieţi sexul | Data naşterii zz/ll/aaaa | Naţionalitatea Scrieţi naţionalitatea
Scrieţi locul de muncă pentru care se candidează / poziţia / locul de
muncă dorit / studiile pentru care se candidează (îndepărtaţi
câmpurile irelevante din coloana stângă)
Scrieţi ocupaţia sau poziţia ocupată
Scrieţi denumirea angajatorului şi localitatea (scrieţi şi adresa completă şi pagina web)
▪ Scrieţi principalele activităţi şi responsabilităţi
Tipul sau sectorul de activitate Scrieţi tipul sau sectorul de activitate
Scrieţi calificarea obţinută Scrieţi nivelul EQF,
dacă îl cunoaşteţi
Scrieţi denumirea organizaţiei de educaţie sau formare şi localitatea (dacă este relevant, scrieţi şi ţara)
▪ Scrieţi lista principalelor materii studiate şi abilităţile acumulate
[Ştergeţi câmpurile necompletate.]
Scrieţi limba maternă / limbile materne
ΙNΤELEGERE VORBIRE SCRIERE
Participare la
Ascultare Citire Discurs oral
conversaţie
Specificaţi nivelul Specificaţi nivelul Specificaţi nivelul Specificaţi nivelul Specificaţi nivelul
Scrieţi denumirea certificatului. Scrieţi nivelul, dacă îl cunoaşteţi.
Specificaţi nivelul Specificaţi nivelul Specificaţi nivelul Specificaţi nivelul Specificaţi nivelul
Scrieţi denumirea certificatului. Scrieţi nivelul, dacă îl cunoaşteţi.
Niveluri: A1/2: Utilizator elementar - B1/2: Utilizator independent - C1/2: Utilizator experimentat
Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine
Scrieţi competenţele de comunicare deţinute. Specificaţi contextul în care au fost acestea dobândite.
De exemplu:
▪ bune competenţe de comunicare dobândite prin experienţa proprie de manager de vânzări
Scrieţi competenţele organizaţionale/manageriale. Specificaţi contextul în care au fost acestea
dobândite. De exemplu:
▪ leadership (în prezent, sunt responsabil/ă de o echipă de 10 persoane)
Scrieţi competenţele dobândite la locul de muncă şi care nu au fost menţionate anterior. Specificaţi
contextul în care au fost acestea dobândite. De exemplu:
▪ o bună cunoaştere a proceselor de control al calităţii (în prezent fiind responsabil cu auditul calităţii)
32
 Competenţe informatice Scrieţi competenţele informatice deţinute. Specificaţi contextul în care au fost acestea dobândite. De
exemplu:
▪ o bună cunoaştere a instrumentelor Microsoft Office™

Alte competenţe Scrieţi alte competenţe care nu au fost menţionate anterior. Specificaţi contextul în care au fost
acestea dobândite. De exemplu:
▪ tâmplărie

Permis de conducere Scrieţi categoria permisului de conducere pe care îl deţineţi. De exemplu

▪B

INFORMAΤII SUPLIMENTARE

Publicaţii Mentionaţi publicaţiile, prezentările, proiectele, conferinţele, seminarele, distincţiile, afilierile şi

Prezentări referinţele pe care le consideraţi relevante. Ştergeţi câmpurile irelevante din coloana stângă.
Proiecte Exemplu de publicaţie:
Conferinţe ▪ Cum să întocmeşti un CV de succes?, New Associated Publishers, London, 2002.
Seminarii Exemplu de proiect:
Distincţii ▪ Biblioteca publică din Devon. Arhitect principal responsabil cu design-ul, producaţia şi supervizarea
Afilieri construcţiei (2008-2012).
Referinţe

ANEXE

Adăugaţi o listă a documentelor anexate CV-ului. Exemple:

▪ copii ale diplomelor şi certificatelor de calificare;

▪ recomandări de la locul de muncă;
▪ publicaţii sau cercetări.

Interviul de angajare

Interviul de selecţie reprezintă o conversaţie focalizată, între un potenţial angajator şi unul sau mai mulţi
candidaţi pentru un post, avînd ca scop identificarea candidatului care corespunde cel mai bine cerinţelor
angajatorului.

33
Pregătirea pentru interviu

c) Elaborarea sau actualizarea

instrumentelor de promovare personală
 CV şi scrisoarea de intenţie
Clarificarea informaţiilor  portofoliul personal
despre sine  cartea de vizită
interese şi valori  mapa de angajare (diplome, certificate,
personale şi profesionale scrisori de recomandare, copii ale unor
abilităţi şi deprinderi documente personale etc.)
experienţă profesională
nivel de formare d) Pregătirea personală pentru interviu
educaţională  pregătirea motivaţională şi controlul
emoţiilor
 anticiparea unor posibile întrebări şi
pregătirea unor răspunsuri asertive
 optimizarea comunicării nonverbale în
situaţia de interviu (gestică, mimică,
postură, ţinută etc.)

b) Colectarea informaţiilor despre organizaţie şi postul vizat

 informaţii cu privire la organizaţia / instituţia vizată (structură, planuri de viitor etc.)
 informaţii cu privire la caracteristicile postului (atribuţii, responsabilităţi, competenţe
cerute, posibilităţi de promovare, nivelul educaţional cerut etc.)

Întrebări posibile ale intervievatorului

Întrebări privind organizaţia:
- De ce vrei să lucrezi în această firmă?
- Ce ştii despre noi?
- De ce candidezi pentru acest post şi nu pentru altul?
- Pentru care alt post ai mai candidat? De ce?
- Ce crezi că face un manager / contabil / director de marketing etc.?
- Cum crezi că poţi contribui la dezvoltarea acestei companii? Unde te vezi în cadrul acestei
companii?
- Unde te vezi în următorii X ani?
Întrebări privind studiile:
- De ce ai ales să studiezi economia / dreptul / automatica etc.?
- Ce alte specializări te-ar mai fi interesat? De ce?
- Care discipline de studiu au fost cele mai dificile?
- Cum te-ai descurcat cu ele?
- Care au fost disciplinele pe care le-ai studiat cu cea mai mare plăcere?

34
 - La ce proiecte practice / sesiuni ştiinţifice ai participat?
- Ce ai învăţat de pe urma lor?
- Până la ce nivel doreşti să-ţi continui studiile (masterat / burse în străinătate etc.)?
- Pe ansamblu, cu ce crezi că te-ai ales din şcoală?

Întrebări privind aptitudinile:

- Cum ţi-ai descrie capacitatea de a lucra cu cuvintele / cifrele / computerul etc.?
- Dă un exemplu de situaţie recentă în care ţi-ai folosit aceste abilităţi.
- Cum ţi-ai descrie aptitudinile de comunicare scrisă / verbală?
- Vorbeşte-mi despre o prezentare pe care ai făcut-o.
- Cât de mult îţi place să lucrezi în echipă?
- Cu ce sentiment rămâi după ce faci muncă în echipă?
- Ce rol tinzi să ai într-o echipă?

Întrebări privind experienţa:

- Vorbeşte-mi despre angajările temporare / de vacanţă / precedente pe care le-ai mai
avut.
- Cum le-ai îndeplinit?
- Ce trebuia să faci în acele posturi?
- Ce ai învăţat nou din fiecare post ocupat?
- Ce aptitudini sau abilităţi ţi-ai dezvoltat în acele posturi?

Întrebări privind caracterul:

- Cum te-ai descrie pe tine însuţi?
- Care sunt punctele tale forte?
- Care sunt punctele tale slabe?
- În ce domeniu ţi-ar plăcea să evoluezi, profesional vorbind? De ce?
- În ce fel consideri că te-ai schimbat în ultimii ani? Cum te descurci cu stresul / presiunea
timpului / colegii autoritari / schimbările etc.?
Întrebări privind activităţile extraprofesionale:
- Cum te relaxezi?
- Ce cluburi / săli de sport etc. frecventezi?
- Apariţii vreunei echipe / vreunui grup?
- Cum contribui tu la succesul acesteia / acestuia?
- Cum îţi petreci vacanţele / concediile?

35
După interviu
Fiecare interviu oferă persoanei şansa de a învăţa ceva despre propria performanţă. Indiferent de
rezultatul interviului, candidatul va avea numai de cîştigat dacă va petrece cîteva momente
reflectînd asupra a ceea ce a mers şi ce nu. Acest lucru va ajuta în pregătirea eficientă pentru
următorul interviu.

Autoevaluarea interviului
După un interviu, notaţi răspunsurile la următoarele întrebări:

 Cum v-aţi simţit cînd aţi ajuns la interviu?

 Cît de mult v-aţi pregătit în prealabil? Au existat lacune în cunoştinţele dumneavoastră?
 La ce întrebări aţi răspuns bine? De ce?
 Notaţi întrebările care v-au surprins. Gîndiţi-vă la ele – cum aţi fi putut răspunde mai bine?
 Vi s-au adresat întrebări nepotrivite (despre starea civilă, persoane aflate în îngrijire, copii
etc.)? Cum aţi răspuns?
 Aţi intenţionat să spuneţi anumite lucruri, dar nu aţi avut ocazia? Ce puteţi face data viitoare
pentru a schimba situaţia?
 Ce veţi face diferit data viitoare?

O scrisoare expediată intervievatorului la câteva zile după interviu are ca scop să-i reamintească
acestuia despre persoana candidatului. Scrisoarea trebuie să conţină recunoştinţa pentru timpul
acordat la interviu şi re-afirmarea interesului pentru respectivul post.

Modul 9: Planul de carieră

Pentru a începe căutarea eficientă a unui loc de muncă, este necesar, înainte de toate, să te pregăteşti
bine. Planifică-ţi minuţios cum îţi vei căuta de lucru. Întocmeşte-ţi un plan concret care va include 4
paşi importanţi descrişi în următoarele pagini:
1. Trebuie să te hotărăşti ce fel de lucru te interesează. Pune-ţi astfel de întrebări: ce fel de
profesie ai vrea să ai? Ce te interesează de fapt? Ştii oare ce fel de cerinţe înaintează piaţa
muncii vizavi de profesia ta? În ce domeniu te descurci şi ce îţi aduce cea mai mare satisfacţie?
Ce fel de trăsături de caracter ai? Ai oare abilităţile şi aptitudinile profesionale necesare pentru
profesia aleasă?
2. Află unde poţi găsi informaţii referitoare la plasarea în câmpul muncii (Internet, televiziune,
radio, ziare etc.) şi cum să-ţi cauţi de lucru (ce metode, mijloace, tehnici de căutare a unui loc
de muncă există).
3. Trebuie să ştii cum se redactează un CV, o scrisoare de motivare şi cum să te prezinţi la un
interviu.
4. Poţi căuta anumite firme unde vei depune CV-ul şi scrisoarea de motivare (gândeşte-te cum să
găseşti potenţiali angajatori interesaţi să te selecteze anume pe tine).

36
Una din metodele eficiente este crearea reţelei de contacte: cu cât mai mulţi oameni ştiu că tu cauţi
de lucru, cu atât mai multe şanse ai. Crearea reţelei nu este un lucru atât de simplu – trebuie să te
pregăteşti bine, ţinând cont de câteva principii de bază.

Iată principalele acţiuni privind crearea reţelei de contacte:

- elaborează lista de contacte, având în vedere abordarea individuală a fiecăruia;
- explică fiecărei persoane că ai nevoie de un sfat şi nu de un loc de muncă;
- repetă cu răbdare de fiecare dată de câte ori este necesar;
- fii perseverent şi nu înceta căutările;
- fă-ţi notiţe din convorbirile purtate;
- nu te supăra şi nu ceda în caz de nereuşită.

Discută de câte ori ai posibilitate cu oamenii pe care îi cunoşti, pentru ca ei, la rândul lor, să discute cu
alţii despre problema ta – aceasta poate repede şi eficient să rezolve găsirea unui loc de muncă.
Unii sunt de părerea că metoda reţelei de contacte nu este eficientă şi au îndoieli în privinţa aplicării
acesteia. Ei se simt jenaţi atunci când spun altor oameni că nu au de lucru, nu vor să se îndatoreze în
faţa cuiva şi nu vor să pună în situaţie cunoscuţii lor, în cazul în care s-ar dovedi că sunt incompetenţi
pentru o anumită funcţie. Cu toate acestea, poţi depăşi îndoielile sau îngrijorările privind folosirea
relaţiilor cu persoanele cunoscute pentru a-ţi găsi un loc de muncă. Cere un sfat de la cunoscuţii tăi, şi
nu un loc de muncă!
Pe parcursul aplicării metoda de creare a reţelei de contacte se va perfecţiona, devenind mai bună. De
aceea foloseşte-ţi relaţiile cu oamenii interesanţi numai atunci când te vei simţi mai sigur de sine.

Include cât mai multe persoane pe care le cunoşti în reţeaua ta de contacte. Pentru aceasta foloseşte
modelul de tabel propus:

Rude: Prieteni:
1. 1.
2. 2.
3. 3.
Vecini: Colegi de şcoală:
1. 1.
2. 2.
3. 3.
Colegi de la actualul loc de muncă: Colegi de la locul de muncă precedent:
1. 1.
2. 2.
3. 3.
Organizaţii obşteşti: Organizaţii politice:
1. 1.
2. 2.
3. 3.

37
 Organizaţii sindicale: Cluburi:
1. 1.
2. 2.
3. 3.
Agenţii de asigurări, jurişti, consultanţi: Vînzători din magazinele în care faci
1. cumpărături:
2. 1.
3. 2.
3.
Medici, stomatologi: Persoane care lucrează în diverse organizaţii:
1. 1.
2. 2.
3. 3.
Furnizori cu care ai colaborat: Profesori:
1. 1.
2. 2.
3. 3.
Prieteni de copilărie: Alţii:
1. 1.
2. 2.
3. 3.

TEST „Cheia carierei” (Lawrence K. Jones)

Alegerea unei ocupaţii sau a unui loc de muncă este un proces de potrivire

Nevoile, valorile, scopurile, Cerinţele slujbei şi posibilitatea

abilităţile, deprinderile, armonizare ca acesta să vă satisfacă
interesele şi aspiraţiile necesităţile

38
„Cheia carierei” dezvăluie misterul procesului de armonizare. Vă va arăta cum să găsiţi profesia care
să vă îndeplinească aşteptările.

I. Cum vă vedeţi pe dvs. înşivă

Citiţi fiecare din afirmaţiile de mai jos şi decideţi cît de mult vă descriu pe dvs. Dacă afirmaţia este
foarte adevărată pentru dvs., notaţi 2 pe linia alăturată. Dacă este în mare măsură adevărată – notaţi 1.
Dacă afirmaţia nu vă descrie – notaţi 0.

R
_________Îmi place să lucrez cu animale, unelte sau maşini
_________În comparaţie cu alţii de vârsta mea am deprinderi bune în lucrul cu unelte, utilaje
mecanice, maşini şi animale.
________Acord valoarea lucrurilor practice pe care poţi să le vezi sau să le atingi cum ar fi plantele
sau animalele pe care le poţi creşte, sau lucrurile pe care le poţi crea sau îmbunătăţi.
_______Sunt un tip practic, tehnic şi realist.

A
_______Îmi plac activităţile creative ca de exemplu meşteşugurile, arta, teatrul, dansul, muzica sau
eseurile.
_______Comparativ cu alţii de vârsta mea am bune abilităţi artistice –eseistica, teatru, meşteşuguri,
muzică, artă în general.
_______Preţuiesc artele creative –teatrul, muzica, arta în general, sau lucrările eseiştilor.
_______Sunt genul artistic, imaginativ, original şi independent.

Î
_______Îmi place să conduc şi să conving oamenii, să le vând idei sau lucruri.
_______Comparativ cu alţii de vârsta mea mă pricep să conduc oamenii şi să vând idei sau lucruri.
_______Preţuiesc succesul în politică, în conducere sau în afaceri.
_______Sunt genul energic, ambiţios şi sociabil.

I
_______Îmi place să studiez şi să rezolv probleme de matematică sau de ştiinţe naturale.
_______Mă pricep să înţeleg şi să rezolv probleme de matematică sau de ştiinţe naturale, în
comparaţie cu alţii de vârsta mea
_______Preţuiesc ştiinţa.
_______Sunt genul exact, ştiinţific, intelectual.

S
_____Îmi place să fac lucruri prin care pot să ajut oamenii: să predau, să consiliez, să acord primul
ajutor, să acord informaţii.
_____ Comparativ cu alţii de vârsta mea am bune abilităţi pentru ca să predau, să consiliez, să acord
primul ajutor, să ofer informaţii.
_____Preţuiesc ajutorarea oamenilor şi rezolvarea problemelor sociale.
_____Sunt de ajutor, prietenos şi de încredere.

C
_____Îmi place sa lucrez cu numere, baze de date, sau maşini într-un mod ordonat, bine determinat.

39
_____ Comparativ cu alţii de vârsta mea mă pricep să lucrez cu baze de date sau maşini într-un mod
ordonat, bine determinat.
_____Preţuiesc succesul în afaceri.
_____Sunt ordonat şi mă pricep să urmez un plan precis.

Adunaţi numărul de puncte pe care le-aţi notat pentru afirmaţiile din categoria R. Scrieţi suma pe
Linia 1 de pe pagina următoare. Faceţi la fel şi cu celelalte litere – I, A,S, Î şi C.

II. Ocupaţii atractive

Pentru ocupaţiile din lista care urmează notaţi cu „2” pe acelea care în mod categoric vă interesează
sau vă atrag în vreun fel. Notaţi cu „1” pe celea care ar putea să vă intereseze . Notaţi cu „0” pe
oricare dintre acelea în legătură cu care nu sunteţi decişi, nu vă par interesante sau vă displac.

R__Şofer de autobuz A__Romancier

S__Fizioterapeut C__Profesor de afaceri
R__Pădurar A__Actor/actriţă
S__Bibliotecar C__Inspector bancar
R__Agricultor A__Artist
S__Infirmier(ă) C__Expert în taxe
R__Croitor A__Cântăreţ
S__Consilier C__Contabil
R__Tehnician radiografii
S__Logoped
R__Optician
S__Asistent social
R__Inginer mecanic
S__Profesor
I__Biolog
Î__Avocat
I__Chimist
Î__Manager de vânzări
I__ Astronom
Î__ Crainic Radio/TV
I__ Tehnician de laborator
Î__ Vânzător
I__ Inginer electrician
Î__ Manager de restaurant
I__ Tehnician chimist
Î__ Agent asigurări
I__ Cercetător ştiinţific
Î__ Manager hotel
A__Creator de modă
C__Funcţionar de asigurări
A__Dansator
C__Grefier ( la tribunal)
A__Muzician
C__Casier bancă
40
La stînga fiecărei denumiri de ocupaţie vedeţi o literă: R, I, A, S, Î sau C.
Adunaţi cu grijă numărul de puncte pentru cele 7 ocupaţii R şi scrieţi în spaţiul de mai jos de pe
Linia 2. Faceţi la fel pentru literele I, A, S, Î şi C.
Acuma adunaţi Linia 1 cu Linia 2 şi puneţi rezultatele la Linia 3 pentru a obţine un scor total.

Linia 1: ______ ______ ______ ______ ______ _______

RIASÎC
+
Linia 2: ______ ______ ______ ______ ______ _______
RIASÎC

TOTAL Linia 3: ______ ______ ______ ______ ______ _______

RIASÎC

Veţi folosi scorurile totale de pe linia 3 pentru a face propria „Cheie a carierei”, folosind modelul
de mai jos.
Începeţi cu totalul numărului de puncte pe care îl aveţi pentru R, de pe linia 3 a paginii anterioare.
Faceţi un mic „x” pe graficul de mai jos, deasupra lui R, pentru acest număr. Faceţi la fel pentru
celelalte litere: I,A,S, Î, şi C. După ce aţi făcut aceasta, desenaţi o linie care să unească toate
semnele „x”, ca să completaţi cheia. Aceasta este „cheia carierei” dvs.

După psihologul Dr. John Holland, există şase tipuri de oameni: Realist, Investigativ, Artistic,
Social, Întreprinzător şi Convenţional. Cele mai înalte scoruri de pe „Cheia carierei” arată tipul de
personalitate care vi se potriveşte cel mai bine.
Realist R. „Posedă aptitudini manuale, mecanice sau tehnice, cu înclinaţii spre a face, manifestă
interes pentru activităţi ce necesită coordonare motorie şi abilitate manuală; este un individ stabil
emoţional şi evită relaţiile interpersonale prea strânse.”

Investigator I. „Este curios metodic, cu înclinaţii spre a gîndi, spre cercetare, îi place să
vehiculeze idei, are nevoie să descopere şi să înţeleagă; are simţ critic, abilităţi matematice; are o
atitudine rezervată.”

Artistic A. „Aspiră la expresia de sine şi a ideilor sale prin calităţile artistice personale; este
înclinat spre a crea, a fi original; are multă imaginaţie, intuitiv, impulsiv, manifestă atracţie pentru
activităţi mai puţin structurate, care presupun o rezolvare creativă; este nonconformist.”

Social S. „Este generos, prietenos, amabil sensibil, simte nevoia să-i ajute şi să-i înţeleagă pe
ceilalţi; manifestă interes pentru activităţi care urmăresc să ajute, să educe, să îngrijească; este
cald, responsabil, idealist şi evită abordările prea abstracte; verbul a ajuta.”

Întreprinzător Î. „Îi place să organizeze, să convingă, să vândă, să conducă; caută puterea; este
sigur de sine, se exprimă cu uşurinţă; este ambiţios, energic, extrovertit, optimist; preferă să
lucreze în echipă cu scopul de a conduce, a dirija; evită activităţile ştiinţifice sau domeniile care
implică o muncă foarte grea, preferîndu-le pe acelea în care poate manipula si domina, care îi pun
în valoare abilităţile oratorice şi manageriale.”

Convenţional C. „Este conştiincios, ordonat, respectă regulile; îi plac ordinea şi relaţiile

structurate, în care relaţiile interpersonale sunt bine definite; manifestă interes pentru activităţile
administrative, cu abilităţi secretariale şi matematice; este conformist şi uneori inflexibil, se
adaptează cu greu la situaţiile cu grad ridicat de ambiguitate şi care nu au descrise cerinţe clare.”

Autorul a descoperit şi legătura dintre tipurile de personalitate şi interese, activităţi, abilităţi.

Tip de Interese Activităţi Abilităţi

personalitate
Pentru maşini, pentru Lucru cu echipamente, Ingeniozitate tehnică,
Realist
muncă în aer liber. cu unelte, construcţii, dexteritate, coordonare
R
reparaţii. motorie.
Investigatori Pentru ştiinţă, idei, Lucrul în laborator, Operaţii cu cifre calcul,
I teorii rezolvare de probleme analize.
Artistic Pentru autoexprimare, Compoziţii artistice, Creativitate, talent
A artă şi aprecierea ei. scris. expresivitate artistică.
Pentru oameni, lucru în Educaţie, consiliere. De comunicare,
Social echipă, servicii în verbale, de ascultare,
S folosul comunităţii, înţelegere orientare
bunăstarea oamenilor.
Pentru afaceri, Comerţ, negociere, Abilităţi verbale de a-i
Întreprinzător
conducere politică. management. motiva şi conduce pe
Î
ceilalţi
Pentru organizare, De organizare, operare Calcule matematice,
finanţe, pentru lucrul cu pe calculator, aplicare analiza datelor,
Convenţional
date. de proceduri. înregistrarea
C
informaţiilor, atenţia
pentru detalii

42
III. Ocupaţii în acord cu tipurile de personalitate

Pe următoarele cîteva pagini sunt listate mai multe slujbe. Ele sunt grupate în două moduri:
1.Slujbele sunt grupate în acord cu cele şase tipuri de personalitate.
2. Apoi, în fiecare din aceste şase tipuri, slujbele sunt grupate în grupe de muncă. Lucrătorii din
aceste grupe de slujbe au trăsături asemănătoare – interese, deprinderi, abilităţi şi nivele de
pregătire.
Căutaţi între slujbele listate pentru două sau trei tipuri de personalitate poziţionate cel mai sus pe
„Cheia carierei” dvs. Plasaţi un semn alături de aceea care vă interesează sau despre care aţi vrea
să ştiţi mai multe.

1. OCUPAŢII REALISTE

Plante şi animale __supraveghetor terenuri

__crescător de animale __arhitect peisagist
__antrenor de animale __tehnician laser
__îngrijitori de câini __inginer mecanic
__fermier __inginer materiale
__manager de fermă __inginer nuclear
__crescător de peşti __inginer uzină
__pădurar __inginer controlul poluării
__legumicultor __inginer de securitate
__antrenor de cai __inginer de vânzări
__peisagist /grădinar __tehnician sofware
__cioban __profesor arte industriale
__menajeră __designer unelte
__supraveghetor păşune
__profesor vocaţional-agricultură Tehnologie inginerească
__îngrijitor de arbori __controlor trafic aerian
__inspector construcţii
Siguranţă şi aplicarea legii __proiectant comercial
__detectiv __tehnician inginerie industrială
__pompier şef __supraveghetor marin
__pompier __tehnician control poluare
__inspector P.S.I __operator transmisii radio /TV
__paznic de pescuit şi vînătoare __inspector de siguranţă
__investigator narcotice __tehnician ilustrator
__paznic de parc __tehnician trafic
__ofiţer de poliţie
__gardian public Management
__agent de mediu Mecanici
__Manager fabrică de produse alimentare
Inginerie __Manager de procesare a deşeurilor
__inginer aeronautic __Director tehnică radio/TV
__inginer agronom __Supraveghetor întreţinere
__analist calitatea aerului __Supraveghetor staţie de epurare
__arhitect
__inginer chimist Operare vehicule
__inginer construcţii __pilot de avioane
__inginer electric __instructor de zbor
__tehnician electric __pilot elicopter
__inginer electronist __căpitan de vas
__tehnician electronist __şofer de ambulanţă
__tehnician instrumentar __şofer autobuz
43
__mecanic locomotivă __operator boiler
__şofer taxi __operator centrală electrică
__şofer camion __inginer frigotehnist
__operator staţie de epurare
Tehnologii meşteşugăreşti
__cărămidar Controlul calităţii
__tâmplar __inspector aviaţie
__instalator __inginer testări maşini
__instalator sanitar __inspector echipamente telefonie
__tehnician electronică în aviaţie
__tehnician cablu TV Meşteşuguri
__reparator TV şi calculatoare __reparator dispozitive
__electrician __brutar
__reparator lifturi __bucătar
__reparator linii electrice __mecanic echipamente fermă
__reparator telefonie __mochetar
__maşinist __geamgiu
__lucrători foi metal __măcelar
__lucrători structuri oţel __zugrav
__mecanic de avioane __inginer înregistrări
__mecanic auto __constructor acoperişuri
__mecanic diesel
__reparator-instalator furnale Operare echipamente
__lăcătuş __operator buldozer
__mecanic frigidere __miner
__reparator aparate foto __operator escavator
__tehnician laborator dentar __macaragiu
__optician
__operator tipar Tehnologii de producţie
__acordor piane __operator curăţătorie uscată
__instalator conducte __şlefuitor lentile de precizie
__croitor sau creator de îmbrăcăminte __inspector controlul calităţii
__restaurator mobilier __supraveghetor asamblare motoare
__cizmar
__bucătar Meşteşuguri artistice
__tehnician dietetician __grafician
__bijutier
Operator sisteme __taxidermist

2. OCUPAŢII INVESTIGATIVE

Ştiinţe fizice __paleontolog

__astronom __fizician
__chimist __profesor ştiinţe fizice
__analist mediu
__geograf Ştiinţe naturale
__geolog __zoolog
__hidrolog __antropolog (fizic)
__matematician __biochimist
__metalurg __biolog
__meteorolog __botanist
__oceanograf __inginer biomedicină
44
__medic legist __tehnician chimist
__entomolog __tehnician laborator dentar
__genetician __tehnician dietetician
__horticultor __tehnician laborator
__botanist __tehnician metalurg
__cercetător ştiinţele solului __farmacist
__profesor ştiinţe naturale __tehnician developare filme
__tehnician terapie fizică
Ştiinţe medicale __analist seminţe
__anestezist __tehnician medical ultrasunete
__orelist
__cardiolog Matematică şi statistică
__chiropractor __programator calculator
__dentist __analist financiar
__dermatolog __statistician
__medic generalist __analist sisteme
__ginecolog __profesor de matematică
__internist
__neurolog Cercetări sociale
__obstetrician __arheolog
__oftalmolog __antropolog
__optometrician __politolog
__pediatru __istoric
__psihanalist __psihologie industrială
__radiolog __sociolog
__chirurg __planificator urban
__logoped
__urolog Arte literare
__veterinar __editor cărţi
__critic
Tehnologii de laborator __editorialist
__tehnician echipament biomedical __editor filme

3. OCUPAŢII ARTISTICE

__scenarist Teatru şi dans

___scriitor __actor/actriţă
__comediant
Arte vizuale __dansator
__arhitect __instructor de dans
__profesor de arte __profesor de teatru
__desenator animaţii __model
__designer îmbrăcăminte __regizor de filme
__creator modă __crainic radio -TV
__designer grafician __regizor de teatru
__ilustrator
__designer industrial Muzică
__arhitect peisagist __dirijor cor
__pictor __compozitor
__fotograf __director muzical
__ilustrator tehnic __profesor de muzică
__muzician
45
__dirijor orchestră __cântăreţ

4. OCUPAŢII SOCIALE

Servicii sociale __psihopedagog

__consilier de carieră __educator grădiniţă
__clerici sau lucrători religioşi
__psiholog clinic Îngrijirea copiilor şi adulţilor
__îndrumător elevi/studenţi __tehnician urgenţe medicale
__purtător de cuvânt __infirmier spital
__consilier şcolar __ajutor infirmier
__psiholog şcolar
__asistent social Servicii educaţionale bibliotecă
__director muzeu sau Zoo
Îngrijire, terapie şi învăţământ special __bibliotecar
__antrenor recuperare fizică __profesor, Universitate
__infirmier __profesor, Liceu
__specialist igienă dentară __profesor, Şcoală Generală
__infirmier(ă) __profesor, Tehnologie
__instructor infirmieri (e)
__terapeut ocupaţional Sporturi
__fizioterapeut __antrenor principal
__asistent(ă) __atlet profesionist
__terapeut ocupaţional __instructor sportiv
__terapeut recreaţional __arbitru
__terapeut respirator __arbitru judecător

5.OCUPAŢII ÎNTREPRINZĂTOARE

Vânzări __organizator distracţii

__agent de bursă __funcţionar vânzări
__fundraiser __chelner
__agent de vânzări, servicii financiare
__agent de vânzări,asigurări Legislaţie
__ agent de vânzări,imobiliare __mediator
__ agent de vânzări,auto __judecător
__ agent de vânzări, birotică __avocat, Dreptul Muncii
__ agent de vânzări,computere __avocat, Drept Penal
__agent de turism __avocat, Drept Civil
__procuror
Servicii __notar
__funcţionar închirieri automobile
__bărbier (frizer) Administrarea afacerilor
__cosmetician __profesor universitar, Institut de Ştiinţe
__însoţitor zbor Economice
__ghid pescuit/ vânătoare __ profesor universitar, Academia de Ştiinţe
__coafor Economice
__manichiurist __editor, publicaţii de profil economic
__maseur __manager de filială
46
__manager de magazin
__director de resurse umane Promovare
__director vânzări __director, strângere de fonduri
__preşedinte de bancă __lobbyist
__agent achiziţii __manager, publicitate
__reprezentant relaţii publice
Finanţe
__contabil Aplicarea prevederilor egale
__auditor __examinator bancar
__controlor __inspector vamal
__analist credite __ inspector imigrări
__consilier împrumuturi __ inspector sanitar
__analist cercetarea pieţei __ inspector financiar
__analist vânzări, asigurări __ inspector de securitate
__trezorier
Managementul afacerilor
Administrarea serviciilor publice __manager, servicii alimentare
_administrator, spital __ manager, servicii funerare
__terapeut __ manager, departament
__director, comisia pentru nevăzători __ manager, servicii fast - food
__director, şcoala de asistente medicale __ manager, centru balneo-climateric
__preşedinte liceu __ manager, hotel sau motel
__educator sănătate publică __ manager, piaţă
__director de şcoală __ manager,endetail
__supraveghetor, şcoli __ manager, autobază

Comunicaţii Contracte şi reclamaţii

__criptolog __manager rezervări
__editor, ziar __responsabil reclamaţii
__editor, publicaţii ştiinţifice şi tehnice __administrator contracte
__regizor radio /ştiri TV __agent literar
__reporter __agent imobiliar
__traducător

6. OCUPAŢII CONVENŢIONALE

Sectorul administrativ
Administrative Sectorul Financiar
__grefier __trezorier
__consilier creditare __casier
__examinator şcoală de şoferi __funcţional oficiul poştal
__consilier sprijin financiar __funcţionar agenţie de bilete
__administrator __vînzător de bilete
__secretar
__funcţionar primărie Comunicaţii
__operator centru de comunicaţii
Sectorul matematic __reprezentat servicii clienţi
__analist contabil __dispecer întreţinere
__arhivar __funcţionar hotel
__evaluator cereri asigurare __recepţioner hotel
__agent asigurări __agent rezervări, linii aeriene
__statistician __dispecer taxi
__agent taxe __operator telefonic
47
__procesare înregistrări
__dactilograf
__operator terminal calculator
__operator amprente digitale
__arhivar
__poştaş
__tehnician înregistrări medicale
__funcţionar rezervări
__stenograf

48
Reorientarea şi recalificarea profesională reprezintă procesul de îndrumare spre noi locuri
de muncă sau spre alte profesii ( din cadrul aceleeaşi instituţii/firme sau don cadrul altora).
Reorientarea şi recalificarea profesională se impun în următoarele situaţii:
1. cînd se schimbă profilul firmei sau instituţiei;
2. în caz de îmbolnăvire cronică sau accidentare;
3. cînd dispare o profesie;
4. cînd persoana doreşte un salariu mai mare;
5. cînd o persoană îşi schimbă locul de trai;
6. cînd o persoană consideră că meseria pe care o are nu mai corespunde propriilor aspiraţii,
interese şi aptitudini.

Modul 10. Codul muncii și legislația.

Legislaţia muncii cuprinde toate actele normative (legi, hotărâri, ordine, dispoziţii) ce reglementează
relaţiile sociale care apar în legătură cu folosirea dreptului la muncă, condiţiile muncii, condiţiile
angajării şi salarizării, drepturile şi obligaţiile angajaţilor şi ale angajatorilor.
Măsurile legislative din domeniul muncii şi protecţiei sociale reglementează, pe de o parte,
structurarea raporturilor de muncă şi, pe de altă parte, asigură protecţia socială a persoanelor angajate
sau a celor care şi-au pierdut locul de muncă.

Raporturi de muncă Munca poate fi analizată şi interpretată sub două aspecte:

ca sursă de venit – venitul salarial, exprimat în bani, reflectă cantitatea şi calitatea muncii prestate
şi este influenţat de factori care pot depinde de angajator (locul de muncă oferit, norma, programul şi
condiţiile de muncă) sau de persoana angajată (nivelul calificării profesionale, complexitatea
activităţii desfăşurate, capacitatea de a îndeplini sarcinile de serviciu).
Ca raport de muncă stabilit între angajat şi angajator.

Angajat (salariat) este persoana care se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui
angajator în schimbul unei remuneraţii (salariu). Prin angajator se înţelege persoana care poate, în
condiţii legale, să angajeze forţă de muncă. Raporturile de muncă dintre un angajat şi un angajator se
stabilesc în baza unui contract individual de muncă. Un contract de muncă cuprinde:
denumirea locului de muncă şi a poziţiei pe care acesta îl ocupă în structura organizaţiei;
activităţile şi sarcinile concrete de muncă, materialele utilizate, echipamentul de lucru;
condiţiile de muncă şi mediul fizic al muncii: locul în care se desfăşoară activitatea, temperatura,
luminozitatea, zgomotul, etc;
mediul social al muncii: relaţii şi raporturi ierarhice de muncă;
condiţiile de angajare: nivelul calificării profesionale, programul de lucru, condiţiile de salarizare,
posibilităţile de promovare, etc.;

Elementele care definesc un loc de muncă fac obiectul negocierii contractului de muncă şi stau la
baza întocmirii fişei postului. Fişa postului este un document formal care descrie aspectele
definitorii ale postului ocupat de un anumit angajat. Acesta conţine: denumirea postului, integrarea sa
în structura organizatorică, condiţiile materiale ale muncii, atribuţiile şi sarcinile postului, pregătirea
profesională şi competenţele necesare pentru ocuparea postului, responsabilităţile pe care le implică
postul de muncă, salarizarea şi posibilităţile de promovare, etc.

49
Raporturile de muncă sunt reglementate printr-un act legislativ denumit Codul Muncii.
Drepturi şi obligaţii ale salariaţilor şi angajatorilor

Drepturi ale salariatului Drepturi ale angajatorului

dreptul la salarizare pentru munca depusă şi la dreptul de a stabili organizarea şi funcţionarea
negocierea condiţiilor de muncă unităţii

dreptul la repaus zilnic şi săptămânal şi la dreptul de a stabili atribuţiile corespunzătoare

concediu de odihnă anual fiecărui salariat

dreptul la egalitate de şanse şi tratament, la dreptul de a controla modul de îndeplinire a

securitate şi sănătate în muncă sarcinilor de serviciu

dreptul la informare, consultare şi formare dreptul de a da dispoziţii legale salariaţilor

profesională
dreptul la protecţie socială în cazul pierderii dreptul de a constata şi sancţiona abaterile
locului de muncă disciplinare

Obligaţii ale salariatului Obligaţii ale angajatorului

obligaţia de a realiza norma de muncă şi de a-şi obligaţia de a asigura condiţiile necesare

îndeplini atribuţiile ce îi revin desfăşurării activităţii şi de a informa salariaţii
asupra condiţiilor de muncă

obligaţia de a respecta disciplina muncii, obligaţia de a acorda angajaţilor drepturile

regulamentul intern şi secretul de serviciu stabilite şi de a consulta reprezentanţii acestora în
luarea deciziilor

obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi obligaţia de a ţine evidenţa salariaţilor, de a

sănătate în muncă asigura confidenţialitatea datelor personale şi de
a vira contribuţiile şi impozitele datorate către
bugetele de stat.

50