STUDIU INDIVIDUAL

Alimentația sănătoasă.
11.9.2022

Este un text foarte informativ despre importanța alimentației sănătoase și a

obiceiurilor alimentare adecvate pentru copii. Se subliniază necesitatea consumului
de fructe și legume, precum și aportul adecvat de apă. De asemenea, se menționează
că micul dejun este cea mai importantă masă a zilei și se evidențiază importanța unei
atmosfere plăcute la masă, fără reproșuri sau amenințări.
Se recomandă ca copiii să consume cinci porții de fructe și legume pe zi, în cantitate
de aproximativ 400-500 de grame. De asemenea, se menționează că copiii ar trebui
să bea aproximativ 800-1.200 ml de apă pe zi, în funcție de vârstă. O bună hidratare
este esențială pentru sănătatea lor.
Ghidul menționează că educația alimentară și crearea unui mediu plăcut la masă sunt
responsabilitatea educatorilor și a părinților. De asemenea, se subliniază importanța
alimentelor echilibrate și se oferă exemple de alimente recomandate și de alimente
care ar trebui limitate sau excluse din dieta copiilor.
Textul evidențiază, de asemenea, faptul că copiii sunt vulnerabili la probleme de
alimentație și că o alimentație sănătoasă în copilărie poate influența starea de
sănătate a adulților. Se menționează riscul de obezitate și deficiențe nutriționale
precum deficitul de vitamine și minerale.
Pe lângă alimentația sănătoasă, ghidul abordează și importanța activității fizice
pentru copii. Nu se specifică exact câtă activitate fizică ar trebui să facă un copil la
grădiniță sau școală, dar se subliniază importanța mișcării și se sugerează limitarea
timpului petrecut în fața televizorului.
În concluzie, textul oferă informații și sfaturi utile pentru educatori, părinți și
profesori în ceea ce privește alimentația sănătoasă și activitatea fizică în rândul
copiilor.
 STUDIU INDIVIDUAL
Cum prevenim gripa?
18.10.2022

Gripa este o infecție respiratorie acută cauzată de un virus și este foarte contagioasă.
Copiii cu vârste sub 5 ani, în special cei sub 2 ani, prezintă un risc ridicat de
îmbolnăvire și de dezvoltare a complicatiilor grave. Acestea pot include pneumonie,
deshidratare, agravarea bolilor cronice precum boli de inima sau astm bronsic,
encefalopatie, probleme ale sinusurilor și infecții ale urechii. Vaccinul antigripal este
cea mai bună modalitate de a preveni gripa la copii și este recomandat în fiecare an
pentru toți copiii cu vârste peste 6 luni. În plus, măsuri simple precum spălatul pe
mâini, evitarea atingerii feței cu mâinile, asigurarea unui somn adecvat și consumul
de alimente sănătoase pot contribui la protejarea copiilor împotriva gripei. Pentru
copiii mai mici de 6 luni, cei mai vulnerabili în fața gripei, este important ca
persoanele din jurul lor să fie vaccinate pentru a-i proteja. Pentru copiii cu vârste
cuprinse între 6 luni și 5 ani, se recomandă și vaccinarea antigripală în fiecare an,
inclusiv a părinților, bunicilor și altor persoane care au grijă de copii.
 STUDIU INDIVIDUAL
Relația între bunici și copii și familie.
01.11.2022

Relația dintre părinți și bunici în ceea ce privește educația copiilor poate veni cu
provocări. Bunicilor le oferă o nouă șansă de a fi părinți și de a-și dedica timpul și
experiența în creșterea și educația nepoților. Pe de altă parte, părinții beneficiază de
ajutorul și implicarea bunicilor, dar este important să se stabilească limite clare.
Diferențele de convingeri și experiențe pot duce la tensiuni între părinți și bunici în
privința educației copiilor. Este sănătos să permitem bunicilor să se implice, dar
intervențiile lor trebuie să respecte regulile și limitele stabilite de părinți. Uneori,
bunicii pot fi prea permisivi și pot să nu respecte regulile impuse de părinți, ceea ce
poate crea confuzie pentru copii.
Pe de altă parte, bunicii pot avea o atitudine restrictivă și pot avea dificultăți în a
accepta exprimarea opiniei copiilor sau subiecte precum educația emoțională sau
sexuală. Aceste comportamente pot afecta nevoile emoționale ale copiilor și pot crea
tensiuni în relația cu bunicii.
Există și situații în care bunicii își pot manifesta convingerea că sunt "mame mai
bune" decât cele biologice, ceea ce poate duce la o competiție între bunici și părinți.
Această dinamică poate afecta relația cu copiii și poate determina replicarea unor
modele de parenting negative.
Părinții ar trebui să-și mențină poziția de autoritate și să stabilească regulile de
creștere a copiilor, respectând nevoile de bază ale acestora. Este important să se pună
limite bunicilor atunci când este necesar, iar părinții pot solicita acest lucru într-un
mod cald și empatic. În același timp, părinții pot oferi sprijin și îndrumare bunicilor,
subliniind ceea ce fac bine și încurajându-i să continue cu acele comportamente.
În final, comunicarea deschisă și respectuoasă între părinți și bunici este esențială
pentru a gestiona diferențele și pentru a asigura o educație sănătoasă și echilibrată
pentru copii.
 STUDIU INDIVIDUAL
Așteptările prea mari de la copii.
08.11.2022

Efectul Pygmalion se referă la relația dintre așteptările părinților sau profesorilor și

rezultatele copiilor. Când adulții au așteptări ridicate de la copii, aceștia tind să obțină
rezultate mai bune. Cu toate acestea, atunci când așteptările sunt însoțite de stres,
teamă și presiune asupra copilului, ele devin dăunătoare pentru întreaga familie, în
special pentru copii. Semnele că așteptările ridicate afectează negativ copilul includ:
1. Critici frecvente: Criticile adresate copilului sunt mai numeroase decât
aprecierile, ceea ce generează stres și presiune atât pentru copil, cât și pentru
părinte.
2. Comparări constante: Pui copilul în comparație cu alți copii, exprimându-ți
dezamăgirea că nu este la fel de bun sau nu are aceleași calități, ceea ce îi
poate diminua încrederea și bucuria propriei reușite.
3. Focus exclusiv pe succes: Te concentrezi prea mult pe succes și performanță,
neglijând calitățile morale ale copilului. Aceasta poate afecta dezvoltarea
caracterului și valorilor morale ale acestuia.
4. Supraveghere excesivă: Îți implici copilul în exces în activitățile sale și
monitorizezi fiecare aspect al vieții lui. Această dorință de control poate
transforma orice experiență într-una de învățare, chiar și atunci când ar trebui
să fie doar relaxare.
5. Lipsa bucuriei în timpul petrecut împreună: Furia și frustrarea devin reacții
frecvente când copilul nu îndeplinește standardele tale ridicate, ceea ce duce la
dispariția bucuriei de a petrece timpul împreună.

Efectele negative ale așteptărilor prea mari ale părinților includ probleme
emoționale, cum ar fi scăderea stimei de sine, perfectionismul, anxietatea și
simptomele de depresie. De asemenea, copiii pot avea probleme de sănătate fizică
din cauza stresului constant și a unui stil de viață nesănătos. Comunicarea între copii
și părinți poate fi afectată, iar copiii pot avea dificultăți în a fi autentici în relația cu
părinții.
Așteptările ridicate de la copil nu sunt în sine negative, dar modul în care sunt
exprimate poate avea efecte devastatoare asupra copiilor. Când așteptările pornesc
din teamă și lipsa de încredere în copil și în viitorul acestuia, efectele vor fi în
principal negative atât pentru copil, cât și pentru părinte.
 STUDIU INDIVIDUAL
Rolul familiei în dezvoltarea echilibrată a copilului.
15.11.2022

Dezvoltarea echilibrată a copilului depinde de implicarea ambilor părinți în toate

aspectele vieții sale. Rolul mamei și al tatălui sunt diferite în dezvoltarea copilului și
în modelarea personalității sale. Mama are rolul de a-l proteja pe copil, în timp ce
tatăl are rolul de a-l pregăti pentru confruntarea cu lumea și viața.
Părinții au stiluri diferite de educație a copilului. Mamele tind să fie mai precaute,
încurajează securitatea și pun accent pe îngrijirea copilului. Tatăl se exprimă mai
direct și încurajează independența și concurența. Ambele abordări sunt necesare
pentru maturizarea copilului.
Implicarea ambilor părinți în educația și creșterea copilului aduce beneficii
semnificative. Copiii devin mai independenți și încrezători, au mai multe șanse de
succes în școală, dezvoltă competențe sociale mai devreme și au o stimă de sine mai
înaltă.
Există câteva acțiuni concrete pe care părinții le pot întreprinde pentru a contribui la
dezvoltarea echilibrată a copilului:

1. Creați și mențineți o atmosferă calmă și stabilă în casă.

2. Acordați timp și atenție relației cu partenerul/partenera și sprijiniți-vă reciproc.
3. Discutați și analizați responsabilitățile și obligațiile în familie.
4. Stabiliți reguli clare și implicați copiii în procesul de stabilire a acestora.
5. Adoptați decizii de comun acord și promovați un mod unitar de educație în
familie.
6. Participați în mod activ în activitățile copilului, cum ar fi îngrijirea lui,
activități educaționale, jocuri și cititul poveștilor.
 STUDIU INDIVIDUAL
Jocurile copiilor.
22.11.2022

3-4 ani: Joaca in lumea imaginară

Copilul incepe sa-si dezvolte imaginatia si devine tot mai creativ. Ii place sa-si creeze
propria lumea imaginara. Baietii vor avea adesea roluri de cavaleri, pompieri, precum
si alte personaje de actiune, in timp ce fetele tind sa se concentreze mai mult pe
personaje fantastice, cum ar fi printesele. Jucariile care le ofera posibilitatea de a-si
crea propriul cadru de basm sunt foarte populare. Citeste si Copiii si imaginatia: de e
important sa ii incurajam sa viseze

4-5 ani: Uite ce am făcut!

Creativitatea naturala a copilului atinge cote ridicate! El continua sa-si creeze lumi
imaginare in care sa se joace, dar realizeaza deasemenea si o multime de desene,
decupaje, creatii din elemente de plastic etc. Deasemenea, copilul isi arata interesul
pentru sistemele de joaca. Cifrele si litere sunt concepte noi si interesante care
asteapta sa fie explorate. Mestesugurile si jucariile de constructie sunt perfecte pentru
a hrani abilitatile creative si de logica ale copilului! Citeste si Joaca cu copilul: cum
influenteaza modul in care ne jucam cu copilul sanatatea si reglarea emotionala

Dezvoltarea cognitivă a copilului si jucării care o susțin

Abilitatile cognitive sunt esentiale pentru capacitatea copilului de a intelege idei si

concepte. De la nastere, copiii isi dezvolta si perfectioneaza abilitatile cognitive prin
joc. Oferiti copilului o varietate de jucarii care promoveaza invatarea si dezvoltarea in
toate domeniile de dezvoltare, inclusiv cunoasterea. Iata cum anumite jucarii ajuta la
dezvoltarea cognitiva a copilului - pe categorii de vasta.
 STUDIU INDIVIDUAL
Cum comunic eficient cu copilul meu?
06.12.2022

Ce tipuri de comunicare există?

 Comunicarea poate avea două forme: verbală și nonverbală.

Comunicarea verbală este modul în care comunicăm prin cuvinte și include:

Tonul și tonul vocii

Cuvintele pe care le folosești
Dialectul, sau folosirea cuvintelor pe care copilul tău le poate înțelege cel mai bine.

Comunicarea nonverbală este atât comunicare intenționată, cât și neintenționată prin

limbajul corpului. Include lucruri precum:

Expresii faciale
Contact vizual
Spațiu personal
Gesturi
Atingere fizică ca o îmbrățișare.

Gândește-te la ce exemplu îi oferi copilului tău. Părinții sunt prima poartă a copiilor
către lume. Ceea ce copilul tău te vede că faci este la fel de important ca ceea ce
copilul tău te aude spunând.
 STUDIU INDIVIDUAL
De ce mint copii?
13.12.2022

Copiii mint din mai multe motive, cum ar fi frica pedepsei, rușinea sau dorința de a
evita supărarea părinților. Minciuna este o reacție instinctivă de apărare și face parte
din dezvoltarea normală a copilului până la vârsta de șase ani. După această vârstă,
copiii încep să înțeleagă diferența dintre adevăr și minciună și pot fi educați în acest
sens. Părinții trebuie să ofere un mediu sigur și să-i învețe pe copii să facă diferența
între fapte reale și fantezie. Trebuie să comunice deschis și să demonstreze
consecințele negative ale minciunii. Este important ca părinții să fie calmi și să evite
pedepsele dure sau supărarea excesivă atunci când descoperă o minciună, astfel încât
copiii să nu se simtă într-o stare de apărare și să evite a fi prinși în viitor. Construirea
încrederii și relaționarea deschisă cu copiii sunt cheia pentru a-i ajuta să devină
sinceri și să nu mintă părinții.
 STUDIU INDIVIDUAL
Efectele televizorului asupra copilului.
10.01.2023

Studiile și recomandările Academiei Americane de Pediatrie (AAP) susțin că privitul

la televizor este contraindicat până la vârsta de cel puțin 2 ani. Înainte de această
vârstă, copiii nu ar trebui să se uite deloc la televizor, nici măcar la programe create
special pentru bebeluși. Această recomandare se aplică nu doar televizorului, ci și
calculatorului, telefonului și altor gadget-uri.
Există mai multe motive pentru care AAP recomandă evitarea televizorului și a altor
ecrane în primele 2 ani de viață ale copilului. Iată câteva dintre ele:

1. Dezvoltarea creierului: Creierul unui nou născut se triplează ca mărime de la

naștere până la vârsta de 24 de luni. Această creștere este influențată de
stimulii externi și de experiențele din lumea reală, nu de televizor sau alte
ecrane.
2. Lipsa beneficiilor educative: Contrar a ceea ce cred mulți părinți, televizorul
nu este un instrument educativ eficient pentru copiii mici. Cercetările arată că
bebelușii sub 2-3 ani sunt mai puțin receptivi în a imita ceea ce văd la televizor
decât ceea ce văd în realitate. Copiii învață mult mai multe prin interacțiunea
directă cu adulții și mediul înconjurător decât prin privitul pasiv la ecran.
3. Diferența dintre televizor și realitate: Imaginile de pe ecran se comportă diferit
față de cele din lumea reală. Aceasta poate afecta dezvoltarea vederii și
gândirii tridimensionale a copiilor. De asemenea, televizorul suprastimulează
creierul copilului și poate duce la agitație și suprastimulare.
4. Efecte negative pe termen lung: Privitul la televizor înainte de vârsta de 2-3
ani, în exces, poate avea efecte negative asupra dezvoltării limbajului,
inteligenței emoționale, capacității de memorare și aptitudinilor de citire. De
asemenea, copiii care petrec mult timp în fața televizorului au un risc crescut
de sedentarism și obezitate.
5. Reducerea interacțiunii și învățării active: Privitul la televizor limitează timpul
pe care copilul îl petrece în joc liber, explorând și învățând activ prin
manipularea obiectelor din jur. Copiii au nevoie de interacțiune cu adulții și de
oportunități de învățare din experiențele reale.
 STUDIU INDIVIDUAL
Importanța lecturii.
17.01.2023

Literatura este baza capacității copilului de a citi, scrie, comunica și socializa.

Cititul și împărtășirea poveștilor ajută copilul să:

• cunoască sunete, cuvinte și numeroase limbi și obiceiuri din diferite țări;

• prețuiască poveștile și cărțile;

• dezvolte o imaginația bogată;

• învețe diferența dintre „real” și „imaginar”;

• înțeleagă schimbările și evenimentele noi sau, aparent, înspăimântătoare și, de

asemenea, emoțiile puternice care vin la pachet cu ele;

• descopere lumea din jurul lui și să fie curios;

• dezvolte abilități sociale și de comunicare;

• aibă un vocabular bogat și o arie extinsă de interese.

De asemenea, lectura alături de copil îi arată că poate obține atât informații valoroase,
cât și timp plăcut cu ajutorul cărților.
 STUDIU INDIVIDUAL
Este bine să mințim copiii?
1.02.2023

Există opinii diferite cu privire la minciuna în educarea copiilor. Unele persoane

susțin că minciuna poate fi justificată atunci când are scopul de a proteja sentimentele
delicate ale copiilor sau de a menține tradiții și fantezii plăcute. Alții consideră că
onestitatea este cea mai bună politică și că copiii ar trebui să cunoască adevărul
adaptat vârstei și nivelului lor de maturitate.

Cu toate acestea, minciuna privind evenimente inevitabile, cum ar fi divorțul sau

moartea, poate avea un impact negativ asupra copiilor și încrederea în părinți.
În ceea ce privește personajele fantastice precum Moș Crăciun, există posibilitatea de
a menține tradiția și bucuria asociată cu acestea, chiar și după ce copiii află adevărul,
explicând că acestea sunt povești și convenții care aduc bucurie în familie.

În concluzie nu este potrivit să condiționăm comportamentul copiilor de cadouri sau

să le creăm ideea că purtarea lor nepotrivită nu are consecințe.
 STUDIU INDIVIDUAL
Stiluri parentale.
07.02.2023

În rezumat, există patru stiluri parentale principale: autoritar, democratic, neimplicat

și permisiv. Stilul autoritar se caracterizează prin control strict și căldură sufletească
scăzută, iar părintele impune reguli fără explicații și se bazează pe putere.

Stilul democratic îmbină controlul cu căldura sufletească, oferind copiilor securitate

și independență, și implică comunicare și argumente.

Stilul permisiv implică un control scăzut și o căldură sufletească ridicată, părintele

evitând confruntările și fiind toleranță excesivă față de cerințele copilului.

Stilul neimplicat este caracterizat de absența controlului și căldurii sufletești, iar

părintele nu se implică în relația cu copilul.

Este important ca stilul părintelui să fie coerent cu cel al cadrelor didactice, pentru a
evita discrepanțele și dificultățile de adaptare ale copilului.
 STUDIU INDIVIDUAL
Importanța mamei în viața copilului.
29.02.2023

Rolul educativ al mamei a fost un subiect important în studiile despre dezvoltarea

copilului și integrarea sa socială. Relația dintre mamă și copil a fost considerată cheia
în înțelegerea procesului de umanizare și socializare a copilului. Mama are un rol
fundamental în dezvoltarea intelectuală și emoțională a copilului, reușita sa școlară și
integrarea socială.
Relația mama-copil este decisivă în dezvoltarea normală a individului uman și
această relație este de neînlocuit. Dragostea maternă este prima formă de afecțiune
pe care copilul o experimentează. Ea influențează întreaga dezvoltare a copilului și îl
modelează și îl educa. Pentru a nu-și supăra mama și pentru a nu-și pierde dragostea,
copilul este dispus să se supună și să accepte anumite reguli de comportament.
Modul în care mama utilizează afecțiunea și limitele dragostei are un impact
educativ asupra copilului.
Relația mama-copil este strâns legată de celelalte relații din cadrul familiei. În cazul
în care există o stare afectivă normală între părinți, dragostea mamei pentru copil
devine captivă, prelungind starea de dependență a copilului printr-o atașare
exagerată.
Pentru copil, mama reprezintă termenul de referință pentru primele relații pe care le
stabilește cu viața și cu lumea. Prin intermediul mamei, copilul descoperă lumea din
apropierea sa și sub protecția ei înțelege fiecare lucru. Mama devine inițiatoarea
vieții pentru copil, mai întâi pe plan emoțional și afectiv, apoi pe plan intelectual și
cultural.
Această funcție inițiatoare a mamei implică și alte aspecte. În primul rând, mama
este prima autoritate cu care copilul se confruntă. Pentru a păstra iubirea mamei,
copilul va învăța primele reguli și obligații, va accepta renunțări și restricții, primele
forme ale moralei.
În al doilea rând, relația cu mama este prima relație a copilului și tonalitatea acestei
prime legături este importantă. Relațiile sale ulterioare cu alte persoane vor fi într-un
fel ecoul acestei prime relații.
Potrivit concepției lui Alfred Adler, mama are misiunea de a modela copilul astfel
încât acesta să nu devină sclavul unui egoism care ulterior va căuta să subjuge pe toți
cei cu care intră în contact social.
 STUDIU INDIVIDUAL
Cunoaștem prietenii copiilor noștri?
07.03.2023

Relațiile dintre copii de același vârstă apar natural din mai multe cauze:
Timpul petrecut împreună,
Experiența unică de învățare,
Regulile grupului,
Competiția, etc.

Preocuparea copilului este să aibe în jur copii de același vârstă sau chiar mai
rai decât el, iar asta reprezintă un past hotărător în viața socială.

Schimbările cauzate de copii între ei sunt mari:

Evoluția gândirii,
Dezvoltarea vocabularului.

În școlaritatea mică deobicei predomină grupulețele de băieți și fete. Ele nu

interacționează doar când e conflict.
 STUDIU INDIVIDUAL
Cum arătăm dragostea pe care o purtăm?
23.03.2023

În primul rând, este important să cerem ajutorul lui Dumnezeu pentru a ne ajuta să
iubim copiii noștri necondiționat. Trebuie să exprimăm iubirea față de ei într-un mod
necondiționat, folosind diferite limbaje ale iubirii: atingerea fizică, cuvintele de
încurajare, timpul de calitate petrecut împreună, darurile și slujirea.
Trebuie să învățăm să comunicăm în toate aceste limbaje pentru a putea răspunde
nevoilor emoționale ale copiilor noștri. Este important să descoperim care este
limbajul de iubire cel mai important pentru fiecare copil în parte, observând cum își
exprimă dragostea și cum răspunde la diferitele forme de iubire.
Limbajul atingerii fizice este important pentru copiii care au nevoie de mângâieri și
îmbrățișări pentru a se simți iubiți. Trebuie să le oferim îmbrățișări, să îi atingem cu
afecțiune, să ne jucăm cu ei și să petrecem timp împreună într-un mod afectuos.
Trebuie să fim atenți și să respectăm limitele lor, mai ales în adolescență.
Limbajul cuvintelor este important pentru copiii care au nevoie de încurajări verbale
și de cuvinte de iubire pentru a se simți iubiți. Trebuie să îi lăudăm sincer, să îi
încurajăm, să le spunem adesea că îi iubim și să le vorbim despre visele lor și despre
sprijinul nostru în realizarea lor.
Timpul de calitate petrecut împreună este important pentru copiii care au nevoie de
atenție concentrată și neîmpărțită. Trebuie să facem sacrificii pentru a le oferi timp
unu la unu, să petrecem momente speciale împreună, fie că este vorba de activități
casnice, teme, cumpărături sau vizionarea unui film. Conversațiile sincere și cititul
poveștilor împreună sunt, de asemenea, modalități de a comunica iubirea prin timp
de calitate.
Unele copii percep darurile ca expresii ale iubirii și au nevoie de aceste semne
tangibile. Trebuie să le arătăm că ne pasă de ei prin daruri dezinteresate și mici
atenții. Darurile nu ar trebui să fie condiționate sau să fie date în schimbul unor
lucruri pe care le-au făcut sau pe care le dorim să le facă. Este important să evităm să
oferim daruri prea des, astfel încât să rămână semne speciale ale iubirii noastre.
În concluzie, exprimarea iubirii față de copiii noștri în mod necondiționat și folosind
diferite limbaje ale iubirii este esențială.
 STUDIU INDIVIDUAL
Sărbătorile creștine în familie.
06.04.2023

Este important ca familia să respecte atât sărbătorile bisericești, cât și cele de familie.
Aceste sărbători consolidează legătura cu Biserica și întăresc relațiile dintre membrii
familiei și prieteni. Este esențial să conștientizăm că sărbătorile religioase sunt un
prilej de bucurie și nu doar o oportunitate de a mânca sau a bea în exces.
În timpul sărbătorilor, casa trebuie să fie îngrijită și curată, masa să fie festivă, iar
îmbrăcămintea să fie adecvată. Este important să frecventăm Biserica și să simțim în
toate că aceste sărbători au un caracter religios. Înainte de a ne așeza la masă, se pot
cânta troparele și condacele corespunzătoare sărbătorii, de exemplu, de Crăciun și de
Paște.
În trecut, capul familiei obișnuia să le povestească copiilor istoria sărbătorii și
semnificația ei. Este bine ca sărbătorile să fie petrecute nu doar cu mese festive, ci și
cu lecturi din literatura duhovnicească și discuții în familie. Aceasta ajută la
conștientizarea și meditarea asupra semnificației evenimentelor respective.
Toate sărbătorile ar trebui trăite într-un sens duhovnicesc. Zilele onomastice și cele
de naștere întăresc dragostea dintre membrii familiei, iar copiii pot pregăti cadouri
pentru prieteni și părinți. Darurile părinților pentru copii ar trebui să aibă și o
dimensiune religioasă. Este de dorit ca în aceste zile sărbătoriții să se spovedească și
să se împărtășească. Fiecare creștin trebuie să cunoască viața și nevoințele
ocrotitorului său ceresc.
În concluzie, este important să ne bucurăm de sărbătorile bisericești și să aducem
mulțumiri lui Dumnezeu în casele noastre. Acordând sărbătorii un loc special în viața
și în familia noastră, vom întări relațiile și vom trăi în armonie spirituală.
 STUDIU INDIVIDUAL
Aspirațiile copilului.
20.04.2023

Aspirațiile sunt visuri și planuri legate de viitorul personal, iar găsirea aspirațiilor este
esențială pentru dezvoltarea copiilor. Există trei factori cheie în acest proces:
autoaprecierea, angajamentul și semnificația.
Autoaprecierea se referă la faptul ca elevii să se simtă apreciați și să se aprecieze pe
ei înșiși. Aceasta se poate realiza prin comunicare și afecțiune necondiționată din
partea părinților și prin implicarea profesorilor în educația elevilor.
Angajamentul implică crearea unui mediu școlar interesant și captivant pentru copii,
unde aceștia să se implice activ în învățare și să fie provocați să fie curioși și creativi.
De asemenea, părinții pot ajuta copiii să găsească activități extracurriculare care să le
captiveze interesul.
Semnificația înseamnă că elevii să aibă responsabilități reale în ceea ce privește
educația lor, să se implice în comunitatea școlară și să le pese de ceea ce se întâmplă
în școală. Prin descoperirea utilității informațiilor învățate și identificarea domeniilor
care aduc satisfacție și împlinire sufletească, copiii pot găsi semnificație în învățare.
Părinții și profesorii pot sprijini copiii în dezvoltarea autoaprecierii, angajamentului
și găsirea unui scop, ceea ce va crește motivația acestora. Copiii motivați au
performanțe școlare mai bune și vor urmări cu entuziasm atingerea obiectivelor lor în
viitor.
 STUDIU INDIVIDUAL
Cât timp petrece copilul în natură?
27.04.2023

Este adevărat că există o tendință din ce în ce mai mare ca copiii să petreacă mai
mult timp în interior și să fie mai puțin expuși la natură. Cu toate acestea, beneficiile
petrecerii timpului în aer liber sunt semnificative și nu ar trebui ignorate. Iată câteva
motive importante pentru care copiii ar trebui să petreacă timp în natură:

1.Construiește încredere: Jocul în aer liber oferă oportunități mai mari pentru
copii de a-și explora și controla mediul înconjurător. Ei pot lua decizii
independente, să experimenteze și să învețe din propriile lor acțiuni, ceea ce
contribuie la dezvoltarea încrederii în sine.

2.Stimulează creativitatea și imaginația: Natură oferă un mediu divers și

nestructurat în care copiii pot folosi imaginația și creativitatea în moduri
diferite. Ei pot descoperi lucruri noi, pot inventa jocuri și pot explora lumea
din jurul lor într-un mod unic.

3.Învață responsabilitatea: Interacțiunea cu natura îi învață pe copii să aibă grijă

de mediul înconjurător și să înțeleagă importanța conservării și protejării
naturii. Îngrijirea plantelor, observarea vieții sălbatice și respectarea
ecosistemelor sunt lecții valoroase de responsabilitate.

4.Oferă diferite stimulări: Naturaa activează simțurile într-un mod diferit față de
mediul virtual. Copiii pot experimenta frumusețea naturii, pot auzi sunetele
naturale, pot mirosi parfumul florilor și pot atinge texturile diferite. Aceste
stimulări contribuie la dezvoltarea cognitivă și senzorială a copiilor.

5.Promovează activitatea fizică: Jocul în aer liber implică mișcare fizică și

activitate, ceea ce este esențial pentru sănătatea generală a copiilor. Exercițiile
fizice în natură contribuie la dezvoltarea musculară, coordonarea motrică și
menținerea unui stil de viață sănătos.

6.Stimulează gândirea și curiozitatea: Natura oferă o mulțime de oportunități

pentru a învăța și a explora. Copiii sunt încurajați să pună întrebări, să observe
 fenomene naturale și să dezvolte o gândire critică. Acest tip de experiență
educațională poate stimula curiozitatea și dorința de cunoaștere.

7.Reduce stresul și oboseala: Conectarea cu natura poate avea un efect calmant

și relaxant asupra copiilor. Petrecerea timpului în aer liber reduce stresul și
oboseala acumulate din viața cotidiană aglomerată și poate îmbunătăți starea
de anxietate,
 STUDIU INDIVIDUAL
La ce eveniment ducem copii?
04.05.2023

Este important să abordăm diverse evenimente sau locuri în care copiii trebuie să fie
prezenți cu atenție și responsabilitate. Există situații în care este recomandat să îi
lăsăm acasă, iar în altele este o oportunitate de a-i educa cu privire la comportamentul
adecvat și respectuos în diferite contexte sociale. Iată câteva puncte de luat în
considerare:
1. Evenimente formale sau religioase: Este important să explicăm copilului cum
să se comporte în astfel de locuri. Într-o biserică, de exemplu, le putem spune
să vorbească în șoaptă sau să se abțină de la anumite comportamente
deranjante, cum ar fi să alerge sau să se arunce pe oameni. Învățarea acestor
reguli de comportament îi va ajuta să se integreze în astfel de medii.
2. Spital: În general, este recomandat să evităm să ducem copiii să viziteze
spitalele, cu excepția cazurilor în care aceasta este absolut necesară sau sunt
situații speciale în care copiii pot interacționa cu pacienții sub supraveghere
adecvată. Mediu spitalicesc poate fi înspăimântător și potențial periculos
pentru copii, din cauza mirosurilor, sunetelor și riscului de expunere la
microbi.
3. Înmormântări: Pentru un copil, experiența unei înmormântări poate fi confuză
și traumatizantă. Este important să avem grijă de sensibilitatea lor și să-i
protejăm de impactul emoțional puternic pe care astfel de evenimente îl pot
avea.
4. Restaurante sau locuri publice: În astfel de locuri, este esențial să educăm
copiii cu privire la comportamentul adecvat în spații publice. Dacă nu putem
să îi lăsăm acasă, trebuie să-i învățăm să stea la masă și să se comporte
civilizat. În același timp, trebuie să fim conștienți de nevoile și limitele
copiilor și să nu așteptăm ca aceștia să se comporte perfect în toate momentele.

În concluzie, este important să evaluăm fiecare situație în parte și să luăm decizii

responsabile cu privire la participarea copiilor la anumite evenimente sau vizitarea
anumitor locuri. Educația și comunicarea sunt cheia pentru a-i învăța pe copii cum să
se comporte în diferite medii și contexte sociale.