Curs Ingrijiri Paliative

INTRODUCERE IN
INGRIJIREA PALIATIVA
Ați auzit expresia?
“ IMI PARE RAU NU SE MAI POATE FACE
NIMIC!”
FALS
Obiective
• Definirea îngrijirii paliative
• Explicarea principiilor îngrijirii paliative
• Cunoașterea categoriilor de beneficiari ai serviciilor de îngrijire
paliativa
• Diferențierea pacienților cu nevoi complexe versus simple.
Cum ați defini îngrijirea paliativa?
Definiție - Ce este îngrijirea paliativă?
• Îngrijirea paliativă este o abordare care are ca scop îmbunătățirea
calității vieții pacienților și familiilor acestora, atunci când se
confruntă cu probleme asociate unei boli amenințătoare de viață,
incurabile cu prognostic limitat, prin prevenirea și înlăturarea
suferinței, prin identificarea precoce, evaluarea și tratamentul durerii și
al altor probleme de natură fizică, psiho-socială și spirituală.
https://www.who.int/cancer/palliative/definition/en/
• Îngrijirea paliativă este – noua specialitate veche.
• Este arta medicinei. Ceea ce ne face pe toți oameni.
• Este ceea ce ne determină să învățăm despre poveștile pacienților noștri și
ne face să ne dorim să cunoaștem cunoștințe pentru a îmbunătăți experiența
pacienților noștri.
• Este ceea ce fac clinicienii în fiecare zi, și anume să se conecteze și să
ușureze suferința.
• Scopul este îmbunătățirea calității vieții. Acest lucru implică înțelegerea nu
numai a nevoilor fizice ale pacienților ci și a nevoilor lor psihologice,
sociale și spirituale.
• Noi toți practicăm ceea ce se numeste îngrijire paliativa primara.
• Se distinge de îngrijirea “terminala”, îngrijirea la sfârșitul vieții
(terminal care).
• Se extinde către stadiile incipiente in traiectoria bolii – problemele
simptomatice si de calitate a vieții se manifesta din primele stadia in
traiectoria bolii.
• Subestimarea sau sub-tratarea simptomelor au consecințe devastatoare
pentru pacient si familie.
Terminologie
• « Hospice » - înțelesuri diferite în diferite țări – reprezintă:
• un concept de îngrijire,
• o locație în care se acordă acest tip de servicii,
• suportul în îngrijire, acordat pacienților în faze terminale de către voluntari;
• Termen recomandat în România: « îngrijire paliativă »

• Corect : ”paliativ” NU ”paleativ”!!!
• “hospes”= gazdă
• “pallium”= acoperământ, pătură
Morris, D. (1997), Palliation: shielding the patient form the assault of symptoms
Când intervine îngrijirea paliativă?
• Conceptul inițial...
TRATAMENTE ACTIVE (”CURATIVE”) ÎNGRIJIRI PALIATIVE
Implicații:
• Pentru profesionist– frustrare, sentiment de eșec terapeutic
• Pentru pacient– sentiment de abandonare din partea sistemului de sănătate
• Ulterior....
Terapii de modificare a bolii
Terapii de prevenire si control

a suferinței = Ingrijire paliativă Bereavement
Diagnostic Deces
Implicații:
• Pentru profesionist – Posibilitate de intervenție precoce și capacitate de suport pentru pacient din momentul
diagnosticului, în funcție de nevoile pacientului/ familiei
• Pentru pacient – înțelegerea bolii și evoluției acesteia, mai bună complianță la tratament, calitate mai bună a vieții
până la final, mai puține intervenții invazive
• Astăzi....
Supraviețuite
Reabilitare
Managementul
Managementul durerii și al Ingrijire
bolii simptomelor paliativă
Ingrijire la
sfârșitul
vieții
Bereavement
Intervențiile proprii îngrijirii paliative
• Evaluare holistica a pacientului – fizica, psihologica, sociala, spirituala.
• Informarea pacientului asupra aspectelor pe care dorește sa le cunoască –
diagnosticul bolii, evoluția, prognosticul bolii.
• Discutarea opțiunilor de îngrijire si de tratament.
• Tratamentul simptomelor.
• Educarea pacientului si a familiei in ce privește modul de îngrijire.
Principiile îngrijirii paliative
• Trateaza pacientul, nu boala,
• Asigura controlul durerii si a altor simptome;
• Îmbunătățește calitatea vieții si poate influenta pozitiv evoluția bolii;
• Sustine viața și consideră moartea ca pe un proces firesc;
• Nu grăbește și nu amână moartea […]
• Consideră pacientul și familia ca pe o unitate de îngrijire;
• Oferă o îngrijire holistică, prin echipa interdisciplinară;
• Se aplica din stadii incipiente de boala, in corelație cu tratamentele oncologice si include
investigații necesare recunoașterii si abordării posibilelor complicații;
• Sprijină familia în timpul bolii pacientului și în perioada de doliu.
• Asigura o abordare interdisciplinara pentru a veni in întâmpinarea tuturor aspectelor
suferinței pacientului si familiei’
Tratează pacientul, nu boala
• CUM?
• Evaluare holistica – cele 4 dimensiuni ale suferinței totale
• Plan de management holistic pus in practica de o echipa interdisciplinara
• Îngrijire holistica:
• Medicala
• Nursing
• Psiho-emotionala
• Sociala
• Spirituala
Îmbunătățește calitatea vieții
«Satisfacția subiectiva resimțita sau exprimata de o persoana»
Robert Twycross
Îmbunătățește calitatea vieții
• Stare subiectiva de bine, diferita de la individ la individ
• Depinde de realismul obiectivelor propuse – distanta vis-realitate
• Capacitatea persoanei de a desfășura activități importante pentru el/ea
Calitatea vieții
• Concept multi-dimensional
• Evaluarea subiectiva a aspectelor pozitive si negative ale vieții
• Sănătatea – aspectul cel mai important
• In plus – aspecte culturale, valori, spiritualitate
• Instrumente de măsurare a calității vieții – cercetare si in practica
clinica.
Susține viața si considera moartea ca pe un proces normal
• Toate intervențiile sunt direcționate spre calitatea vieții, confortul
pacientului si suportul familiei.
• Se opune eutanasiei si suicidului asistat.
Sprijină familia in timpul bolii pacientului si după decesul acestuia
• Pe parcursul îngrijirii familia este
• Partener de îngrijire – când pacientul este la domiciliu
• Beneficiar al îngrijirii
• Perioade de respiro prin internarea pacientului, prezenta in centre de zi
• Educare si consiliere psiho-emotionala
• Ajutor practic - voluntari
• După decesul pacientului – suport in perioada de doliu
Cine are nevoie de îngrijire paliativă
➢ Cancer
➢ Boli neurologice progresive
➢ Insuficiențe cronice de organ (cardiace, renale, hepatice)
➢ Boli pulmonare în stadii avansate
➢ HIV/SIDA
➢ Boli congenitale pediatrice grave
➢ Alte boli cronice progresive sau cu speranță de viață limitată sau boli rare
Locul îngrijirii paliative în sistemele de sănătate
Tamari Rukhadze, National Cancer Centre, Georgia

Momentul oportun pentru îngrijire
paliativa la pacientul oncologic
Din momentul diagnosticului

Momentul oportun pentru îngrijire
paliativa specializata la pacientul oncologic
• Cancer in stadiu avansat, sau pacient cu deteriorare progresiva a statusului de performanta, in ciuda
tratamentului bolii,
• Cancer si status de performanta Karnofsky <70 sau Scor de performanta paliativa (PPS) < 70%, sau
ECOG = 3 sau 4
• Scăderea greutății cu 5% sau mai mult in ultimele 3 luni
• Simptome de intensitate moderata sau severa
• Urgente oncologice
• Boala recidivata sau evoluție progresiva după terapiile oncologice
• Criza existențiala
• Suferința psiho-sociala moderat – severa
• Stare terminala.
Concluzii – Îngrijirea paliativa
! Se concentrează pe pacient si familie;
! Are ca scop îmbunătățirea calității vieții;
! Anticipează, previne si tratează suferința complexa;
! Abordează nevoile fizice, emoționale, spirituale si sociale ale pacientului;
! Se acorda pe întregul parcurs al bolii;
! Facilitează accesul pacientului la informații si la decizii in privința îngrijirilor
acordate;
! Poate fi utila in orice patologie, indiferent de vârsta si in orice locație pentru care
optează pacientul.
Abordarea holistica
! Presupune pe de o parte acceptarea imaginii globale a suferinței ca
“suferita totala” – fizica, psihica, sociala, spirituala si înțelegerea
faptului ca nevoile bolnavului sunt complexe si necesita colaborare
interdisciplinara, presupunând intervenția diferiților profesioniști
(medic, asistent medical, psiholog, asistent social, terapeut, preot etc.)
Abordarea holistica - definitii
• A evalua – a determina, estima, aprecia, a prețui
• Evaluare = abilitate
• De a identifica factorii multipli care influențează calitatea vieții unui pacient
• De a stabili un plan de management individualizat.
• Holism – concepție care afirma faptul ca un întreg (pacientul) nu poate
fi redus la o suma de componente independente (medical, psiho-
emotional, social, spiritual).
Abordarea holistica – Pacientul – unitate
bio-psiho-socio-spirituala
• Medic
• Asistent medical • Preot
• Kinetoterapeut • Pastor
Fizic • Consilier
Spiritual Social
Psihic
• Psiholog • Asistent social

Componentele esențiale ale îngrijirii holistice
1. Îngrijirea fizica
- Este realizata de obicei de un medic
- Include evaluarea fizica generala
- Managementul durerii sau a altor simptome
- Reevaluare periodica in funcție de evoluția bolii
- Nursing
2. Îngrijirea psihologica
- Este focalizata pe alinarea suferinței psihologice – depistarea temerilor
legate de boala, de efectele bolii - anxietate, depresie
- Implica o comunicare buna cu pacientul, angajare active a pacientului in
stabilirea obiectivelor de îngrijire si in luarea deciziilor terapeutice,
onestitate.
- Consiliere
- Comunicare – nevoia de informații, luarea deciziilor, impactul diagnostic-
prognostic
- Tratament anxiolitic, antidepresiv.
3. Îngrijirea sociala
- Abordează aspectele legate de familie si de mediul social al
pacientului – in timpul bolii si din perspectiva viitorului.
- Consiliere pentru rezolvarea unor probleme interne in familie
- Informarea pacientului si familiei asupra formelor de ajutor social,
beneficia la care pacientul si familia au dreptul conform legii (pensie,
drepturi de boala, ajutor social etc)
- Ajutoare materiale pentru pacient si familie, legate de tratament,
investigații, asigurare resurse cotidiene etc.
4. Îngrijirea spirituala
- Suport pentru probleme de natura spirituala
- Facilitarea legăturii cu preot/pastor, daca pacientul solicita
- Speranta, rugaciune
➢Pacientă de 39 de ani, divorțată cu 2 copii minori (un fiu de 9 ani și o fiică de 3
ani), profesoară, a fost diagnosticată cu neoplasm de col uterin local avansat. A
efectuat chimio-radioterapie concomitentă și ulterior intervenție chirurgicală după
care, nu s-a mai prezentat la controalele periodice.
➢In prezent - stare generală influențată, dureri abdomino-pelvine severe (SAV=10)
cu iradiere în membrul inferior stâng și cu limfedem masiv la nivelul aceluiași
membru. Pacienta cunoaște și înțelege diagnosticul. Este anxioasă, este îngrijorată
cu privire la ce se va întâmpla cu copii ei. Nu înțelege de ce i se întâmplă ei acest
lucru și consideră ca este o nedreptate. Este ajutată la treburile casnice de mama ei
care este pensionară, cu venituri modeste, venitul principal al familiei fiind
asigurat de pacientă.
• Daca ați fi in locul persoanei ce ați simți?
• Faceți o lista cu probleme si îngrijorări?

Conceptul de durere totală
• Pierderea credinței
• Teama de necunoscut
Dimensiune Dimensiune • Care este sensul vieții
• Anxietate
psihica Spirituală • Furie/neacceptare
• Depresie
• Teama de suferință
• Experiențe anterioare
Durerea
totala
• Cancer Dimensiune Dimensiune

• Tratament Fizica Sociala • Pierderea statutului social
• Comorbidități • Pierderea serviciului
• Aspecte financiare
Conceptul de durere totala
➢ A fost introdus prima dată de Dame Cecily Saunders în 1960

➢ Experiență holistică care cuprinde mai mult decât aspectul fizic
Durerea totală- dimensiunea fizică
➢ Durerea este o experiență individuală ce include aspecte fizice și psihosociale, și

este întotdeauna subiectivă
➢ The International Association for Study of Pain (IASP, 1986) definește durerea ca
o „experiență senzorială și emoțională asociată cu o leziune tisulară reală sau
potențială, sau descrisă în termenii unei asemenea leziuni” 1,2.
➢ O definiție mai practică ar putea fi următoarea: durerea este ceea ce pacientul
descrie și nu ceea ce alții cred că ar putea fi, indiferent de calificarea și experiența
acestora.3
1Olăroiu M.- 2004; 2Woodruff R. -2002; 3Payne- 2012

Durerea totală- dimensiunea fizică
➢ Scala analog vizuală (VAS) rămâne cea mai frecvent utilizată în practica clinică şi
permite clasificarea durerii în :
➢ durere ușoară VAS <4
➢ durere moderata VAS 4-6
➢ durere severa VAS mai mare sau egal cu 7
Durerea totală- dimensiunea psihică
➢ Suferința psihologică este adesea descrisă simplu în termini de anxietate și depresie.
➢ In practică se pot manifesta o gama largă de reacții și simptome psihologice, toate reprezentând
probleme psihologice.
➢ furia,
➢ teama,
➢ evitarea,
➢ disperarea,
➢ negarea,
➢ vina,
➢ tristețea,
➢ apatia,
➢ pasivitatea
➢ Scale de evaluare
Durerea totală- dimensiunea socială
➢ Probleme sociale personale : abandon, plictiseala, izolare mentală
➢ Lipsa (sau slaba implicare) a îngrijitorilor, familie, lipsa sau insuficiența sprijinului social, izolare
socială : treburi nerezolvate-emoționale, interpersonale, financiare,
➢ Datorate reacției pacientului la boală: anxietate, depresie, teama, furie, vina, doliu anticipativ
➢ Datorate reacției celorlalți la boală : anxietate, depresie, teama, furie, vina, extenuare, doliu
anticipativ, exacerbarea problemelor interpersonale preexistente, probleme maritale
➢ Probleme familiale : schimbarea rolurilor în familie, apariția unor noi roluri, neadaptare
➢ Probleme legate de auto-ingrijire : nevoia de asistență fizică, dependență crescută, nevoia de ajutor în
viața de zi cu zi
➢ Nevoi financiare și legale
Durerea totală- dimensiunea spirituală
➢ Problemele spirituale, identificate sau nu pot cauza sau agrava durerea, având un efect profund și
asupra percepției durerii
➢ Adesea trecute cu vederea sau ignorate
➢ Spiritualitatea explică scopul și motivul existenței individului
➢ Problemele pot fi legate de înțelesul sau valoarea vieții lor, regret sau vina față de evenimente din
trecut, sentimente de furie sau nedreptate și întrebări despre suferință și misterele morții.
Durere totală?
• Neacceptare
Dimensiune • Nedreptate
Dimensiune
Psihica? Spirituală?
• Anxietate DA DA
• Îngrijorare
Durerea
Totala?
Dimensiune Dimensiune
• Durere abdomino- Fizica? Sociala
pelvina severa VAS = DA DA • Pierderea statutului social
10 • Aspecte financiare
• Auto-ingrijirea
Conceptul de suferință totală
DURERE = SUFERINȚĂ?
• De ce eu?
• Pedeapsa?
Psihologica • Care este sensul vieții
Spirituala • Ce va fi dupa ce mor?
• Teama de viitor
• Teama de durere
• Durerea pierderii
• Depresie
Suferința
totala
• Pierderea statutului social

• Boala - durere Fizica Sociala • Pierderea serviciului
• Tratament • Aspecte financiare
• Alte simptome • Familie/viitor
• Epuizare • Izolare sociala
• Pierderea independentei
Suferința
= Stare de distres asociat cu un eveniment ce amenință integritatea persoanei.
Diagnosticând suferința..
✓Suferința pacientei
✓Suferința copiilor
✓Suferința echipei de îngrijire
Revenind la cazul prezentat
• Ce ati schimba in modul de evaluare a acestei paciente?
• Cum se modifica planul de ingrijire?
• Ce rezultate vor avea aceste schimabri asupra calitattii vietii pacientei si a familei?
• Care este importanta evaluarii holistice a pacientului?
In concluzie
! Durerea totală presupune afectarea celor 4 dimensiuni: fizică, psihică, socială,

spirituală
! Tratamentul durerii totale trebuie să includă intervenții complexe care să trateze și
aspectele psihice, sociale, spirituale, NU doar aspectul fizic.
! Suferința este diferită de durere, fiind definită ca o stare de distres care se asociază cu
un eveniment ce amenință integritatea persoanei
! Suferința trebuie căutată pentru a fi diagnosticată
Concluzii – evaluarea holistica
! Majoritatea pacienților apreciază disponibilitatea medicului de a discuta cu ei

frământările pe care aceștia le au, valorile lor, obiectivul fiind ameliorarea calității
vieții.
! Obiectivele îngrijirii pacientului oncologic sunt influențate de mai multi factori
! Evaluarea holistica – proces complex care necesita timp, necesita
evaluarea celor 4 dimensiuni si alcătuirea unui plan de management
interdisciplinar.
! NU PUTEM ÎNTOTDEAUNA vindeca
! DAR PUTEM ÎNTOTDEAUNA îngriji
! NU PUTEM ÎNTOTDEAUNA înlătura durerea pierderii,
! DAR PUTEM ÎNTOTDEAUNA sprijini
! NU PUTEM ÎNTOTDEAUNA da un răspuns,
! DAR PUTEM ÎNTOTDEAUNA asculta
MITURI DESPRE
ÎNGRIJIREA PALIATIVĂ
Mituri
Îngrijirea paliativa înseamnă ca “nu mai este
nimic de făcut” pentru pacient
• Abordarea moderna considera ca întotdeauna mai este ceva de făcut,
chir daca acel “ceva” nu înseamnă vindecarea.
• Îngrijirea paliativa intervine pentru a asigura o calitate a vieții cat mai
buna pentru pacient si apropiații acestuia.
• Răspunsul este – întotdeauna mai este ceva de făcut!!

Mituri
Îngrijirea paliativa înseamnă ca “sfârșitul este
aproape”
• Îngrijirea paliativa nu are scopul de a ajuta bolnavul sa moara liniștit,
ci de a asigura o calitate a vieții optima pacientului afectat de o boala
amenințătoare de viată, pana la sfârșit.
• Îngrijirea paliativa a fost considerate inițial ca fiind utila in stadiile
avansate de boala, după epuizarea tuturor alternativelor de tratament
curative.
• Astăzi, îngrijirea paliativa modernă intervine de la momentul
confirmării unui diagnostic de boala cu prognostic limitat, simultan cu
alte tratamente (chimioterapie, radioterapie etc)
Mituri
Ingrijirea paliativa inseamna ca “sfarsitule este
aproape”
• Avantajele ingrijirii paliative precoce
• Imbunatatirea calitatii vietii
• Reducerea incidentei simptomelor depresive si a nivelului de anxietate
• Prelungirea supravietuirii
Temel J, N Engl J Med 2010

Mituri
Ingrijirea paliativa inseamna controlul durerii
➢Confortul si o calitatea a vietii buna sunt asigurate si de controlul durerii →

interventie esentiala, dar este doar unul din spectele suferintei pacientului
diagnosticat cu o boala amenintatoare de viata.
➢Diagnosticul de boala incurabila si amenintatoare de viata afecteaza pacientul si

familia deopotriva → afectarea vietii sociale, materiale, suferinta psiho-
emotionala, afectare spirituala.
➢Astfel ingrijirea paliativa nu se reduce la tratamentul durerii ci sunt abordate toate

aspectele suferintei fizice, sociale, psiho-emotionale si spirituale
BENEFICIARII ÎNGRIJIRILOR PALIATIVE
➢Inițial îngrijirea paliativă modernă a apărut ca o soluție de îmbunătățire a calității

vieții bolnavilor oncologici în stadii incurabile avansate şi terminale, astăzi se
consideră ca beneficiar eligibil pentru îngrijirea paliativă orice pacient diagnosticat
cu o boală amenințătoare de viață, indiferent de vârstă, diagnostic și prognostic
sau alte boli asociate.
➢Orice persoană (nou născut, copil sau adult) afectată de o boală gravă, evolutivă,
amenințătoare de viață, în fază avansată sau terminală, are dreptul să beneficieze
de îngrijiri paliative.
➢Beneficiari ai îngrijirii paliative sunt toți pacienții cu boli cronice progresive

avansate sau boli amenințătoare de viață, din momentul diagnosticului și indiferent
de prognostic și de vârstă.
➢Acesul la ingrijire paliativa depinde de dorința pacienților și a familiilor acestora,
precum și de disponibilitatea serviciilor în zona de reședință a pacientului.
➢ Cancer
➢ Boli neurologice progressive (Demențe în stadiu avansat, Boala Parkinson, Scleroza multiplă, AVC)
➢ Insuficiențe cronice de organ în stadii avansate (Insuficienţă cardiacă cronică, BPOC în stadiu avansat,
IRC)
➢ HIV/SIDA
➢ Boli pediatrice congenitale și perinatale (distrofii neuro-musculare progresive, malformații
congenitale, alte boli rare pediatrice).
PACIENȚI CARE AU NEVOIE DE ÎNGRIJIRE PALIATIVĂ
Indiferent de categoriile amintite anterior, se recomandă stabilirea momentului când un

pacient are nevoie de îngrijiri paliative constante în funcție de următoarele:
➢ Simptome fizice și emotionale accentuate și tot mai covârșitoare pentru pacient.

➢ Internări repetate în spital în ultimul an pentru situații de criză, pe fondul unei deteriorări
progresive, ireversibile.
➢ Dependență progresivă tot mai accentuată care afectează atât pacientul cât și aparținătorii.
Criteriile de includere în programe de îngrijiri paliative pentru pacienţi oncologici sau cu alte boli
non-maligne:
➢ Boală progresivă cu agravarea continuă a simptomelor, scăderea tonusului funcţional şi/ sau
evidenţa bolii metastatice
➢ Stadiile III şi IV la bolnavii oncologici, stadiul II cu declin continuu.
➢ Stadiile NYHA III şi IV insuficienţă cardiacă, în paralel cu terapia activă, sau spitalizări
repetate în urgenţă, în ciuda terapiei medicale optime
➢ Pacienţii cu insuficienţă renală cronică la care nu se indică dializa, din cauza asocierii cu alte
comorbidităţi
Criteriile de includere în programe de îngrijiri paliative pentru pacienţi oncologici sau cu alte boli
non-maligne:
➢ Scăderea greutăţii cu 5% sau mai mult în ultimele 3 luni în timpul unei boli cronice progresive
➢ Prezenţa comorbidităţilor severe pe fondul unor afecţiuni oncologice sau non-oncologice de
bază, ducând la o speranţă de viaţă de 6 luni sau mai mică, incluzând, fără a se limita la:
BPOC, insuficienţă cardiacă congestivă, boli neurologice (AVC, SAL, SM), insuficienţă
renală, insuficienţă hepatică, SIDA, demenţe
➢ Status de performanţă ECOG 3 sau 4
EVALUAREA STATUSULUI DE PERFORMANŢĂ ECOG
Scor 0 - Complet activ; capabil să ducă la bun sfârşit activităţile desfăşurate înainte de a se
îmbolnăvi
Scor 1 - Restricţii în îndeplinirea activităţilor fizice solicitante, dar mobil şi capabil să desfăşoare
munci uşoare sau sedentare (ex. muncă de birou)
Scor 2 - Mobil şi capabil să se îngrijească singur, dar incapabil să muncească; treaz şi activ mai
mult de 50% din timpul efectiv
Scor 3 - Parţial capabil să se îngrijească singur; imobilizat în scaun sau la pat peste 50% din
timpul efectiv
Scor 4 - Imobilizat complet la pat sau în scaun; nu se poate îngriji singur.
Scala ECOG (Eastern Cooperative Oncologz Group scale), Doyle D et al, Oxford Textbook of Palliative Care, Oxford University Press, 2003
BOLI PEDIATRICE CARE NECESITĂ ÎNGRIJIRI PALIATIVE
Ingrijirea paliativă a copiilor are particularitțiă distincte, datorita etiologiei specifice bolilor
pediatrice, durata în general greu de anticipat a îngrijirii, precum și implicațiile psiho-emoționale
asupra familiei.
Bolile specifice copiilor sunt:
• Boala care limitează viaţa - definită ca o afecţiune care se soldează de regulă cu decesul
prematur, dar care nu este neapărat iminent.
• Boala care ameninţă viaţa - există o mare probabilitate de deces prematur, dar există şi şanse
de supravieţuire pe termen lung, până la vârstă adultă.
BOLI PEDIATRICE CARE NECESITĂ ÎNGRIJIRI PALIATIVE
Patologia specifică a copiilor care au nevoie de îngrijiri paliative a fost definită de EAPC (Asociația
Europeană de Îngrijiri Paliative).
Au fost identificate patru grupe diferite de boli pentru care intervenția îngrijirilor paliative este
oportună:
Categoria 1 – Boli care ameninţă viaţa, pentru care tratamentul curativ ar putea fi fezabil, dar poate
eşua (de ex. cancer, insuficienţă cardiacă, renală sau hepatică, infecţii grave, etc.).
Categoria 2 – Boli care necesită perioade îndelungate de tratament intensiv menit să prelungească
viaţa, dar unde moartea prematură este în continuare posibilă (de ex. fibroză chistică, HIV/SIDA,
anomalii cardiovasculare, prematuritate extremă, etc.).
Categoria 3 – Boli progresive fără opţiuni curative, unde tratamentul este paliativ după diagnosticare
(de ex. boli neuromusculare sau neurodegenerative, tulburări metabolice progresive, anomalii
cromozomiale, cancer în stadiu metastatic la debut, etc.).
Categoria 4 – Boli ireversibile neprogresive sau cu sechele grave, cu handicap sever care provoacă
vulnerabilitate extremă la complicaţii medicale (de exemplu paralizie cerebrală severă, tulburări
genetice, malformaţii congenitale, prematuritate, leziuni cerebrale sau ale măduvei spinării).
Palliative care for infants, children and young people. The facts, EAPC taskforce for palliative care in children, Fondazione Maruzza Lefebvre “Ovidio Onlus”, 2009,
Ponderea îngrijirilor paliative pe parcursul evoluției bolii
1. În stadiile inițiale rolul paliației este de a facilita:

• cunoașterea diagnosticului și asigurarea suportului emoțional la aflarea diagnosticului,
• discutarea alternativelor terapeutice împreună cu pacientul și familia.
2.În paralel cu tratamentele specifice și curative rolul paliației se menține pentru:

• asigurarea stabilității psiho-emoționale
• controlul simptomelor și diminuarea efectelor secundare ale tratamentului curativ ori de
încetinire a evoluției bolii.
• asigurarea calităţii vieţii prin stabilirea unor obiective realiste de tratament şi îngrijire
• suport social, psiho-emoţional şi spiritual pentru pacient şi familie.
Ponderea îngrijirilor paliative pe parcursul evoluției bolii
3. În stadiile avansate de boală rolul paliaţiei devine preponderent pentru:

• Controlul durerii şi al altor simptome specifice;
• Îngrijire terminală
4. După decesul pacientului îngrijirea paliativă continuă ca:

• Suport pentru familie în scopul reintegrării sociale și prevenirii doliului patologic
(“bereavement”)
TRAIECTORIA BOLII
Fiecare patologie prezintă traiectorii diferite de evoluţie.

Înţelegerea diferitelor tipuri de traiectorii ale bolii este importantă pentru intervenţia şi
planificarea îngrijirii paliative:
1. Perioadă scurtă de declin rapid, evident (de ex. cancer)
2. Declin lent, cu episoade acute (de ex. insuficienţe cronice de organ)
3. Declin lent, prelungit (de ex. demenţe)
4. Deces brusc (de ex. accidente)
Murray SA, Kendall M, Boyd K, Sheikh A. Illness Trajectories and Palliative Care, BMJ 2005;330:1007-1011
Perioadă scurtă de declin rapid, evident (cancer)
• Declin previzibil al stării de sănătate într-o

perioadă scurtă de timp (săptămâni - luni)
• Episoade cu efecte pozitive sau negative
ale tratamentului oncologic
• Scădere în greutate, modificarea statusului
de performanţă
• Afectarea capacităţii de auto-îngrijire
!!!! Tendinţa actuală este de intervenţie a

îngrijirii paliative din stadiul de diagnostic,
discutarea prognosticului, anticiparea
nevoilor de îngrijire paliativă şi planificarea
acestora împreună cu pacientul
Declin lent, cu episoade acute
• Specifice în insuficienţa cardiacă (stadiu

NYHA 3-4) sau BPOC
• Boală cronica ţinută sub control pe
perioade de luni-ani, dar cu episoade acute
şi exacerbări intermitente
• Internări repetate în terapie intensivă în
ultimele 12 luni
• Episoade acute care pot duce la deces, dar
de obicei pacientul supravieţuieşte
• Statusul funcţional şi starea de sănătate se
deteriorează gradat
• Deces imprevizibil
Declin lent, prelungit (demenţe)
• Specific persoanelor în vârstă cu boli

neurologice (Alzheimer, alte demenţe),
debilitate generalizată
• Scădere în greutate
• Comorbidităţi multiple cu semne clare de
diminuare progresivă a capacităţii
funcţionale
• Traiectoira de declin lent poate duce la
deces brusc după un episod acut (fractură
de col femural, pneumonie)
TRAIECTORIA BOLII FACILITEAZĂ PROGNOSTICUL
Permite intervenţia pentru optimizarea calităţii vieţii, evitând încrâncenarea terapeutică spre
vindecare
Pune accent pe “CUM” trăieşte pacientul şi mai puţin pe “CÂT” trăieşte
• Traiectoria 1: evoluţie relativ previzibilă de câţiva ani, declin < 4 luni înainte de deces cu
nevoie de îngrijire paliativă
• Traiectoria 2: evoluţie imprevizibilă de 2-5 ani, intervenţie în episoadele acute, îngrijire
cronică şi paliativă
• Traiectoria 3: evoluţie îndelungată, necesită îngrijire de durată
IMPORTANŢA PROGNOSTICULUI
➢ Permite planificarea realistă a intervenţiei şi îngrijirii, dând pacientului speranţe realiste
➢ Previne internările repetate și intervențiile agresive de tratament
➢ Asigură calitatea vieții prin controlul durerii și al altor simptome
➢ Acordă suficient sprijin realist familiei pentru a face față perioadei dificile de îngrijire
terminală, iar după decesul pacientului suport psiho-emoțional pentru prevenirea doliului
patologic și readaptarea socială
➢ Identificarea pacienţilor care au nevoie de îngrijire paliativă de către fiecare clinician, nu doar
de specialistul în îngrijiri paliative, asigură intervenții în acord cu stadiul bolii și cu nevoile
exprimate de pacient
➢ Îngrijirea paliativă nu este limitată la stadiile terminale de boală și poate interveni încă din
etapa diagnosticului de boală incurabilă, cu rezultate benefice pentru calitatea vieții
pacientului
➢ Planificarea intervenţiei împreună cu pacientul, în funcţie de traiectoria bolii, facilitează

stabilirea unor obiective realiste de îngrijire
NIVELURI DE ACORDARE
A INGRIJIRII PALIATIVE
Niveluri de îngrijire paliativă
• Nivelul 1 = Educare si suport pentru autoingrijire
• Ingrijire adecvata in perioadele dintre interventiile personalului medical.
• Nivelul 2 = Ingrijirea paliativa de baza

• Personal medical din asistenta primara, comunitara, spital, care are ocazional in ingrijire
pacienti cu boli cronice progresive si cu nevoi de ingrijire paliativa.
• Nivelul 3 = Ingrijirea paliativa specializata

• Asigurata de furnizori autorizati pentru acordarea de ingrijiri palliative specializate
• Se realizeza cu ajutorul – echipelor interdisciplinare formate din personal cu studii in
domeniul ingrijirilor paliative si pentru care ingrijirea paliativa reprezinta activitatea de baza.
• Nivelul 1 = Educare si suport pentru autoingrijire
• Educarea si informarea pacientului pentru a dobandi cunostintele si abilitatile
pentru autoingrijire
• Suport acordat familiei in scopul de a pastra sau prelungi independenta
functionala a pacientului si de a imbunatati capacitatea familiei de a face fata
problemelor legate de ingrijire a pacientului la domiciliu.
• Organizarea se sesiuni de consigliere pentru pacienti si apartinatori in scopul
de a intelege si gestiona adecvat boala.
• Organizarea de campanii de informare si constientizare a populatie in ce
priveste ingrijirea paliativa
• Nivelul 2 = Ingrijirea paliativa de baza
• Evaluare holistica – include intelegerea bolii de catre pacient si familie, simptomatologia,
statusul de performanta, bolile associate, comunicarea si luarea deciziilor, sprijinul familiei si
social, educatie
• Comunicarea – empatica, a diagnostucului si prognosticului
• Managementul simptomelor – generale, durere, respiratoria, digestive, neurologice etc
• Educatia familiei si pacientului legat de drepturile sociale, administratia medicatie,
management non-farmacologic al simptomelor.
• Ingrijire terminala
• Coordonarea ingrijirii cu servicii specializate de oncologie si ingrijiri palliative
• Monitorizarea pacientilor – protocoale de monitorizare.
• Echipe interdisciplinare formate din personal cu studii in domeniul ingrijirilor paliative in
structure specializate de ingrijire paliativa
• Domiciliu
• Ambulator
• Unitati cu paturi dedicate ingrijirii palliative – hospice
• Sectii sau compartimente dedicate ingrijirii palliative
• Centre de zi
• Echipe specializate de ingrijire paliativa atasate spitalelor.
• Ingrijire directa
• Interventii medicale
• Nursing
• Servicii de terapie – kinetoterapie, terapie ocupationala, terapie prin arta etc
• Servicii de asistenta psihologica – consigliere pentru pacien si familie, consigliere
individuala sau de grup
• Servicii de asistenta sociala – obtinere drepturi legale, de echipamente specializate,
organizarea de perioade de respiro pentru apartinatori, organizare servicii de voluntary
• Servicii de support spiritual pentru pacient si familie
• Servicii de educatie pentru autoingrijire
• Servicii de suport in perioada de doliu
• Ingrijire indirecta
• Interventii de consultanta Telefonica de ex pentru pacient si familie sau pentru serviciile
de ingrijire paliativa de baza
• Ingrijirea paliativa de baza • Ingrijirea paliativa specializata
• Orice profesionist care are in ingrijire • Profesionisti dedicati angajati in servicii
pacienti cu boli cornice progressive cu dedicate de ingrijire paliativa
instruire de baza in ingrijirea paliativa • Echipa interdisciplinara
• Individual • In structure dedicate ingrijirii paliative
• In structure uzuale • Instruire de specialitate – atestat,
• Pacienti cu nevoi simple specializare in ingrijire paliativa, master
etc.
• Pacienti cu nevoi complexe
• Pacient cu nevoi de baza • Pacient cu nevoi complexe = pacient cu boala
• Grad de complexitate redus cronica progresiva care prezinta una sau mai
• Pacient cu boala cronica progresiva multe caracteristici:
• Cu nevoie de ingrijire paliativa usoara sau • Suferinta moderata sau severa – fizic,
moderata, fara comorbiditati notabile psihologic, social, spiritual
• Au ingrijitori in cadrul familei • Nu are familie sau exista situatii
conflictuale in familie
• Multiple comorbiditati
• Au deposit capacitatea de ingrijire prin
serviciile de medicina primara sau spital.
Traseul pacientului in ingrijirea paliativa
Screening al nevoii de ingrijire paliativa
• SPICT = Supportive and Palliative Care Indicators Tool – instrument folosit pentru identificarea
pacientilor cu boli cornice progresive a caror stare de sanitate se deterioreaza. Evalueaza nevoile de
ingrijire paliativa sau de asistenta pentru planificarea precoce a ingrijirii.
• Chestionar pentru identificarea nevoilor de ingrijire paliativa a pacientului oncologic
• Pacientii cu boli cornice la care nu au fost identificate nevoi de ingrijire paliativa la evaluarea
initiala, vor fi reevaluati la fiecare prezentare sau cel putin o data pe an de catre medical de familie
pentru a identifica nevoia de ingrijire.
Traseul pacientului in ingrijirea paliativa
Evaluarea gradului de complexitate a nevoilor de ingrijire paliativa
• Nevoi de baza – grad redus de complexitate
• Nevoi complexe – pacientii sa familia primesc pe langa ingrijirea paliativa de baza si servicii de
ingrijire paliativa specializata
Dupa decesul pacientului – familia poate beneficia de suport I perioada de doliu

• Pentru primele 6 saptamani – componenta 1 a serviului de doliu
• Pana la 12 luni – componenta 2 a serviciilor de doliu – persoane cu risc de doliu patologic.
! 3 niveluri de ingrijire
! Autoingrijire
! Ingrijire paliativa de baza
! Ingrijire paliativa de specialitate
! Pacienti cu nevoi simple sau complexe;
! 7 locatii
! Domiciliu
! Cabinet medic de familie
! Ambulator
! Centre de zi
! Sectie sau compartiment de ingrijire paliativa cu spitalizare continua.
! Hospice
! Echipe specializate de ingrijiri paliative
TIPURI DE SERVICII DE
INGRIJIRE PALIATIVA
Servicii de ingrijire paliativa specializata
• Se adreseaza pacientilor cu boli amenintatoare de viata si familiei acestora
• Realizate cu ajutorul echipelor interdisiplinare de specialisti
• Au access pacientii cu boli progresive incurabile cu nevoi complexe de ingrijire, nevoi de asistenta
sociala, psiho-emotionala, spirituala
• Echipa interdisciplinara – medic, asistent medical, asistent social
• Echipa largita – terapeut, psiholog, preot, voluntari.
.
Tipuri de servicii de ingrijire paliativa
• Ingrijire paliativa la domiciliu
• Unitati cu paturi de ingrijire paliativa
• Ambulatoriu de ingrijire paliativa
• Echipe de ingrijire paliativa din spital
• Centre de zi
.
• Ingrijire paliativa la domiciliu – serviciu • Avantaje
consultatic specializat • Pacientii prefera ingrijirea la domiciliu
• Completarea asistentei asigurate de catre • Colaborare cu medicina de familie
medical de familie • Asigura sprijin din partea familiei
• Personal • Ofera consultanta
• Medic cu competenta in ingrijirea
paliativa
• Asistent medical cu pregatire in
ingrijirea paliativa
• Dezavantaje
• Asistent social cu pregatire in ingrijirea
paliativa
• Costuri de personal
• Dificultai de control a activitatii din teren
• +/- psiholog, preot (audit intern)
• Frecventa vizitelor – in functie de
necesitatile pacientului
• Unitati cu paturi de ingrijire paliativa - hospice • Avantaje
• Abordare holistica a suferintei • Asistenta specializata 24h din 24
• Personal • Personal sufficient, dedicat
• Medic • Ambient placut
• Asistent medical
• Infirmiere • Dezavantaje
• +/- psiholog, consilier spiritual, • Access la servicii pentru un numar
teraputi, personal auxiliar, voluntari limitat de pacienti
• Criterii de eligibiliate – tip de
patologie, durata de internare (termen
scurt, lung, stadiu terminal, respiro)
• Ambulatoriu de ingrijire paliativa
• Pentru pacienti diagnosticati cu boli incurabile, din momentul diagnosticului, pe toata perioada
tratamentului si cu preponderenta in stadiile avansate de boala – oncologic, cardiac, renal,
neurologic
• Poate fi integrat in - spital, centru de zi sau poate fi independent
• Asigura consultatii medicale si tratamente care se pot efectua ambulator, consigliere
psihologica si spirituala pentru pacienti si familie
• Centre de zi • Avantaje
• Rol • Ofera sansa de socializare
• Ameliorarea a calitatii vietii prin • Posibilitate de consult medical si
integrare sociala si cu posibilitate de tratament ambulator
monitorizare a evolutiei bolii • Ambient placut, activitati sociale de grup
• Asigura activitati de socializare, sau individuale
relaxare, terapie ocupationala • Familiarizare cu personalul si atmosfera
• Stimuleaza relatiile de suport reciproc serviciului hospice
in grupul de pacienti • Timp liber pentru familie
• Ofera timp de respiro pentru familie
• Dezavantaje
• Risc de influentare reciproca negative in
lipsa unui coordonator
• Costuri suplimentare – transport, masa,
materiale etc.
Continuitatea si traseul pacientilor in
ingrijirea palitiva
• Pacienții copii si adulți împreună cu familiile lor beneficiază de îngrijiri paliative de
la momentul diagnosticului bolii cronice progresive, dacă în urma depistării efectuate
de medicul de familie sau medicului specialist se evidențiază nevoi de îngrijiri
paliative.
• Pacienții cu boli cronice progresive care nu au identificate nevoi de îngrijire paliativă

vor fi re-evaluați la fiecare internare sau minim anual de către medicul de familie,
pentru identificarea acestor nevoi.
Continuitatea si traseul pacientilor in
ingrijirea palitiva
• Dacă nevoile de îngrijiri paliative identificate au un grad redus de complexitate
pacienții și familiile acestora vor primi îngrijiri paliative de bază
• Dacă nevoile de îngrijiri paliative identificate sunt complexe pacienții și familiile

acestora vor primi, alături de îngrijiri paliative de bază, și servicii de îngrijire
paliativă specializată
• pot tranzitiona intre IP baza si IP specializata

Traseul pacientului în îngrijirile paliative
• După decesul pacienților, familiile pot beneficia de servicii de suport în perioada de
doliu
• pentru primele 6 săptămâni - componenta 1 a serviciului de doliu, sau
• până la 12 luni - componenta 2 a serviciilor de doliu, pentru persoanele
identificate cu risc de doliu patologic.
ECHIPA DE INGRIJIRII
PALIATIVE
Avantejele echipei
• Pentru pacient
• Pentru profesionisti
• Pentru sustemul de sanatate.

Avantejele echipei
• Pentru pacient
• Imbunatateste calitatea ingrijirii printr-o mai buna coordoonare a serviciilor,
mai ales in cazul problemelor complexe
• Sustine pacientul ca partener activ in ingrijire
• Ingrijirea se adapteaza diversitatii culturale si sociale a pacientilor
• Foloseste timpul de ingrijire mai eficient
Avantejele echipei
• Pentru profesionisti
• Creste satisfactia profesionala
• Sustine practicianul in deprinderea de noi abilitati si abordari
• Incurajeaza inovatia
• Permite focalizarea profesionistilor pe zona individuala de expertiza
Avantejele echipei
• Pentru sustemul de sanitate
• Interventie mai eficienta in furnizarea serviciilor
• Imbunatateste gradul de utilizare a resurselor umane si materiale
• Diminueaza gradul de incarcare a unitatilor de urgente, prin cresterea
capacitatii de preventie si prin asigurarea ingrijirii paliative in unitati de
ingrijire paliativa specilizate.
Conceptul de durere totală
psihica Spirituala
Durerea
totala
Fizica Sociala
Echipa interdisciplinara
Multidisciplinaritatea
• O problema ce apartine unui domeniu este supusa analizei din perspectiva mai
multor discipline,care se mentin ca structura si raman independente unele in raport
cu celelalte.
• Fiecare disciplina contribuie, in functie de propriul sau specific.
• Reprezinta forma cea mai putin dezvoltata de interpatrundere a disciplinelor.

Interdisciplinaritatea
• presupune o intersectare a diferitelor arii disciplinare prin ignorarea limitelor
stricte ale disciplinelor
• Se cauta teme comune pentru obiective cum ar fi cum ar fi luarea deciziilor,

rezolvarea de probleme
• Apar transferuri orizontale ale cunostintelor dintr-o disciplina in alta la nivel

metodologic si conceptual.
• De ce este importanta interdisciplinaritatea in ingrijirea paliativa?
Cum se realizeaza interdisciplinaritatea
in ingrijirea paliativa?
• Planificarea activitatii
• Sedinte interdisciplinare
• Evaluari comune
• Interventii comune
• Comunicare
• Orizontal
• Timp alocat pe discipline
• Mod de documentare
• Cunoasterea/Respectarea competentelor fiecarei discipline
• Liderul
Cum se realizeaza interdisciplinaritatea
in ingrijirea paliativa?
• Pasul 1: Evaluarea interdisciplinara
• Pasul 2: Identificarea problemelor specifice, etiologiei si oportunitatilor
• Pasul 3: Stabilirea unui plan de interventii interdisciplinar
• Pasul 4: Oferirea de interventiilor care sa atinga obiectivele pacientului si familiei
• Pasul 5: Evaluarea interventiilor si continuarea sau revizuirea planului de interventii.
Membrii echipei interdisciplinare in
ingrijirea paliativa
Echipa de baza Echipa extinsa Echipa completa
• Pacientul şi familia • Preot • Medicul de familie
• Medicul • Psiholog • Asistentul medical
• Asistentul medical • Fizioterapeut • Medicul oncolog
• Asistentul social • Terapeut ocupational • Medicul specialist (spital-
ambulator)
• Ingrijitorul /infirmiera
• Personal centre rezidentiale
• Voluntar
• Alte servicii in comunitate
• Farmacist
• Nutritionist
Echipa de baza in ingrijirea paliativa
• Echipa de bază pentru servicii de îngrijire paliativă la domiciliu
• medic
• asistent medical
• asistent social
• Echipa de bază pentru servicii de îngrijire paliativă în ambulatoriu

• medic
• Echipa de bază pentru servicii de îngrijire paliativă în unitatea cu paturi

• medic
• infirmieră
• asistent social
• psiholog
• preot
Echipa extinsa in ingrijirea paliativa
• Echipa extinsa pentru servicii de îngrijire paliativă la domiciliu
• ingrijitori
• psiholog
• preot
• terapeut (kinetoterapeut, terapeut ocupaţional etc)
• voluntari
• alt personal
• Echipa extinsa pentru servicii de îngrijire paliativă în ambulatoriu

• psiholog
• asistent social
• preot
• Voluntari
• Echipa extinsa pentru servicii de îngrijire paliativă în unitatea cu paturi

• terapeut
• nutritionist
• voluntari
Rolurile membrilor echipei de ingrijire
paliativa
• Rol propriu
• medici
• asistent social
• Preot
• Kinetoterapeut
• Roluri comune
Rolul medicului in echipa de ingrijire
paliativa – rol medical
• evalueaza pacientul, completeaza fisa si elaboreaza planul terapeutic
• discuta planul in cadrul echipei
• instruieste asistentul medical si pe ceilalti membrii ai echipei in ce priveste aplicarea
planului terapeutic
• indica necesitatea consultului interdisciplinar, investigatiile complementare si
internarea intr-o unitate cu paturi
• monitorizeaza personal sau prin intermediul echipei starea pacientului
• efectueaza tehnicile si manevrele terapeutice necesare
• raspunde, evalueaza si rezolva urgentele medicale impreuna cu membrii echipei
paliativa – rol organizatoric
• asigura continuitatea ingrijirilor

• rezolva problemele complexe de ingrijire
• cunoaste si aplica principii simple de management (timp,resurse umane, financiare)
• cunoaste si aplica principiile muncii in echipa
paliativa – rol in comunicare
• comunica planul, discuta si obtine acordul pacientului pentru aplicarea planului

therapeutic
• comunica activ cu toti membrii echipei
• asigura comunicarea cu alti specialisti implicati in ingrijirea pacientului
• informeaza periodic pacientul si familia despre evolutia si prognosticul cazului
Rolul asistentului medical in echipa de
ingrijire paliativa – rol medical
• evalueaza nevoile de ingrijire ale pacientului
• stabileste si efectueaza vizite la domiciliu
• efectueaza si urmareste la indicatia medicului respectarea administrarii
medicamentelor
• semnaleaza prompt medicului schimbarile survenite in starea pacientului
• sprijina familia in perioada de doliu
ingrijire paliativa – rol organizatoric
• identifica resurse pentru asigurarea nevoilor de ingrijire

• completeaza fisa asistentului si alte documente prin delegare
ingrijire paliativa – rol in comunicare
• asigura legatura pacient – familie – medic – alti membrii ai echipei

• Instruieste pacientul, familia, alti asistenti sau paramedici, voluntari pentru
efectuarea unor tehnici simple de ingrijire si pentru urmarirea evolutiei simptomelor
Rolul asistentului social in echipa de
ingrijire paliativa
• Ofera suport psiho-social pacientilor si familiilor

• Asista ingrijitorul sau membrii familiei in identificarea cailor de imbunatatire a comunicarii,
date fiind stresul si constrangerile de trai alaturi de o persoana cu o boala cronica
• Asigura legatura cu serviciile si agentiile din comunitate
• Asista pacientii si apartinatorii in dobandirea drepturilor legale
• Este alaturi de pacient si familie in vederea rezolvarii problemelor financiare, legale,
testamente, directive avansate
• Asigura consiliere terapeutica, axandu-se pe subiecte precum:
• Conflicte familiale
• Temeri si anxietati legate de boala cronica debilitanta
• Modificarea rolurilor in familie
Rolul preotului in echipa de ingrijire
paliativa
• Asigura suportul spiritual pentru pacient si familie
• Asigura sprijinul familiei in perioada de doliu (bereavement)
• Ingrijirea spirituala:
• Componenta esentiala a asistentei multidisciplinare
• Personalul – centrat pe valorile si credintele pacientului si familiei
• In echipa – colaborare
• Model pentru ingrijirea spirituala/ in perioada de doliu
• Traditia religioasa
• Cultura
• Experienta
Disfunctionalitati in echipa de ingrijire
• Lipsa ingrijirii fata de membrii echipei duce la scaderea capacitatii ingrijire a beneficiarilor
• Lipsa clarificarii rolurilor cauzeaza probleme in colaborare
• Perceperea unor lacune in competenta unor membrii poate crea tensiuni
• Incarcarea si munca peste programul de lucru = sindromul de “burn-out”
Anne Loes van Staa et. al., 2000

Membrii echipei de Ingrijire Paliativa
• abilitatea de a da si primi feedback
• deschisi pentru instruire permanenta
• abilitatea de face fata situatiilor dificile, de a se adapta sau de a apela la sprijin in caz de nevoie
• abilitatea de functiona independent
• capacitatea de asumare a responsabilitatii pentru deciziile individuale si pentru consecintele acestora

Curs Ingrijiri Paliative

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Ingrijiri Paliative

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTRODUCERE IN

• Termen recomandat în România: « îngrijire paliativă »

TRATAMENTE ACTIVE (”CURATIVE”) ÎNGRIJIRI PALIATIVE

Terapii de modificare a bolii

Terapii de prevenire si control

Tamari Rukhadze, National Cancer Centre, Georgia

Din momentul diagnosticului

• Psiholog • Asistent social

• Faceți o lista cu probleme si îngrijorări?

• Cancer Dimensiune Dimensiune

➢ A fost introdus prima dată de Dame Cecily Saunders în 1960

➢ Durerea este o experiență individuală ce include aspecte fizice și psihosociale, și

1Olăroiu M.- 2004; 2Woodruff R. -2002; 3Payne- 2012

• Pierderea statutului social

! Durerea totală presupune afectarea celor 4 dimensiuni: fizică, psihică, socială,

! Majoritatea pacienților apreciază disponibilitatea medicului de a discuta cu ei

• Răspunsul este – întotdeauna mai este ceva de făcut!!

Temel J, N Engl J Med 2010

➢Confortul si o calitatea a vietii buna sunt asigurate si de controlul durerii →

➢Diagnosticul de boala incurabila si amenintatoare de viata afecteaza pacientul si

➢Astfel ingrijirea paliativa nu se reduce la tratamentul durerii ci sunt abordate toate

➢Inițial îngrijirea paliativă modernă a apărut ca o soluție de îmbunătățire a calității

➢Beneficiari ai îngrijirii paliative sunt toți pacienții cu boli cronice progresive

Indiferent de categoriile amintite anterior, se recomandă stabilirea momentului când un

➢ Simptome fizice și emotionale accentuate și tot mai covârșitoare pentru pacient.

1. În stadiile inițiale rolul paliației este de a facilita:

2.În paralel cu tratamentele specifice și curative rolul paliației se menține pentru:

3. În stadiile avansate de boală rolul paliaţiei devine preponderent pentru:

4. După decesul pacientului îngrijirea paliativă continuă ca:

Fiecare patologie prezintă traiectorii diferite de evoluţie.

• Declin previzibil al stării de sănătate într-o

!!!! Tendinţa actuală este de intervenţie a

• Specifice în insuficienţa cardiacă (stadiu

• Specific persoanelor în vârstă cu boli

➢ Permite planificarea realistă a intervenţiei şi îngrijirii, dând pacientului speranţe realiste

➢ Previne internările repetate și intervențiile agresive de tratament

➢ Asigură calitatea vieții prin controlul durerii și al altor simptome

➢ Planificarea intervenţiei împreună cu pacientul, în funcţie de traiectoria bolii, facilitează

• Nivelul 2 = Ingrijirea paliativa de baza

• Nivelul 3 = Ingrijirea paliativa specializata

• Chestionar pentru identificarea nevoilor de ingrijire paliativa a pacientului oncologic

Dupa decesul pacientului – familia poate beneficia de suport I perioada de doliu

! Pacienti cu nevoi simple sau complexe;

• Pacienții cu boli cronice progresive care nu au identificate nevoi de îngrijire paliativă

• Dacă nevoile de îngrijiri paliative identificate sunt complexe pacienții și familiile

• pot tranzitiona intre IP baza si IP specializata

• Pentru sustemul de sanatate.

• Fiecare disciplina contribuie, in functie de propriul sau specific.

• Reprezinta forma cea mai putin dezvoltata de interpatrundere a disciplinelor.

• Se cauta teme comune pentru obiective cum ar fi cum ar fi luarea deciziilor,

• Apar transferuri orizontale ale cunostintelor dintr-o disciplina in alta la nivel

• Echipa de bază pentru servicii de îngrijire paliativă în ambulatoriu

• Echipa de bază pentru servicii de îngrijire paliativă în unitatea cu paturi

• Echipa extinsa pentru servicii de îngrijire paliativă în ambulatoriu

• Echipa extinsa pentru servicii de îngrijire paliativă în unitatea cu paturi

• asigura continuitatea ingrijirilor

• comunica planul, discuta si obtine acordul pacientului pentru aplicarea planului

• identifica resurse pentru asigurarea nevoilor de ingrijire

• asigura legatura pacient – familie – medic – alti membrii ai echipei

• Ofera suport psiho-social pacientilor si familiilor

• Lipsa clarificarii rolurilor cauzeaza probleme in colaborare

• Perceperea unor lacune in competenta unor membrii poate crea tensiuni

• Incarcarea si munca peste programul de lucru = sindromul de “burn-out”