Sunteți pe pagina 1din 28

INGRIJIRI PALIATIVE

SUPORT DE CURS
2016

AS. PRINC. LIC. TAMAS SIMONA BOGDANA

CONTEZI PENTRU CA EXISTI.


ESTI IMPORTANT PINA IN ULTIMA CLIPA A VIETII
TALE SI VOM FACE TOT CE PUTEM, NU PENTRU A TE
AJUTA SA MORI IN PACE, CI PENTRU CA SA TRAIESTI
PINA IN MOMENTUL MORTII.
DAME CICELY SANNDORS
FONDATOAREA HOSPICE-ULUI ST. CHRISTOPHER
LONDRA, ANGLIA

CURS 1
NURSING IN INGRIJIRI PALEATIVE
Exisa deficiente majore in sistemele de ingrijire
interdisciplinare a pacientilor aflati la sfirsitul vietii si a famililor
acestora.

Fortele sociale si economice influienteaza ingrijirea acordata


la sfirsitul vietii.
Nursingul si medicina sunt stiinte cu traditie in ingrijirea
pacientilor si a famililor acestora care au nevoie de ingrijiri
paleative.

Ingrijirile paleative nu inseamna numai a face ceva pentru


ci si a fi cu , paliatia combina ingrijiri, comunicare, cunostiinte
si abilitati.
Ingrijirile paliative se acorda din momentul in care afectiunea
incurabila nu mai raspunde la tratamentul curativ, include si
ingrijirile terminale ce se acorda muribundului , in functie de
situatie, dupa decesul pacientului, se poate tine legatura cu
familia indoliata pentru consilierea acesteia.
Rolul asistentului medical in paliatie consta in efectuarea
interventiilor generale si specific, in a sustine psihic si moral
pacientul aflat in suferinta si familia acestuia. Grija pentru
problemele de ordin fizic ale pacientului este prioritara in
acordarea ingrijirilor palliative, in absenta durerii, in conditii de
igiena riguroasa, in conditii de mediu corespunzatoare, alaturi de
persoanele dragi sau cel putin cunoscute in care pacientul are
incredere , toate problemele de dependenta de natura psihica,
sociala, spiritual, vor fi mult mai usor depasite de pacient ,
pacientul va accepta mai usor boala incurabila, anxietatea va fi
mult diminuata.
DATE STATISTICE CU PRIVIRE LA DECESE
MORTALITATE/MIL
Boala coronariana

7,2

RATA DECESELOR
%
12,2
4

Boli
cerebrovasculare
( AVC)
Infectii ale cailor
respiratorii
BPCO
Boli diareice
HIV/SIDA
TBC
Cancer
bronhopulmonar
Accidente rutiere
Nou nascuti
prematuri

5,71

9,7

4,18

7,1

3,02
2,16
2,04
1,46
1,32

5,1
3,7
3,5
2,5
2,3

1,27
1,18

2,2
2

Definitia OMS (revizuita in 2002):


Ingrijirea paliativa este
- ingrijirea activa si totala acordata pacientilor a carui boala nu
mai raspunde la tratamentul curativ ,
- controlul durerii si al simptomelor,
- asistenta psihologica, social si spiritual.
Scopul ingrijirii palliative este asigurarea calitatii vietii pacientului
si a familiei acestuia.

NEVOIA DE INGRIJIRI PALEATIVE

spitale
clinici
strada (persoane fara adapost)
genicid
acasa
sanatorii particulare
victime in masa (pandemii, cutremure, tsunami)
5

Cauze de deces
- care sunt cauzele de deces cele mai frecvente in tara
noastra?

Boala/traiectoria mortii, moarte subita, cauze


neprevazute
Traiectoria bolilor si a procesului mortii ilustreaza diferente in
modul cum este experimentata moartea.
Un deces neasteptat sau o cauza neprevazuta
- I.M.
- accident rutier
- terorism
Declin constant , faza terminala cancer de pancreas.
Bariere in ingrijirea de calitate oferite la sfirsitul
vietii
Exista multe bariere in ingrijirea la sfirsitul vietii.
Unele din cele mai comune sunt:
- esec in recunoasterea limitelor medicinei
o incapacitatea de a accepta limitele medicinei ,
determina utilizarea unor tratamente curative

necorespunzatoare si agresive, care nu sunt de nici un


folos, dar care prelungesc procesul mortii
lipsa unei instruiri corespunzatoare a profesionistilor in
domeniul controlului durerii si a altor simptome
o abordarea numai a aspectelor ce tin de domeniul fizic al
ingrijirii si lipsa evaluarii nevoilor psihologice, sociale si
spiritual
o multi profesionisti nu se simt confortabil in comunicarea
vestilor proaste si a prognosticului
o lipsa modelelor in ingrijirea la sfirsitul vietii
servicile de ingrijiri palliative si de tip hospice sunt prea putin
cunoscute sau corect intelese
o acces intirziat la ingrijirile palliative sau de tip hospice
datorita intelegerii gresite si a confuziei persistente cu
privire la declararea momentului cind trebuie efectuat
consultul de specialitate sau transferal ingrijirilor catre
paliatie
regulile si regulamentele de multe ori impiedica ingrijirile de
buna calitate la sfirsitul vietii
lipsa reglementarilor legislative sau a normativelor de
folosire a substantelor controlate au determinat in timp
prezenta sentimentului de teama cind este vorba despre
prescrierea si administrarea analgezicelor si al altor
medicamente destinate controlului diferitelor sentimente
o problema privind accesul la ingrijire
neacceptarea mortii impiedica accesul multor potentiali
beneficiari la ingrijirile palliative

Ce este Hospice?
Ingrijirile paliative ofera un sistem integrat de servicii pentru
pacientii cu prognostic limitat de viata si care necesita sprijin
biomedical, psihologic si spiritual comprehensive, in momentul
in care ajung in faza avansata sau terminala a bolii.

Mai mult ingrijirile paliative


- sprijina pacientul si familia pe parcursul procesului mortii,
precum si in perioada de doliu
- asigura servicii medicale comprehensive si de support intr-o
varietate de forme si are la baza principiul conform caruie
moartea face parte din ciclul normal si firesc al vietii

- asigura ingrijiri la
o domiciliu
o azile
o spitale
o unitati de ingrijire
o alte locatii inchisori
Istoricul hospice
La inceputul anilor 1960 s-au infiintat programe
moderne de ingrijire a bolnavilor incurabili, cuvintul Hospice
imprumutat din evul mediu , a fost utilizat pentru denumirea
popasurilor din drumul pelerinilor spre Tara Sfinta.

Dame Saunders a perceput viata ca pe o calatorie , si


precum pelerinii care aveau nevoie de un ajutor pentru a
ajunge la detinatia finala, si cei aflati aproape de sfirsitul
vietii au nevoie de sprijin pentru a incheia cu bine
trancederea.

Pentru ca hospice ingrijeste pacientii in faze avansate si


terminale de boala, usor este asociat cu decesul.

In unele culturi, luarea in evidenta unui program


hospice a fost perceputa mult timp ca o condamnare la
moarte , determinind pe multi pacienti/familii sa refuze
serviciile acestora. Pentru acest motiv unii dintre cei
implicate in ingrijirea la sfirsitul vietii au pledat pentru
utilizarea unui alt concept ingrijirea paliativa.
Ca este ingrijirea paliativa?
Poate fi definite ca fiind o abordare care imbunatateste
calitatea vietii pacientilor si famililor care se confrunta cu
probleme associate cu boli amenintatoare de viata prin
- prevenirea si usurarea suferintei,
- identificarea precoce, evaluarea si tratamentul durerii si al
altor probleme fizice, psihice si spiritual.

10

Servicii de Ingrijiri Paliative


- pot include
o ingrijire interdisciplinara
o dispozitive medicale si consumabile
o medicamente pentru controlul durerii si a altor
simptome
o internare pe termen scurt sau repite
o consiliere
o ingrijire spiritual
o servicii de voluntariat
o servicii de bereavement
Experienta Americana Hospice si Ingrijirea Paliativa
Tratament
curatv

Ingrijiri
Paliative

Hospice

In prezent , pacientii aflati in faza avansata si/sau terminala


a bolii, au un traseu lung de tratamente curative, urmate de
ingrijiri palliative , apoi o scurta perioada de ingrijire de tip
hospice.
Continuitatea in ingrijire
Deces

Boala progresivaModificarea
Tratamentului
Ingrijiri

Ingrijire
de tip
hospice
paliative

Sprijin in
perioada de
doliu

Faza terminala a bolii

11

Aceasta diagram delimiteaza continuitatea ingrijirilor


palliative cu cele de tip hospice, pe masura ce boala
progresaza si pacientul intra in faza terminala a bolii.
Studiu de caz
- barbat in virsta de 21 de ani cu siclemie
- a prezentat AVC , in urma cu citiva ani
- frecvente episoade de durere exacerbate in ultimele 6 luni
( 8 spitalizari)
Punctele de discutie
- acest pacient ar avea beneficiu in urma acordarii de ingrijiri
palliative?
o da
- care sunt serviciile de care ar avea nevoie acest pacient
acum?
o controlul durerii si al celorlalte simptome
o suport/imbunatatirea calitatii vietii pacientului si
familiei
o asistenta in procesul de luare a deciziilor
o evaluarea /managementul nevoilor fizice, psihologice,
spiritual si sociale
- care sunt diferentele intre acest pcient care primeste
ingrijire de tip hospice vs ingrijiri palliative?
o ingrijirea de tip hospice se asigura unui pacient despre
care se stie ca mai are 6 luni sau mai putin de trait
o ingrijirea poate fi oferita
la domiciluil pacientului
intr-o unitate cu paturi hospice sau orice alt tip de
unitate sanitara
o in mod ideal ingrijirea paliativa ar trebui sa inceapa in
momentul aflarii diagnosticului, cind accentual se pune
pe controlul durerii si simptomelor sip e imbunatatirea
calitatii vietii
- care sunt similaritatile intre ingrijirea tip hospice si
ingrijirea paliativa?
12

ambele nu se adreseaza doar nevoilor fizice ci si nevoilor


psihologice, spiritual si sociale
ingrijirea trebuie sa fie interdisciplinara
la ambele se pune accentual sip e nevoile familiei
servicile de spijin in perioada de doliu sunt oferite prin
ambele programe de ingrijire
Modelul calitatii vietii
bunastare
o fizica
o psihologica
o sociala
o spiritual
Experienta mortii afecteaza toate domeniile.
Intelesul notiunii de calitate a vietii
o difera de la persoana la persoana
o poate fi definite numai de pacient avind la baza experienta
sa personala de viata
o este important sa examinam toate aspectele din perspectiva
pacientului si a familiei
Calitatea vietii este luata in considerare pe tot parcursul
bolii/mortii inclusive in momentul decesului si in peerioada de
doliu.
Fizic
Capacitate
functionala
Putere/Oboseala
Somn & Odihna
Greata
Apetit
Constipatie
Durere

Psihologic
Anxietate
Depresie
Satisfactie/Tim
p liber
Nelinisti
datorate durerii
Fericire
Teama
13

Cognitive/Atent
ie

CALITATEA

VIETII
Social
Probleme
financiare
Povara
ingrijitorului
Roluri si relatii
Afectiune/sexuali
tate
Aspect exterior
Imagine
corporala

Spiritual
Speranta
Suferinta
Sensul
durerii/Suferint
ei
Religiozitate
Trancendenta

Studiu de caz
Femeie de 42 de ani a fost diagnosticata in urma cu 3
luni cu cancer de pancreas.
nu a fost capabila sa isi intretina casa, sa gateasca sis
a-si ingrijeasaca cei 2 copii adolescent din cauza
fatigabilitatii cornice marcate, durerii si gretei ( fizic)
e anxioasa si tematoare privind starea ei e sanatate si
innebunita de gindul ca durerea ei nu poate fi
controlata (psihologic)
este trista ca nu poate participa la activitatiile copiilor
sau sa isi indeplineasca obligatiile fata de comunitate,
sufera de alopecie si a pierdut in greutate 10 kg de la
14

aparitia bolii, hainele nu i se mai potrivesc si nu mai are


energia necesara pentru a cumpara altele, sotul spune
ca se simte frustrat in prezenta ei (social)
este lipsita de speranta pentru ca stie ca mai are citeva
luni de trait, ea crede ca este pedepsita de Dumnezeu,
pentru pacatele din trecut, doreste sa transforme
ultimele zile/luni in clipe cit mai placate, dar nu este
linistita din cauza durerii si suferintei ( spiritual)
BUNASTAREA FIZICA
1. Simptomele multiple determinate de evolutia bolii,
debilitate, modificari metabolice si organice afecteaza
bunastarea fizica a pacientului
2. Durerea reprezinta una din principalele ingrijorari ale
pacientilor cu boli terminale si ale famililor sau
ingrijitorilor
3. Alte simptome critice include
a. dispneea
b. tulburari GI
c. delir
d. neliniste/agitatie
e. oboseala/slabiciunea
f. disfagia
g. anorexia/casexe
4. Aspectele fizice au in vedere si
a. capacitatea functionala
b. somnul
c. odihna
d. apetitul
5. Membrii familiei pot dezvolta sau prezenta nevoi fizice
care influienteaza capacitatea de ingrijire a pacientului
sau chiar grija fata de propria persoana, simptomele
fizice se pot manifesta si in perioada de doliu.
BUNASTAREA PSIHOLOGICA

15

1. Pacientii trec pintr-o gama larga de emotii si problem


psihologice la sfirsitul vietii
2. Comunicarea si sprijinul sunt component importante ale
domeniului psihologic, abordarea si tratarea acestor
problem nerezolvate pot descreste in mod semnificativ
suferinta
3. Semnificatia bolii, impreuna cu caracteristicile fizice si
sociale pot avea impact foarte mare asupra reactiilor
emotionale
4. depresia poate cunoaste forme de la tristete spre
depresie
5. pierderea respectului de sine in cazul virstnicilor
a. abordarea discriminarii de virsta de catre institutii
sau ingrijitori
b. pierderea intimitatii si demnitatii
c. diminuarea respectului de sine intensifica
senzatiile de durere fizica si psihica, singuratatea
si epuizarea, pierderea energiei
d. aparitia sentimentului de neputinta si de povara
pentru ceilalti
6. strategii de a face fata , desi negarea este privita in
mod nefavorabil , este adesea un mijloc folositor si
potrivit pentru a face fata unei pierderi coplesitoare
7. modul in care un adult in virsta va reactiona in fata
mortii poate fi influientat de
a. cultura
b. experiente trecute
c. religie
d. orientare filozofica
e. cit de implicat a fost in viata inainte de
imbolnavire
8. evolutie cognitive include competenta si capacitatea
de luare a deciziilor , precum si evaluarea prezentei si
cauzele confuziei , agitatiei si delirului
9. probleme psihologice reactiile emotionale determinate
de boala include
a. anxietatea
16

b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.

depresia
singuratatea
negare/acceptare
fericire
suferinta asociata cu simptome
doliu
speranta/deznadejdevina/furie
10.
scorurile de anxietate fata de moarte scot in
evidenta ca anxietatea la persoanele in virsta scade
odata cu inaintarea in virsta

BUNASTAREA SOCIALA
1. structura sociala si integritatea familiei pot fi
amenintate, relatiile si rolurile sunt adesea perturbate si
trebuie redistribuite, crind o anumita masura de haos
2. persoanele in virsta au suferit multe pierderi acestea
contribuind la izolarea sociala
3. transformarea intr-o povara pentru familie este adesea
ingrijoratoare pentru pacient, ingrijitorii din cadrul
familiei pot fi adesea coplesiti de rol, insusi ingrijitorul
poate fi in unele cazuri un sot/sotie si in virsta
4. exprimarea sexualitatii intre parteneri se poate schimba
odata cu agravarea bolii
5. copii isi pot manifesta problem emotionale prin izolare
sau comportament anormal la scoala si acasa
6. probleme financiare pot sa apara prin pierderea
venitului pacientului sau membrilor familiei care se
dedica responsabilitatilor de ingrijirea bolnavului
BUNASTAREA SPIRITUALA
religia si spiritualitatea sunt concepte complementare,
religia da viata credintelor, valorilor si practicilor unei
persone si ofera raspunsuri la intrebari
MENTINEREA SPERANTEI IN PROCESUL MORTII
17

- expereientele anterioare includ


o prevenirea si managementul simptomelor
o incurajarea
pacientilor
familiei
o rememorarea amintirilor
- framintarile spirituale include
o facilitatea participarii la ritualuri spiritual
o efectuarea aranjamentelor necesare pentru contactarea
de preoti
- relatiile tensionale includ
o minimalizarea izolarii
pacientului
familiei
o stabilirea si mentinerea unor relatii deschise
o comunicarea sensului propriu cu privire la speranta
- procesarea rationala a gindirii include
o asistarea in
stabilirea , atingerea si revizuirea obiectivelor de
ingrijire
o asistenta in identificarea resurselor disponibile
INSTRUMENTE SI RESURSE FOLOSITE IN INGRIJIRILE
PALIATIVE
-

simptome fizice
manifestari psihoemotionale
spiritualitate
calitatea vietii
perspectiva ingrijirilor

PROGNOSTICARE
- statusul de performanta poate fi folosit pentru a previziona
supravietuirea la pacientii cu cancer
o scorul Karnofsky instrument slab
KARNOFSKY PERFORMANCE STATUS SCALE DEFINITIONS RATING
(%) CRITERIA
18

Able to carry on normal activity and to work; no


special care needed.

Unable to work; able to live at home and care for


most personal needs; varying amount of
assistance needed.

Unable to care for self; requires equivalent of


institutional or hospital care; disease may be
progressing rapidly.

100

Normal no complaints; no evidence of


disease.

90

Able to carry on normal activity;


minor signs or symptoms of disease.

80

Normal activity with effort; some


signs or symptoms of disease.

70

Cares for self; unable to carry on


normal activity or to do active work.

60

Requires occasional assistance, but is


able to care for most of his personal
needs.

50

Requires considerable assistance and


frequent medical care.

40

Disabled; requires special care and


assistance.

30

Severely disabled; hospital admission


is indicated although death not
imminent.

20

Very sick; hospital admission


necessary; active supportive treatment
necessary.

10

Moribund; fatal processes progressing


rapidly.

Dead

- simptome multiple
o dispnee
o disfagie
o pierdere in greutate
o xerostomie
o anorexie
- marker biologici
o cresterea numarului de trombocite
o scaderea albuminelor serice
- previziunile clinicienilor
o m-ar surprinde daca acest pacient va muri in
urmatoarele 6 luni
ROL IN IMBUNATATIREA INGRIJIRILOR PALIATIVE
19

- unele lucruri nu pot fi rezolvate


o echipa interdisciplinara joaca un rol important
nu putem schimba inevitabilitatea mortii
nu putem sterge durerea resimtita cind cineva
drag moare

toti trebuie sa acceptam certitudinea ca si noi vom


muri
nu conteaza cit de mult ne straduim sa gasim
cuvintele si gesturile potrivite care sa amelioreze
suferinta pacientului si familiei , daca acestea
exista cu adevarat de aceea prezenta este foarte
importanta
- folosirea prezentei terapeutice
o utilizarea termenului de prezenta ca mod de
exprimare a ingrijirilor pline de compasiune
o in fiecare zi suntem invitati sa fim prezenti in ultimele
momente din viata pacientului
sa-l sprijinim in momentul mortii
sa sprijinim familia in perioada de doliu
o prezenta poate fi cel mai mare cadou pe care il oferim
acestor pacienti si famililor lor
- mentinerea unei perspective realiste
o nu exista un mod realist de a muri
o nu exista nici o reteta ideala de a muri
20

o momente de criza si dificultati apar deseori


o abordarea realista este esentiala pentru satisfacerea
nevoilor in continua schimbare
o acceptarea calitatii vietii ca si componenta a ingrijirilor
determinate de nevoile unice ale pacientuluisi familiei
ajuta profesionistul medical sa ramina concentrate pe
obiectivele de ingrijire
Pentru a putea continua aceeasta munca dificila de
a nu fi capabil sa rezolvi lucrurile trebuie sa jelim
pierderile pacientilor.

o sa fim recunoscatori pentru privilegiul pe care il avem


de a face calatoria alaturi de ei

Speram ca altii ne vor insotii cind va sosi momentul si


poate chiar asa va fi.
EXTINDEREA INGRIJIRILOR PALIATIVE IN SERVICILE
MEDICALE
- identificarea timpurie a serviciilor

21

o echipa interdisciplinara poate influienta calitatea


ingrijirilor la sfirsitul vietii prin identificarea tuturor
persoanelor care sufera de boli amenintatoare de viata
- extinderea conceptului de vindecare
o asigurarea calitatii la sfirsitul vietii
atingerea starii de bine
- cresterea nivelului de educatie
o rolul asistentei medicale in educatie dobindeste
competente excelente in I.P.
GINDURI FINALE
-

I.P. de calitate abordeaza problemele cu calitatea vietii


imbunatatirea cunostiintelor este esentiala
a fi alaturi e esential
abordarea interdisciplinara a ingrijirilor e importanta

Din moment ce nu putem practica ceea ce nu stim , cresterea


nivelului de educatie e esentiala.
I.P. nu inseamna doar a face pentru ci si a fi impreuna cu.
I.P. sunt cel mai bine oferite de specialist care functioneaza ca
parte integranta a unei echipe interdisciplinare.
Intrebare?
- Ce considerati a fi o moarte buna?
Raspunsuri posibile:
- pacientul nu avea dureri sau alte simptome
- s-a alocat timp suficient pentru abordarea problemelor
importante ale pacientului / familiei pentru a obtine calitatea
la sfirsitul vietii
- toate tratamentele posibile care au avut scop curative au
fost epuizate
- pacientul a decedat acasa , in demnitate, inconjurat de
familie
22

- pacientul a trait suficient cit sa resolve problemele


neterminate
- pacientul a trait pentru a fi martor la un eveniment social
special
o nastere
Nu toate decesele sunt in pace sau bune.

Suferinta nu este o conditie prealabila in a gasi sensul vietii.


Pus in fata cu pierderea coplesitoare a autonomiei si
independentei , individual are libertatea de a alege o perspectiva
asupra vietii sis a caute sensul ei.
VICTOR FRANKL - psihoterapeut si supravietuitor al unui
lagar da concentrare a scris in 1959
NU TREBUIE SA UITAM NICIODATA CA PUTEM GASI SENSUL VIETII
CHIAR ATUNCI CIND SUNTEM CONFRUNTATI CU O SITUATIE
DISPERATA, CIND NE CONFRUNTAM CU UN DESTIN PE CARE NU IL
23

PUTEM SCHIMBACIND NU MAI SUNTEM IN STARE SA


SCHIMBAM SITUATIA ,.SUNTEM OBLIGATI SA NE
SCHIMBAM PE NOI INSINE.
TEMA DE CASA
STUDIU DE CAZ
Studiu de caz 1
Domnul S: Pn la ultima mea suflare, totul trebuie fcut

Echipa de consultativ de ngrijiri Paliative a fost solicitat s fac


recomandri medicului i asistentelor medicale privind
mbuntirea managementului simptomelor D-lui S. Domnul S
este un brbat n vrst de 75 ani, internat pe secie cu dispnee
sever i fatigabilitate ca urmare a insuficienei cardiace, n faz
terminal. Este mecanic, cu grad 1 de handicap, cstorit i
locuiete cu soia. n ultimele 4 luni a fost internat de 3 ori, pentru
insuficien cardiac.

La vederea pacientului, echipa i-a dat seama c pe lng


managementul simptomelor este nevoie de sprijin psihologic,
social i spiritual. Pacientul a relatat c i este fric de moarte
deoarece este ngrijorat c familia sa nu s-ar descurca financiar,
fr venitul lui din pensia de handicap. Nu a dorit s vorbeasc
despre hospice, ca i opiune de ngrijire i a afirmat, Pn la
ultima mea suflare, totul trebuie fcut. Echipa de Ingrijiri
Paliative, compus din asistent medical, medic, asistent social
i preot, a asigurat managementul simptomelor i a acordat srijin
emoional i spiritual Domnului S i soiei sale. Au vizitat din nou
pacientul cu un plan de ngrijire n avans. (D-l S s-a ncpnat
s nu dicute despre hospice. El dorete ca echipa de ngrijire s

24

discute doar despre imbuntirea situaiei lui pentru a se face


mai bine).
1. Care sunt evalurile eseniale pentru acordarea unor
ngrijiri Paliative de calitate de ctre echipa de
profesioniti?
2. Cum revizuie echipa subiectul de planificare n avans a
ngrijirii?
3. Ce intervenii sunt critice de abordat la vizita iniial
(prima consultaie)?
Studiu de caz 2
Doamna T: Nevoia de ngrijiri Paliative de la momentul
diagnosticului
Echipa de ngrijiri Paliative din spitalul de oncologie, compus din
asistent medical, asistent social i consilier spiritual, care sunt cu
toii parte a cabinetului de oncologie, s-au ntlnit cu Doamna T,
cu prilejul primei ei vizite, dat fiind diagnosticarea ei recent cu
cancer de pancreas. Doamna T este n vrst de 70 ani,
nvtoare pensionar, triete singur, fiul ei fiind foarte
departe.
1. La prima vizit a echipei, Doamna T spune pentru ce
am nevoie de o astfel de echip? Sunt la spitalul de
oncologie pentru a fi vindecat? Cum introduce echipa
conceptul de ngrijiri Paliative la un pacient nou
dignosticat cu cancer n stadiu avansat?
2.

Cum acord echipa ngrijiri pacientei i a fiului ei?

CAZUL CONTINUA
Echipa urmrete cursul tratamentului, meninnd contactul cu ea
la vizitele medicului oncolog curant, n cursul chimioterapiei i

25

radioterapiei. Au trecut 8 luni i boala a avansat, chimoterapia nu


mai reprezint o opiune.
3. Cnd este momentul propice pentru introducerea
conceptului de ngrijire hospice? Ce explicaii va primi
Doamna T despre acest tip de ngrijire?
Studiu de caz 3
Domnul J: Trecerea de la tratament curativ la ngrijiri Paliative
Domnul J a fost internat n spital timp de 4 zile. Este pacient de
sex masculin, n vrst de 70 ani, sufer de 2 ani de demen i
recent a fost diagnosticat cu cancer pulmonar cu celule mici, cu
metastaze femurale. S-a prezentat la urgene cu dispnee. A
devenit din ce in ce mai confuz i agitat. Comportamentul nonverbal sugera c prezint durere. Fiica sa a cerut trecerea de la
planul de chimioterapie, la un plan care s asigure confortul
pacientului. Personalul spitalului sugereaz solicitarea echipei de
ngrijiri Paliative, pentru consult.
1. Care sunt beneficiile consultului specializat al echipei
de ngrijiri Paliative pentru pacient i fiica sa?
2. Care sunt eventualele bariere care interfereaz cu
solicitarea pentru ngrijiri Paliative la acest pacient?
3. Care sunt strategiile utile pentru depirea acestor
bariere?

Studiu de caz 4
Mihai: Ce rost are?
Mihai, n vrst de 40 ani fost consummator de droguri
injectabile, a fost diagnosticat cu SIDA,n urm cu 2 ani.
Este internat n spital pentru suport nutriional i dureri
abdominale. n urm cu 3 luni s-a mutat ntr-un azil,
26

datorit slabiciunii i incapacitii de a se ngriji singur.


Mihai a fost omer timp de 6 ani.n timp ce asistenta
medical efectueaz anamneza iniial i istoricul bolii lui
Mihai, acesta devine anxios. Este neras. Prul este
nepieptnat, unghiile sunt murdare. Personalul azilului
spune ca n repetate rnduri a refuzat s fac baie.
Rspunde la ntrebri fr a face contact visual,
comentnd frecvent "Ce rost are?" Mihai este divorat i
are o fiic adolescent, care triete cu mama ei. Nu i-a
mai vzut fiica pentru c aceasta nu dorete s l vad
"aa". Familia include i o sor mai mare, care l-a jutat cu
mutarea n azil. Mihai relateaz c nu se mai vede cu
prietenii, pentru c nu le-a spus c se mut la azil i nu
dorete ca ei s tie c triete acolo. Cnd asistenta
medical a terminat de consemnat povestea, el i cere s
trag perdelele, s nchid ua i s-l lase n pace. Cnd
se ntoarce s-i administreze medicaia, el ip "i-am
spus s m lai n pace!"

1. Evaluai aspectele calitii vieii utiliznd


modelul de bunstare fizic, psihologic, social i
spiritual.
2. Cu care dintre membri echipei interdisciplinare
trebuie s luai legtura? De ce?
3. Ce alte informaii sunt utile pentru evaluarea
calitii vieii la sfritul vieii i n planificarea
ngrijirii pentru Mihai? Cum sunt corelate aceste
dimensiuni ale calitii vieii?
27

4. Discutai rolul unic al asistentei medicale n


ngrijirea lui Mihai.
5. Ce alte informaii ar fi utile n evaluarea
ngrijirilor planificate pentru Mihai?
6.

Cum creai un mediu sigur pentru Mihai?

7. n ara noast. exist azile/centre pentru


persoane fr adpost?
8. Unde sunt pacieni ca Mihai ngrijii n
comunitatea dumneavoastr?

28