Ingrijiri paliative - Echipa interdisciplinara

Cursul 2
 Obiective:

 1. Enumerarea membrilor echipei interdisciplinare

 2.Rolul echipei interdisciplinare în medicina paliativă şi al
membrilor echipei
 3. Rolul şi responsabilităţile medicului în echipa şi rolurile şi
responsabilităţile celorlaţi membri ai echipei
ECHIPA INTERDISCIPLINARA
 Echipa interdisciplinara - un grup
de profesioniști cu instruire și competență
corespunzătoare pentru prestarea serviciilor de
îngrijiri paliative, confirmată în modul stabilit de
actele normative în vigoare, lucrează
care sinergic căror scop și al îl constituie
 îmbunătățirea vieții
comun pacienților și familiilor
 acestora.
 Aparține mai multor discipline care stabilesc
relații între ele
Membrii echipei interdisciplinare
 un medic cu pregătire în îngrijirile paliativă – de cele
mai multe ori acesta este şi conducătorul echipei;
 o asistentă medicală – piatra de temelie a oricărei
îngrijiri;
 un asistent social cu rol consultativ pentru pacient şi
familia lui;
 un medic de familie pentru garantarea suportului
pacientului la domiciliu;
 un psihoterapeut;
 un dietolog;
 un psiholog (dacă e disponibil);
 un slujitor al culturii.
 pacientul
 familia
 voluntari
ECHIPA INTERDISCIPLINARA
 ECHIPA DE BAZA:
 Pacientul şi familia
 Medicul  ECHIPA EXTINSA
 Asistentul medical  Preot
 Psiholog  ECHIPA COMPLETA
 Asistentul social
 Fizioterapeut
 Medicul de familie

 Terapeut ocupațional
 Asistentul medical

 Îngrijitorul /
 Medicul oncolog
infirmiera  Medicul specialist
 Voluntar (spital-ambulator)

 Farmacist
 Personal centre
rezidențiale
 Dietetician
 Alte servicii in
comunitate
 ECHIPA DE BAZA
Echipa de bază pentru servicii de asistență paliativă la domiciliu
 medic
 asistent medical
 asistent social
Echipa de bază pentru servicii de asistență paliativă în ambulatoriu
 medic
 asistent medical
Echipa de bază pentru servicii de asistență paliativă în unitatea cu paturi
 medic
 asistent medical
 infirmieră
 asistent social
 psiholog
 Slujitor al cultelor
ECHIPA EXTINSA

La domiciliu În ambulatoriu

 îngrijitori  psiholog

 psiholog  asistent social

 cleric  Slujitor al
cultelor
 terapeuţi
(kinetoterapeut,  voluntari
terapeut prin joc, În unitatea cu paturi
terapeut  terapeut
ocupaţional etc)
 dietetician
 voluntari
 voluntari
 alt personal
ROLUL MEDICULUI
 evaluează pacientul, completează fisa de înregistrare şi
elaborează planul terapeutic

 discută planul în cadrul echipei

 instruieşte asistentul medical şi pe ceilalţi membrii

ai echipei pentru aplicarea planului terapeutic

 indica necesitatea consultului interdisciplinar,

investigaţiile complementare şi internarea intr-o unitate
cu paturi
ROLUL MEDICULUI

Atribuţii organizatorice:
 asigura continuitatea îngrijirilor

 rezolvă problemele complexe de îngrijire

 cunoaște şi aplică principii simple de management (timp,resurse

umane, financiare)

 cunoaşte şi aplică principiile muncii în echipa

ROLUL MEDICULUI

Atribuții în comunicare:
 comunică planul,discută şi obține acordul pacientului
pentru aplicarea planului terapeutic

 comunica activ cu toţi membrii echipei

 asigură comunicarea cu alţi specialişti implicaţi în

îngrijirea pacientului respectiv

 informează periodic pacientul despre evoluţia şi

prognosticul cazului
Rolul asistentului
medical:
Atribuții de îngrijire medicala:
 evaluează nevoile de îngrijire a pacientului

 stabileşte şi efectuează vizite la domiciliu

 efectuează şi urmărește la indicația medicului respectarea administrării

medicamentelor

 semnalează prompt medicului schimbarile survenite în evoluţia stării

pacientului

 sprijină familia în perioada de doliu

Rolul asistentului
medical:
Atribuții manageriale:
 de obicei deţine rolul de lider în cadrul întâlnirilor
interdisciplinare

 identifică resurse pentru asigurarea nevoilor de

îngrijire

 completează fişa asistentului şi alte documente

prin
delegare
Rolul asistentului medical:

Atribuții în comunicare şi educare:

 asigură legatura pacient – familie – medic –alţi
membrii ai echipei

 instruieşte pacientul, familia, alţi asistenţi sau

paramedici, voluntari pentru efectuarea unor tehnici
simple de îngrijire şi pentru urmărirea evoluției
simptomelor
 Rolul asistentului social

 Oferă suport psiho-social pacienților şi familiilor

 Ajuta pacienţii să-şi identifice şi analizeze sentimentele

şi emoţiile legate de faptul că trăiesc cu o boala
cronica

 Asista îngrijitorul sau membrii familiei în identificarea

căilor de îmbunătăţire a comunicării, date fiind stresul şi
constrângerile de trai alături de o persoana cu o boala
cronica
 Rolul asistentului
social
 Asigură legatura cu serviciile şi agenţiile din comunitate
 Asistă pacienţii şi aparţinatorii în dobandirea drepturilor
legale
 Este alături de pacient şi familie în vederea rezolvării
problemelor financiare, legale, testamentare
 Asigură consiliere axându-se pe subiecte precum:
• Conflicte familiale
• Temeri şi anxietati legate de boala cronica
• Modificarea rolurilor în familie
Rolul slujitorului
cultelor/preotului

 Asigură suportul spiritual pentru pacient şi familie

 Asigură sprijinul familiei în perioada de doliu
Îngrijirea spirituală:
 Componenta esentială a asistenţei multidisciplinare
 Personalul – centrat pe valorile şi credinţele pacientului şi
familiei
AVANTAJELE ECHIPEI IN
SERVICIILE DE SANATATE
 PENTRU PACIENT

 PENTRU PROFESIONISTI

 PENTRU SISSTEMUL DE
SNĂTATE
AVANTAJELE ECHIPEI
PENTRU PACIENT:
 Îmbunatăţeşte calitatea îngrijirii printr-o mai buna
coordonare a serviciilor, mai ales în cazul problemelor
complexe

 Susține pacientul ca partener activ în îngrijire

 Îngrijirea se adapteaza diversităţii culturale şi sociale a

pacienţilor

 Foloseşte timpul de îngrijire mai eficient

AVANTAJELE ECHIPEI

PENTRU PROFESIONISTI:

 Susţine practicianul în deprinderea de noi abilităţi şi

abordări
 Încurajează inovația
 Permite focalizarea profesioniștilor pe zona
individuală de expertiză
AVANTAJELE
ECHIPEI
PENTRU SISTEMUL DE SANATATE:
 Are potenţial de intervenţie eficienta în
mai
furnizarea serviciilor

 Îmbunătăţeşte gradul de utilizare a resurselor

 Diminueaza gradul de încărcare a unitaţilor de

ingrijire acută, prin creşterea capacităţii de
preventie şi prin asigurarea îngrijirii paliative în
unităţi de ingrijire paliative
“Dacă vrei să mergi repede, mergi singur.
Dacă vrei sa mergi departe, mergi împreună”
Proverb african
Diagnosticul şi tratamentul durerii
 Îngrijirea paliativă a modificat percepţia despre boală şi a făcut ca
lumea medicală să accepte responsabilitatea de a transforma ultima
parte a vieţii pacientului într-o perioadă trăită cu demnitate şi
confort.
Definirea durerii

 Durerea este o experienţă senzorială şi emoţională neplăcută, ce

apare ca urmare a unei leziunii tisulare reale sau potenţiale, sau
descrisă în termenii unei astfel de leziuni.

 Durerea este întotdeauna subiectivă.

Definirea durerii

 Durerea poate fi acută sau cronică.

 Durerea acută şi cea cronică au semne fizice şi fiziologice diferite şi

necesită abordări diferite.
Definirea durerii

 Durerea acută apare, de obicei, ca rezultat al unei leziuni/unui

traumatism.

 Durerea cronică este durerea care persistă mai mult decât durata
obişnuită de vindecare a ţesutului; rezultă dintr-un proces patologic
cronic şi poate creste in severitate.

 Este dificil de stabilit hotarul dintre durerea acută şi cea cronică.

Diagnosticul durerii

 Diagnosticarea exactă a cauzelor ce provoacă durerea sunt

importante pentru stabilirea unui tratament corect.

 Există mai mulți factori care pot provoca un anumit tip de durere,
dar întotdeauna trebuie luate în consideraţie aspectele fizice,
psihosociale şi spirituale.

 Nu intotdeauna boala este factorul primar declanşator al durerii.

Diagnosticul durerii. Cauzele durerii:

 Fizice:
• nociceptive, cauzate de leziuni somatice, viscerale sau osoase;
• durere neuropată, cauzată de lezarea trunchiurilor nervoase.

 Non-fizice:
• furie, anxietate, frică, tristeţe, neputinţă;
• aspecte spirituale, sociale.
Evaluarea durerii

 Pacientul trebuie să facă singur o descriere a durerii pe care o are.

Pentru aceasta trebuie să-i punem următoarele întrebări și să
precizăm:
 Ce şi cum vă doare?
• caracteristica durerii (arsură, lancinantă, surdă) etc.;
• intensitatea durerii (nesemnificativă, medie, puternică, insuportabilă);
• efectele durerii asupra regimului zilei şi al somnului.
Evaluarea durerii

Ce provoacă durerea?
 boala, legată nemijlocit de invazie, presiune etc.;
 tratament ( de exemplu – constipaţie);
 plăgi, crampe musculare;
 patologii asociate.
La evaluarea durerii trebuie să se precizeze și să se țină cont și de alți
factori care provoacă durerea - psihologici, spirituali, sociali.
Clasificarea durerii in functie de mecanismul
fiziopatologic

 Durerea nociceptivă
- prin stimularea nociceptorilor periferici (somatici , viscerali )
 Durerea neuropatică
- prin afectarea cailor de conducere (periferice sau centrale )
Diminuarea și tratarea durerii

 În majoritatea cazurilor pacienţii se confruntă cu durere cronică,

diminuarea și tratarea acesteia reprezintă cea mai importantă sarcină
a îngrijirii paliative.

 Medicaţia analgezică este esenţială în toate tipurile de durere, dar se

ţine cont şi de coanalgezice, care ajută în unele tipuri de durere.
Diminuarea și tratarea durerii

Reguli generale de administrare a medicamentelor pentru controlul

durerii. În conformitate cu recomandările OMS:

 medicamentele pentru controlul durerii trebuie să fie administrate

pacienţilor cu regularitate, în dependență de timpul de acțiune –
după ceas;
 schema de analgezie este selectată în funcţie de regimul de somn,
pentru a evita trezirea pacientului pentru administrarea dozei
ulterioare de analgezic;
Diminuarea și tratarea durerii

 analgezicele se vor administra intern sau rectal, iar în cazuri de

dureri puternice – intramuscular, deşi injecţiile de asemenea pot
provoca durere;
 dacă este necesar şi accesibil, se pot administra analgezice puternice
intravenos sau subcutanat, în special în condiţii de staţionar şi la
domiciliu;
Diminuarea și tratarea durerii

 este esenţial să se utilizeze un analgezic adecvat pentru severitatea

durerii;

 trebuie să fie luate în consideraţie şi alte metode în tratamentul

durerii cronice.
INTENSITATEA DURERII

 parametru important de evaluare a durerii

 determinantă pentru impactul asupra bolnavului
 reperul pentru stabilirea puterii analgeticului administrat

 Intensitate –mica ( VAS<4)

-medie (VAS= 4-6)
-mare (VAS=7-10)
Tratamentul cu analgezice dependent de intensitatea
durerii

 Conform recomandărilor OMS, pentru evaluarea intensităţii durerii

se recomandă scara analgezică, care prevede evaluarea durerii
numeric, de la 0 la 10, unde 1 înseamnă durere nesemnificativă, iar
10 - durere severă.
Tratamentul cu analgezice în dependență de
intensitatea durerii

 Scala vizual analogică (VAS)

0______1______2_____3_____4_____5______6______7______8______9_____10

 OMS recomandă ca verificarea durerii să fie efectuată dependent de

intensitate (VAS), utilizând medicaţia recomandată în trepte (vezi
tabel)
Tratamentul cu analgezice dependent de
intensitatea durerii
Scala de analgezie OMS şi terapia antialgică în funcţie de intensitatea durerii

Treapta 1 Treapta 2 Treapta 3

Durere usoară VAS < 4 Durere moderată VAS 4 – Durerea severă VAS > 7-10
analgezice neopioide 6 Opioizi slabi ± non- Opioizi puternici ± non-
opioide opioide

± Co-analgezice Farmocologic nu au mecanism analgetic, dar, folosite împreună cu

analgezice, potenţează acţiunea acestora

± Terapii specifice Radioterapie, chimioterapie, chirurgie radicală sau paliativă

± Soluţionarea problemelor psihologice şi spirituale

Scara de analgezie OMS

Opioide puternice
de treapta III
MORFINA
Opioide slabe
de treapta II
CODEINA +/- Co-analgezice
Treapta I
Analgezice neopioide
PARACETAMOL +/- Co-analgezice

+/- Co-analgezice

WHO Cancer Pain Relief 1980

Scara de analgezie OMS

 Utilizarea scalei de analgeziei OMS duce la inlaturarea cu succes a

durerii in peste 90% din cazur

 Zech DFJ, Ground S, Lynch J. Validation of WHO guidelines for cancer pain relief: a 10 –Year prospective
study (Pain 1995)
Intensitatea durerii Preparate

Treapta 1. Analgezice neopioide: • Paracetamol: oral sau rectal (doza maximă 4-6 g/zi); • Ibuprofen – 200-
400 mg la fiecare 6 ore (max. 2,4 g /zi); • Acid acetilsalicilic (aspirină) – 325-500 mg la fiecare 4
(durere slabă, VAS < 4) ore sau 1000 mg la fiecare 6 ore. Antiinflamatorii non-steroidiene (AINS): • Ibuprofen (200–400
mg) (max. 2,4 g/zi). Este contraindicat pacienţilor cu hemoragii gastrointestinale şi dereglări de
coagulare a sângelui; • Diclofenac (100–150 mg/zi).
Notă. La indicarea preparatelor AINS e necesar să fie corelate riscurile și beneficiile. În
insuficienţă renală trebuie reduse dozele AINS cu 30-50%; AINS sunt relativ contraindicate la
pacienţii cu insuficienţă cardiacă; AINS sunt prescrise cu preparate ce protejează mucoasa gastrică
(Omeprazol, Ranitidină).

Treapta 2. Opioizi slabi: • Codeină- doza iniţială - 30 mg la fiecare 6 ore. Doza maximă - 240–320 mg; •
Tramadol: capsule 50 mg, 100 mg; sol. inj. 50 mg/ml 2 ml; supozitoare 100 mg; comprimate cu
(durere moderată, eliberare prelungită 100 mg, 150 mg. Doza maximă 600 mg/24 ore. Iniţierea tratamentului are loc,
de obicei, cu forme orale: 50 mg la fiecare 6 ore. Este utilă administrarea tramadolului și în dureri
VAS-4-6) cu componentă neuropată.

Treapta 3. Opioizi puternici: • Morfină - soluție 10 mg/ml, comprimate de 10 mg, 15 mg, 20 mg, 30 mg, 50
mg, 60 mg; sol. orală 2 mg/ml; soluție buvabilă 20 mg/ml; • Fentanil - soluție 0,05%/ml; plasture
(durerea severă, VAS > transdermic 25 mcg/oră, 50 mcg/oră, 75 mcg/oră, 100 mcg/oră; • Trimeperidină - soluție 2% -
1ml - nu se indică în durerea cronică, deoarece în doze mari este toxic, iar timpul de acțiune este
7-10) de 2-4 ore; • Omnopon - soluție 2% - 1 ml. Nu se indică în durerea cronică, deoarece soluția
reprezintă un amestec din mai multe componente şi are doză maximă.
Antinflamatoarele nesteroidiene

 Mecanism de actiune: inhibarea ciclooxigenazei –sinteza

PG E2 si tromboxan
 Spre deosebire de paracetamol se concentreaza in tesutul
cu inflamatie, rinichi, sist cardio-vascular, mucoasa
gastrica
 Clasificare
 Selective COX2 ( celecoxib, rofecoxib)
 Neselective (diclofenac, ibuprofen, meloxicam)
Preferabil

 Cu T1/2scurt
 Doza minima eficienta
 Numar minim administrari/zi
 Ibuprofen-max 2,4g/zi
 Diclofenac max 150mg/zi
 Indometacin max 200mg/zi

 Cele cu T1/2 lung(Naproxen(1,1g), piroxicam (40mg)

meloxicam (15mg) mai putin indicate
Efecte secundare

Dependente de doza:

 Tub digestiv: epigastralgii, hemoragie digestiva

 Renal: retentie HE, necroza tub papilari
 Scad agregarea trombocitara
 Cresc riscul de accidente vasculare (cele selective)
Interactiuni medicamentoase

Risc crescut de singerare in administrare concomitenta cu:

 Antagonisti vit K
 Glucocorticoizi
Exercitiu

Aaranjati medicamentele care urmeaza:

 Treapta I
 Treapta II
 Treapta III
 Altele

 Nu stiu
PARACETAMOL, VOLTAREN, IBUPROFEN, VENDAL, SENNA,
COPROXAMOL, TRAMADOL, METADONA, FORTRAL,
URGENDOL, PETIDINA, FENTANYL, NAPROXEN, TRATUL,
INDOMETACIN, SINTALGON, MST, PADUDEN, OXYCODON,
DUROGESIC, OXYCONTIN, DICLOFENAC, HIDROMORFON,
PIROXICAM, CODEINA, DEXTROPROPOXIFEN, PALLADONE,
MIALGIN, DHC, ARTROTHEC, METOCLOPRAMID, TEMGESIC,
DULCOLAX, MORFINA, DIHIDROCODEINA, ALFENTANYL,
BUPROFENORFINA, NUROFEN, ALGOCALMIN, METAMIZOL,
SCOBUTIL, ALGOZONE FORTE, PAPAVERINA, NO-SPA,
PIAFEN, FASCONAL
Treapta I

 Paracetamol

 Diclofenac: Voltaren, Arthrotec, Tratul

 Ibuprofen: Nurofen, Paduden

 Naproxen

 Indometacin

 Algocalmin (metamizol)
 Antispastice- scobutil, papaverină, drotaverină (No-Spa)
Treapta II

 Codeina

 Dextropropxifen:Co-proxamol

 Tramadol:Tramal,Tradolan,Urgendol,

 Dihidrocodeina: DHC
 Pentazocina: Fortral
 Oxycodon (doze mici)
Treapta III

 Morfina: Vendal, MST, Sevredol

 Hidromorfon: Palladone
 Fentanyl: Durogesic
 Alfentanyl

 Metadona: Sintalgon
 Oxycodon: Oxycontin
 Buprenorfina: Temgesic

 Petidina : Mialgian
Initierea tratamentului cu oipoide-treapta a II-a

 Preparate cu eliberare imediata

 Tramadol 50 mg la 6 ore
 Codeina 30 mg la 6 ore

 Preparate cu eliberare prelungita

 Tramadol 100 mg la 12 ore
 DHC 60 mg la 12 ore
. . . Farmacologia opioida

 Durata efectului unui preparat cu “ eliberare imediata”

4–6 ore po / pr
Mai scurt in cazul administrarii extradigestive

 Stare stabila (concentratie plasmatica) dupa 4–5 perioade

de injumatatire
Stare stabila dupa 1 zi (24 de ore)
Dozajul oral de rutina
Preparate cu eliberare imediata

 Codeina, tramadolul
doza q 4-6 h
Ajustati doza zilnic
 usoara / moderata  25%–50%
 severa / necontrolata  50%–100%
Ajustati mai rapid pentru durere severa si necontrolata
Dozajul oral de rutina
preparate cu eliberare extinsa

 Imbunatatesc complianta, aderenta

 Doze q 8, 12,
 Nu se sfarama/ mesteca tabletele
 Ajustati dozajul la 2-4 zile (odata atins stadiul stabil)
Inceperea tratamentului cu morfina orala la pacienti

 Varsta Functie renala Doza MO orala

sub 65 ani normala 10 mg la 4 ore
peste 65 ani normala 5 mg la 4 ore
sub 65 ani redusa 10 mg la 6-8 ore
peste 65 ani redusa 5 mg la 6-8 ore
 Pentru puseul dureros se administreaza inca o doza egala cu cea de 4
ore suplimentara
Initiere terapie cu Morfina sc

 Pacienti cu durere severa care au

 Greata, varsaturi
 Tuburari de deglutie
 Sedati, semiconstienti, terminali
 Pacienti varstinici, cu IR usoara, terminali
5 mg la 8 ore sc
 Ceilalti
5 mg la 4 ore sau 10mg la 6 ore
 Titrare morfina

 Daca primele doze produc sedare intensa se poate reduce doza cu

50% si titrarea se face mai lent
 Daca doza initiala nu produce de loc analgezie doza urmatoare se
creste cu 50%
 In mod normal dozele se cresc zilnic (30-50-100%) pana se obtine
analgezia optima
Trecerea de pe treapta II pe treapta III

 Se calculeaza doza zilnica echivalenta

 Daca durerea a fost necontrolata se creste doza cu 30-50 %
 Doza zilnica se divide la 6 pentru adm morfiein cu elib imediata sau
la 2 pentru adm morfinei cu eliberare prelungita
 Ce cale de administrare?
 La ce trebuie sa fim atenti?
 Tipul de durere

 Efecte secundare

 Functia renala
 DURERE – CALITATEA DURERII
Tip de durere - mecanism fiziopatologic – caracterul
durerii

 DURERE Caracterul durerii

NOCICEPTIVA
*Durere locală sau referită,
superficială sau profundă,
de intensitate variabilă, în
funcţie de cauză.
*Fără modificări neurologice
DURERE – CALITATEA DURERII
Tip de durere - mecanism fiziopatologic – caracterul durerii

• DURERE NEUROPATICA Caracterul durerii

 disestezie continuă
*Leziune incompletă de nervi periferici,
rădăcini, trunchiuri sau plexuri nervoase  alodinie
 compresiune  cauzalgie

 infiltraţie  parestezie
 / durere lancinantă
 toxică
 intermitent
 / modificări neurologice(motorii ,
senzitive , vegetative)
 - localizare în teritoriul de inervaţie
al nervului ( de obicei radiculară)
 - localizare în membre, predominent
distal, cu progresie proximală
DURERE – CALITATEA DURERII
Tip de durere - mecanism fiziopatologic – caracterul durerii

• DURERE NEUROPATICA Caracterul durerii

*Leziuni complete de n.periferici *durere sub forma de arsura cu pusee

lancinante
*hiperalgezie
*+/-accentuare la emotii (eliberare de
NA )
*tulb neurologice vegetative
*durere continua de membru fantoma
cu crt de arsura
Tipul de durere

 Opioid responsiva
 Nociceptiva viscerala
 Opioid semiresponsiva
 Nociceptiva somatica
 Neuropatica

 Opoid rezistenta
 Crampa musculara
 Aspectele psiho-emotionale, sociale si spirituale interfereaza cu
modul in care este perceputa durerea si exprimata durerea si trebuie
abordate pentru un control adecvat al acesteia.
Functia renala

 90%–95% eliminate prin urina

 Deshidratare, blocaj renal , blocaj hepatic sever
se creste intervalul dintre doze,  doza daca apare oliguria/
anuria
OPRITI dozajul de rutina al morfinei
Efecte secundare

 Trebuie monitorizate si combatute

Concluzii

 Exista multiple criterii de clasificare a durerii: mecanism de

producere, localizare, raspuns la tratament

 Cunoasterea caracteristicilor diferitelor tipuri permite orientarea

adecvata a tratamentului
Caz clinic 1

 Pacienta CM 43 ani, casatorita, 6 copii cu varste intre 9 si

26 ani, pensionata de boala
 Dg: Neo col uterin st IIIA iradiat. Invazie de sacru
 Simptomatologie:
 Dureri pelvine si sacrate VAS 7/10, permanente, accentuate
nocturn si la mobilizare, nu cedeaza la diclofenac 150/mg zi,
caracter de arsura, presiune
 Insomnie
 Ce medicament sugerati pt durere? De ce?
 Cum il administram/titram?
 La ce trebuie sa fim atenti?
Caz clinic 2

G I barbat, 63 ani, vaduv, locuieste cu baiatul, nora si cei 2 nepoti

Dg: Cancer de prostata cu metastaze osoase multiple. Hormonoterapie
(flutamida).
Pentru durere are in tratament paracetamol cu codeina (500/30) doua
tablete la 6 ore si bisacodyl 10mg seara. Ocazional ia Ibuprofen dar
l-a oprit din cauza pirozisului desi pentru durere era eficient.
Actual acuza dureri 8 /10 VAS, este constipat, ultimul scaun in urma cu
4 zile.
 Ce medicament sugerati pt durere? De ce?
 Cum il administram/titram?
 La ce trebuie sa fim atenti?
Caz clinic 3

 D.R. barbat 54 ani, fost fumator si potator, casatorit, locuieste cu

sotia
 Dg: Neo esofagian stenozant, RT
 Durerile au fost bine controlate cu Tramadol 400mg/zi sc, dar acum
are durere permanenta 6/10 VAS, inghite cu dificultate chiar si
supele pasate, este constipat
 Ce medicament sugerati pt durere? De ce?
 Cum il administram/titram?
 La ce trebuie sa fim atenti?
Concluzii

 Scara de anagelzie OMS prevede terapia in trei trepte a durerii in

functie de intensitatea durerii
 Treapta I se poate combina cu II sau trei dar treapta II si III nu se pot
combina
 Medicamentele opioide de pe treapta III nu au doza maxima
Concluzii

 Se titreaza de obicei utilizand medicamente cu eliberare imediata

 Doza se creste cu 30-50-100%
 Pentru puseele dureroase se adm 1/6 din doza zilnica
 Doza e cel mai sensibil influentata de varsta, functia renala
 Nu toate durerile raspund complet la terapia cu opiode si necesita
co-analgezice
Va multumesc!