CUPRINS

1. MOTIVAȚIA LUCRĂRII..............................................................................3
2. Capitolul 1. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL....5
1.1. Anatomia aparatului genital feminin.............................................................5
1.2. Fiziologia aparatului genital feminin............................................................20
3. Capitolul 2. NOȚIUNI DESPRE BOALĂ: FIBROMUL UTERIN...........25
2.1. Definiție.......................................................................................................25
2.2. Generalități..................................................................................................25
2.3. Etiopatogenia...............................................................................................26
2.4. Morfopatologia............................................................................................27
2.5. Simptomatologie..........................................................................................30
2.6. Diagnosticul fibromului uterin.....................................................................32
2.7. Evoluție și complicații..................................................................................32
2.8.Tratamentul fibromului uterin.......................................................................34
4. Capitolul 3. ROLUL ASISTENTEI ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTELOR CU
FIBROM UTERIN.....................................................................................39
3.1. Noţiuni generale despre nursing..................................................................39
3.2. Îngrijiri autonome aplicate de asistentă pacientelor cu fibrom uterin...........40
3.2.1. Intervenții autonome (independente).....................................................40
3.2.2. Supravegherea bolnavelor cu fibrom uterin...........................................43
3.2.2.1. Dispensarizarea femeilor cu fibrom uterin asimptomatic.................43
3.2.2.2. Supravegherea cazurilor tratate hormonal........................................43
3.2.2.3. Recuperarea bolnavei tratate chirurgical..........................................44
3.2.3. Educația sanitară în fibromul uterin.......................................................44
3.3. Îngrijiri delegate aplicate pacientelor cu fibrom uterin..................................45
3.3.1. Spălătura vaginală..................................................................................45
 3.3.2. Ecografia pelvină...................................................................................45
3.3.3. Chiuretajul uterin...................................................................................45
3.3.4. Recoltarea secrețiilor vaginale...............................................................45
3.3.5. Investigații clinice și de laborator..........................................................46
3.4. Intervenții interdependente...........................................................................47
5. Capitolul 4. PLANURI DE ÎNGRIJIRE......................................................48
Caz clinic nr.1............................................................................................48
Caz clinic nr.2............................................................................................63
6. CONCLUZII..................................................................................................81
7. FIȘE TEHNOLOGICE.................................................................................85
8. BIBLIOGRAFIE............................................................................................90
 1. MOTIVAȚIA LUCRĂRII
Viaţa oricărui om poate fi ameninţată la un moment dat de o suferinţă instalată
brusc sau insidios care-l duce într-o situaţie critică ce trebuie rezolvată de serviciul
sanitar cu promptitudine şi competenţă. Nursingul promovează sănătatea, previne
îmbolnăvirile, tratează bolnavii din punct de vedere somatic şi psihic în orice
unitate sanitară, comunitate şi are rolul de a suplini nevoia afectată, pentru a
recupera în timp util persoana bolnavă. Asistenta medicală este conştiinţa celui
lipsit de conştiinţă, vocea pentru cel prea slab ca să vorbească. Tocmai de aceea,
asistentei îi revin o serie de sarcini pe care trebuie să le îndeplinească cu multă
seriozitate şi profesionalism, dintre care cea mai importantă este aceea de a ajuta
bolnavul cu tact, înţelegere, delicateţe şi atenţie.
Obstetrica si ginecologia alcătuiesc o ramură a stiinţei medicale, care studiază
morfologia şi fiziopatogenia organismului femeiesc cu scopul de a asigura
profilaxia şi terapia stărilor patologice şi în deosebi de a dirija şi a asista procreaţia.
Fiind impresionată de numărul destul de mare de femei care suferă de
afecţiuni ginecologice şi de dorinţa lor de a avea copii, pentru proiectul de
absolvire mi-am ales ca temă “ Îngrijiri acordate pacientelor cu fibrom uterin”,
considerând că profilaxia şi tratarea afecţiunilor ginecologice, precum şi ocrotirea
mamei şi copilului sunt cele mai importante. De aici derivă sarcinile multiple ale
unei bune asistente medicale şi de noi depinde rezolvarea cu succes a problemelor,
deseori vitale, pe care le ridică ginecologia şi obstetrica. Având în vedere faptul că
îngrijirile acordate unei bolnave de fibrom uterin sunt însă multiple, este nevoie de
o echipă completă, în care cadrele medicale au un rol important. În cazul unei
intervenții chirurgicale, rolul asistentei fiind acela de a pregăti pacienta preoperator
şi de a preveni complicaţiile postoperatorii, prin supravegherea atentă a bolnavei şi
îngrijirile acordate.
Lucrarea de faţă se ocupă cu studiul uneia dintre cele mai întâlnite afecţiuni
genitale feminine: fibromul uterin, o tumoră benignă a uterului, care se dezvoltă
prin proliferarea miometrului. Boala se manifestă prin hemoragie uterină, la
început prin prelungirea şi abundenţa menstruaţiilor, apoi prin metroragii
neregulate abundente. Durerea, senzaţia de greutate sau apăsare în hipogastru fiind
rezultatul compresiunii pe organele vecine.
Având în vedere faptul că, pe parcursul efectuării stagiului la patul bolnavilor mi-a
plăcut să îngrijesc bolnavele cu fibrom uterin şi să le educ cum să prevină
eventualele complicaţii ce pot apărea, am ales să aprofundez acest subiect cu
scopul de a-mi însuşi cunoştinţe noi despre afecţiunile aparatului genital feminin,
despre fibromul uterin în principal, cât şi pentru aprofundarea cunoştinţelor
dobândite anterior.
 CAPITOLUL 1. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI
GENITAL FEMININ

1.1. Anatomia aparatului genital feminin

Reproducerea este o caracteristică fundamentală a oricărei ființe și se realizează
prin participarea a două organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundării
gametului feminin (ovul) de către gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se
grefează în cavitatea uterină, unde continuă să crească și să se dezvolte până ce
fătul devenit viabil este expulzat din uter prin actul nașterii.
Diferențierea sexuală este prezentă încă din momentul fecundării oului, dar
diferențierea intersexuală somatopsihică are loc lent în timpul copilăriei și se
realizează după pubertate ca urmare a activităților gonadelor. În copilarie,
hormonii sexuali secretați în cantități reduse contribuie, împreună cu ceilalți
hormoni, la creșterea și dezvoltarea armonioasă a organismului, iar după pubertate,
acești hormoni secretați în cantități crescute la femei cu anumite caracteristici
ciclice, întrețin funcția sexuală.
Organizarea morfofuncțională a sistemului reproducător la ambele sexe este
extrem de complexă, gonadele având atât funcția de a produce gameți (ovule și
spermatozoizi) cât și pe cea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor
activități asupra organelor genitale și asupra întregului organism, asigură condiții
optime pentru reproducere.
Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externă - vulva - și un grup de
organe interne localizate în pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge) și
ovarele. Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.
Evoluția și starea morfologică a organelor genitale sunt în strinsă interdependență
cu starea hormonală, diferită în fiecare din perioadele de dezvoltare.
Organele genitale externe – sunt așezate în partea dinainte și de jos a
trunchiului, unde se află vulva care are forma unei despicături orientate antero-
posterior (dinainte-înapoi).
VULVA – reprezintă deschiderea în afara organelor genitale .
Este constituită din: - muntele lui Venus
- labiile mari
- labiile mici
- clitorisul
- himenul
- glandele Bartholin
- glandele Skene
- bulbii vestibulari
- glandele anexe regionale
- perineul
La nivelul vulvei se află și orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu glandele
Skene.
Figura 1 Organele genitale feminine - http://www.scritub.com/medicina/ANATOMIA-SI-
FIZIOLOGIA-ORGANEL2242417921.php
Muntele lui Venus: numit și muntele pubian, este o regiune anatomică situată
dinaintea simfizei pubiene, acoperită, de la pubertate cu păr. Este bogat în tesut
grasos, fibroconjuctiv, oferindu-i un relief ușor proeminent și o consistență moale
de „periniță”. Este o zonă cu o sensibilitate crescută, ce îi conferă un caracter
erogen.
Labiile mari: (7-9 cm lungime) sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre
musculare și tesut grasos și conjunctiv. Ele sunt acoperite pe fața externă de piele,
iar pe partea internă de o mucoasă prevăzută cu un epiteliu pavimentos. Prezintă
foliculi polisebatici pe fața externă și glande sudoripare a caror funcție debutează
la pubertate. Anatomic se unesc și formează comisura anterioară, extremitățile
posterioare se unesc, la fel între ele și formează comisura posterioară (furculița).
Conțin un bogat plex venos care în cazuri de traumatisme produce hemoragie
profuza și hematoame extinse.
Labiile mici: (3-4 cm lungime) sunt formate din țesut conjunctiv și fibre
musculare, printre care se găsesc rare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o
mucoasă prevăzută cu un epiteliu pavimentos. Prezintă glande sebacee și eventual
glande sudoripare.
Organele erectile ale vulvei sunt bulbii vestibulari, care corespund corpului
sponginos al uretrei la bărbat și clitorisul, care corespunde corpilor cavernoși la
femei. Ȋn structura vulvei mai menționăm și glandele vestibulare mari (Bartholin),
situate ȋn partea posterioară a vestibulului vaginal.
Clitorisul: are trei părţi componente: la exterior se reliefează numai o parte a
glandului, corpul mai mic este ascuns între labiile mari iar glandul clitorisului este
un mic tubercul de 0, 5 cm, rotund, având în structura sa un ţesut erectil spongios şi
senzitiv. În structura sa se găsesc doi muşchi: muşchii erectori ai clitorisului. Este
constituit din doi corpi cavernosi, separați printr-un sept incomplet. Se termină cu
o extremitate proeminentă denumită gland, prevazută cu un fren.
Himenul: Obliterează parțial orificiul vaginal și este format din țesut conjunctiv
bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos. Altfel spus, este
membrana care separă vaginul de vulvă şi care se rupe în cursul primelor relaţii
sexuale. El este în mod normal perforat pe centru pentru a permite trecerea
sângelui menstrual.
Forma orificiului himenal poate fi:
- semilunară
- circulară
- cribiformă
- septată
- fibriată
Cea mai comună formă este cea inelară.
Glandele Bartholin: Sunt situate pe cele două laturi ale extremității inferioare a
vaginului în grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate, alcătuite din
lobi formați la rândul lor din acini glandulari cu funcție muco-secretorie.
Glandele Skene: Sunt așezate parauretral și se deschid pe părțile laterale ale
orificiului uretral.
Bulbii vestibulari: Sunt organe erectile incomplet dezvoltate. Sunt situaţi în
vecinătatea orificiului vaginal, înconjoară uretra şi intrarea în vagin. Sunt aşezaţi
pe ramura ischio - pubiană şi parţial acoperiţi de muşchii ischio - cavernoşi şi
bulbo -cavernoşi. Faţa lor internă vine în raport cu glandele Bartholin şi cu vaginul.
Vestibulul vaginal: este delimitat de clitoris, labiile mici şi orificiul extern al
uretrei (meatul). Este o regiune de formă triunghiulară în care se deschid uretra și
canalele glandelor Skene.
Limfaticele vulvei: Sunt drenate de ganglionii limfatici inghinali superficiali și
profunzi și de ganglionii femurali superficiali si profunzi.
Perineul: Este o formațiune musculo-aponevrotică, care închide în jos excavația
osoasă a bazinului.
Vascularizația – vulva este vascularizată de ramuri din artera rușinoasă internă.
Vasele sunt tributare venei iliace interne. Limfa ajunge la ganglionii inghinali.
Inervația – este asigurată de ramuri din nervul rușinos intern, pentru organele
erectile este asigurată de fibre vegetative parasimpatice venite prin nervul pelvin
(S2-S4).
Figura 2 Organele genitale interne - http://www.scritub.com/medicina/ANATOMIA-SI-
FIZIOLOGIA-ORGANEL2242417921.php
Organele genitale interne :
- Vaginul
- Uterul-corp
- Istm
- Col (cervixul)
- Trompe
- Porțiunea interstițională
- Porțiunea istmică
- Porțiunea ampulară
- Ovarele
Vaginul: (Vagina volpos) - este un conduct musculo-conjunctiv, median și
nepereche, care prin extremitatea superioară se inseră pe colul uterin, iar cu
extremitatea inferioară se deschide ȋn vestibulul vaginal, spațiul delimitat de cele
două labii mici. Vestibulul vaginal are două regiuni:
- una anterioară, ȋn care se deschide orificiul extern al uretrei-meatul urinar
- una posterioară ȋn care se afla orificiul vaginal
La limita dintre orificiul vaginal și vestibul se află o membrană numită himen, care
ȋnchide complet acest orificiu. Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit în
sensul antero posterior.
Vaginul are rol în copulație (depunerea spermatozoizilor) și servește drept canal
– trecerea fătului și anexele sale în timpul nașterii. Datorită elasticității are
posibilitatea de a se deschide în special în cursul nașterii, când pereții săi pot veni
în contact cu pereții bazinului, pentru ca după aceea să revină la dimensiunile
obișnuite. La femeile de vârstă înaintată vaginul își pierde suplețea transformându-
se într-un conduct foarte rigid. În drumul său oblic, străbate o serie de planuri
musculare care închid bazinul în partea de jos a trunchiului. Mușchii din această
regiune denumită perineu sunt susținătorii vaginului și în bună parte a tuturor
organelor bazinului. Pe fața internă a vaginului se află mucoasa vaginală alcătuită
din mai multe straturi de celule suprapuse. Suprafața mucoasei este neregulată, cu
cute transversale, care pornesc de o parte și de alta a unor formațiuni mai îngroșate.
Aceste cute au un rol important în mărirea suprafeței de contact în timpul actului
sexual și în menținerea lichidului spermatic depus în vagin. Mucoasa vaginală se
modifică în raport cu secrețiile de hormoni sexuali din organism, în special cu
secreția de estrogeni.Vaginul în partea de sus se continuă cu colul uterin iar în
partea de jos se deschide în vulva. Vaginul are o lungime de 7-9 cm și prezintă un
perete anterior și unul posterior. În partea dinapoi vine în raport cu rectul, iar în
parte dinainte în raport cu vezica și uretra.

Structura vaginului :
- peretele vaginului reprezintă la exterior adventiția formată din țesut conjunctiv
- tunica musculară formată din fibre musculare netede dispuse ȋntr-un strat
longitudinal la exterior și unul circular la interior
- sub tunica musculară se află mucoasa formată dintr-un epiteliu pavimentos
stratificat, mucoasa are glande
- ȋn porțiunea inferioară a vaginului, unde se deschide ȋn vestibulul vaginal,
vaginul este ȋnconjurat de sfincterul extern al vaginului care are fibre musculare
atriate.
Vascularizația vaginului – este asigurată de ramuri vaginale din artera iliacă
internă și din artera uterină. Sângele venos ajunge ȋn vena iliacă internă.
Limfocitele sunt tributare ganglionilor iliaci interni.
Inervația – este asigurată de plexul vaginal format din fibre simpatice și
parasimpatice (plexul hipogastric).
Uterul: Este un organ musculos, cavitar, în care nidează și se dezvoltă produsul de
concepție și care produce expulzia acestuia după dezvoltarea la termen. Are formă
de pară, cu porțiunea mai mare în sus, iar cea mică în jos.
Figura 3 Uterul şi anexele
http://www.sfatulmedicului.ro/external/uploads/galerii_foto/504/OG_fem_anatomie_4.jpg

Este situat în
regiunea
pelviană, pe linia mediană și reprezintă raporturi anatomice:
- anterior – cu vezica urinară
- posterior – cu rectul
- inferior – se continuă cu vaginul
- superior – cu organele intestinale și colonul
- lateral – cu ligamentele largi
Uterul este un organ cavitar, care măsoară la femeia adultă nulipară 6 cm lungime,
4 cm lățimea la nivelul fundului, 2 cm grosimea, la multipare aceste dimensiuni
cresc cu aproximativ 1 cm (lungimea de 7 cm, lătimea la nivelul fundului de 5 cm,
grosimea de 3 cm), la nou-nascută și la fetiță colul este mai mare decât corpul
(circa 3\5 din lungimea totală a uterului), iar la nulipare cele două segmente sunt
aproape egale (corpul e ceva mai mare).
Consistența uterului – este fermă, dar elastică, usor de perceput la examenul
ginecologic (tușeul vaginal combinat cu palparea abdominală). Datorită acestor
particularități, la care se adaugă mobilitatea organului, el tinde ȋn timpul examinării
să scape printre degete, ca un sâmbure de cireașă. Ȋn sarcină, uterul devine mai
moale, păstos.
Greutatea uterului - este ȋn medie de 50-70 gr, fiind mai ușor la nulipare (50-60
gr.) decât la multipare (60-70 gr.).

Figura 4 Secţiune sagitală prin aparatul genital feminin -

http://www.scritub.com/medicina/ANATOMIA-SI-FIZIOLOGIA ORGANEL2242417921.php
Este format din trei porțiuni: corpul, istmul și colul.
Corpul uterin – are aspectul unui con turtit antero-posterior căruia i se descriu
două fețe și două margini.
- Fața anterioară – ușor convexă este acoperită de peritoneu până la istm, unde
acesta se reflectă pe vezică formând fundul de sac vezico-uterin.
- Fața posterioară – mai convexă, cu o creastă mediană este acoperită de peritoneu,
care coboară pe istm și pe primii centimetri ai peretelui vaginal posterior, apoi se
reflectă pe rect formând fundul de sac vagino-rectal (Douglas). Este în raport cu
ansele intestinale și colonul ileo-pelvin. Marginile laterale sunt rotunjite și în raport
cu ligamentele largi. Pe marginile uterului se găsesc vasele uterine și se pot afla
vestigii ale canalului Wolff cum este canalul Malpighi – Gartner.
- Marginea superioară sau fundul uterului este îngroșată și rotunjită, concavă sau
rectilinie la fetițe și net convexă la multipare. Prin intermediul peritoneului este în
contact cu ansele intestinale și colonul pelvin. Unghiurile laterale denumite coarne
uterine se continuă cu istmul tubar și sunt sediul de inserție al ligamentelor rotunde
și utero-tubare.
Istmul - continuă corpul uterin și reprezintă o zonă retractilă a acestuia.
Colul uterin - este mai îngust și mai puțin voluminos decât corpul și are forma
unui butoiaș cu două fețe convexe și două margini groase și rotunjite. Vaginul se
inseră pe col după o linie oblică ce urcă posterior, inserția sa divizând colul în
porțiunea supra și subvaginală.
Structura uterului - Peretele uterului este format din trei tunici :
- seroasă
- musculară
- mucoasă
 La exterior este acoperit de peritoneu, care se reflectă de pe feţele anterioară şi
posterioară a corpului uterin, pe pereţii laterali ai pelvisului, formând ligamente
late, care împreună cu peritoneul acoperă uterul, formează perimetrul. Învelitoarea
peritoneală este dublată pe faţa ei profundă de o pătură subţire de ţesut conjunctiv-
stratul subseros. Sub peritoneu, se află tunica musculară, care reprezintă stratul cel
mai dezvoltat al uterului.
Fibrele musculare sunt dispuse în trei straturi :
- un strat circular la interior;
- un strat pexiform mijlociu, gros,care conţine în ochiurile reţelei vase
sanguine, provenite din artera uterină ;
- un strat muscular la exterior
Tunica internă este mucoasa uterului sau endometrul, format dintr-un epiteliu
cilindric simplu. Mucoasa este aplicată direct pe stratul muscular şi conţine
numeroase glande care pătrund până în miometru. Endometrul are o evoluţie
ciclică lunară, în timpul menstruaţiei, celulele corionului se înmulţesc, mucoasa
devenind mai îngroşată, vasele sanguine se dilată, în special capilarele venoase şi
apasă asupra epiteliului, care se rupe şi se exfoliază în cea mai mare parte a lui;
vasele pleznesc şi are loc scurgerea de sânge, care durează 3-4 zile; odată cu
acestea se elimină şi bucățile de epiteliu exfoliate. După aceasta urmează perioada
de regenerare, care durează 5-10 zile. Ȋn această perioadă capilarele se ȋngustează,
se formează altele noi și se reface epiteliul, prin ȋnmulțirea celulelor epiteliilor care
au rămas neexfoliate și care constituie surse de regenerare. Dacă ovulul a fost
fecundat, mucoasa uterină se ȋngroașă, iar vasele și glandele se dilată. Mucoasa
aceasta pe sarcină, astfel modificată, a fost numită caduca sau decidua. La interior,
se află cavitatea uterului care comunică ȋn jos cu vaginul prin orificiul uterin
extern, iar sus, lateral cele două trompe, cavitatea uterină se subȋmparte ȋntr-o
cavitate a corpului uterin, mai mare și canalul cervical situate la nivelul colului
uterin. Cele două părți ale cavității uterine comunică ȋntre ele prin orificiul uterin
intern situat ȋn dreptul istmului uterin.
Vascularizația uterului –este asigurată de artera uterină, ramura din artera iliacă
internă. Din artera uterină se desprind și ramuri care vascularizează vaginul,
trompa uterină și ovarul. Sângele venos este colectat de vena uterină, care se
deschide în vena iliacă internă. Limfocitele uterului ajung la ganglionii lombari și
iliaci.
Inervația uterului –este asigurată de plexul uterin care conține fibre simpatice și
parasimpatice (plexul hipogastric)
Variații fiziologice - Uterul este un organ mobil. Corpul se poate mișca ȋn raport cu
colul la nivelul istmului, ca ȋntr-o articulație. El poate fi ȋnsă deplasat și ȋn
totalitate: ȋnapoi de vezica plină, ȋnainte de rectul plin. Ansele intestinale destinse
ȋl pot deplasa fie ȋnainte, fie ȋnapoi-după fața pe care apasă.Caracteristic pentru
deplasările fiziologice este faptul că ele sunt pasagere, uterul revenind la poziția sa
normală ȋndată ce cauza care l-a determinat a trecut.
Variații patologice - Sunt acelea ȋn care modificările direcției sau poziției uterului
sunt definitive. Procesele inflamatorii, prin aderentele pe care le determină, fixează
cel mai adesea uterul ȋn aceste poziții. Aceste modificării interesează ȋn primul
rând unghiurile de flexiune și de versiune. Ȋn modificările unghiului de flexiune,
colul ȋși păstrează poziția normală, iar corpul se deplasează ȋnapoi(retroflexiune)
sau lateral (latero-flexiune).Ȋn modificările unghiului de versiune se schimbă
raportul dintre colul uterin și vagin, dar nu se schimbă raportul dintre corp și col.
Vom avea: retroversiune (deplasare ȋnapoi) și lateroversiune (deplasare laterală).
De obicei, retroversiunea se asociază cu retroflexiunea (retro-flexiune-versiune).
Trompele uterine sau salpingele sunt cele două conducte musculo-membranoase
situate în partea superioară a ligamentelor largi. Ele se întind de la coarnele uterine
până la fața superioară a ovarelor.
La nivelul trompei are loc întâlnirea ovulului cu spermatozoizii și constituirea
inițială a oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variază pe
traiectul lor între 2 – 4 cm până la 6 – 8 cm, în partea terminală.
Figura 5 Anatomia trompelor uterine - http://www.corpul-uman.com/2012/02/anatomia-
trompelor-uterine.html

Fiecare trompă prezintă 4 părți:

- Partea interstițială situată în grosimea peretelui uterin (intrauterină).
- Istmul trompei, care continuă partea internă și are o lungime de 3 – 4 cm.
- Ampula tubei cu o lungime de 7 – 8 cm – mai dilatată.
- Pavilionul, porțiunea terminală, cu o formă de pâlnie care este dotată cu câte 10 –
15 franjuri pe margine (fiimbrii).
Structura trompei :
- la exterior peritoneul care formează și un mezou
- adventiţia formată din ţesut conjunctiv
- stratul muscular format din fibre musculare netede dispuse în două straturi : un
strat de fibre longitudinal la exterior şi un strat de fibre circulare la interior.
Musculatura favorizează înaintarea oului spre cavitatea uterină. La interior se află
mucoasa cutată, format dintr-un epiteliu cilindric simplu ciliat.
Trompele sunt dotate cu o mare capacitate de mobilitate. Poziția lor este asigurată
de ligamente largi, ligamente ovariene, precum și mezosalpinx. Vascularizația
arterială este asigurată de ramuri din arterele ovariene și arterele uterine. Sângele
venos este colectat de venele omonime.
Inervația este dublă (fibre simpatice și parasimpatice (plexul hipogastric)).
Ovarele - sunt cele două glande sexuale care produc celulele sexuale feminine-
ovulele şi în acelaşi timp secretă doi hormoni: foliculina şi luteina (progesteronul)
Altfel spus, ele constituie glanda sexuală feminină, cu funcție endocrină și în
același timp producătoare a ovulelor. Sunt organe perechi situate pe pereții laterali
ai pelvisului. Au o formă ovoidală, cu diametru longitudinal de 3 cm, lățimea de 2
cm și grosimea de 1 cm. Suprafața este netedă până la pubertate, iar după aceea
ușor neregulate. Fața superioară a ovarelor este în raport anatomic cu pavilionul
trompei. Hilul ovarian se găsește pe marginea lor. Ovarul este legat de organele din
jur prin ligamentul utero-ovarian, tubo-ovarian și lombo-ovarian, precum și prin
mezo-ovarian. Arterele ovarului provin din arcada vasculară formată din artera
ovariană cu o ramură a arterei uterine și din care se desprind 10 – 12 arteriole care
pătrund în ovar la nivelul hilului.
Structura ovarului :
- la exterior este acoperit de un epiteliu ovarian, sub care se găseşte abugineea
ovarului format din ţesut conjunctiv
- în interiorul ovarului se disting două zone : medulară şi corticală
Zona medulară conţine ţesut conjunctiv, vase de sânge, vase limfatice şi nervi
vegetative .
Zona corticală conţine foliculii ovarieni în diferite stadii evolutive .
Vascularizaţia ovarului – este asigurată de artera ovariană, ramură din aorta
abdominală şi de o ramură ovariană din artera urinară. Sângele venos este colectat
de vena ovariană, care, la stânga se varsă în vena renală, iar la dreapta în vena cavă
inferioară.Limfocitele merg în ganglionii lombari externi, aşezaţi de-a lungul venei
iliace externe.
Inervaţia –este asigurată de plexul ovarian format din fibre simpatice şi
parasimpatice (provine din plexul lombo-aortic).
Funcțiile ovariene - Ovarul, gonada feminină are funcția de a forma și elibera în
fiecare lună un ovul și de a secreta hormonii care favorizează fecundarea ovulului
și pregătesc organismul feminin pentru graviditate.
A. Ovogeneza – constă dintr-o serie de transformări pe care le suferă celula
germinativă fuliculară (primordială) până la stadiul de ovul matur. Celula
germinativă primordială are un număr complet (diploid) de cromozomi (44
somatici și 2 sexuali XX). Ea se divide formând ovogonii, iar prin diviziune
mitotică a acestora rezultă ovocitele de ordinul I. În momentul ovulației se produce
prima diviziune meiotică din care rezultă o celula mare – ovocitul II și primul
globul polar. Ovocitul II este expulzat prin ruperea foliculului, în trompa uterină,
unde are loc a doua diviziune, rezultând preovulul, care nu se divid și devine oul
fecundabil cu numărul de cromozomi redus la jumătate (22 + x) și al doilea globul
polar. Ovulul ajunge prin trompele uterine prin uter și dacă nu a fost fecundat este
eliminat cu secrețiile uterine. Dacă ovulul nu este fecundat, corpul galben în
aproximativ a douăzeci și patra zi a ciclului începe să degenereze, se cicatrizează.
Dacă ovulul a fost fecundat, corpul galben persistă, are o activitate endocrină
intensă în primul trimestru al sarcinii.
B. Secreția de hormoni ovarieni - Constă din estrogen și progesteron. Hormonii
estrogeni sunt sintetizați de celule foliculare în timpul maturării foliculului, de
celulele corpului galben, în timpul sarcinii de placentă, iar în cantități mai mici de
către corticosuparenale și testiculi. Estrogenii acționează în primul rând asupra
organelor genitale feminine, simulând proliferarea mucoasei și a musculaturii
uterine. Progesteronul este secretat de către celulele corpului galben, de
corticosuprarenale și în timpul sarcinii de către placentă. Acțiunile sale constau în
modificarea secretorie a mucoasei uterine. Secreția hormonală ovariană este
controlată de către hormonii gonadotropi hipofizari.
Glanda mamară - Este glanda pereche situată în regiunea antero-posterioară a
toracelui, lateral de stern, la nivelul spațiului delimitat de coasta a III-a și a IV-a,
anterior mușchiului pectoral și dințat. Poate prezenta anomalii numerice în plus sau
minus; anomalii de formă sau volum. Forma este aproximativ a unei emisfere cu
tendinta spre conicizare sau aplatizare discoidală, cu fața plană spre torace, iar
convexa liberă, centrată pe mamelon. Dimensiunile sunt de 12–13 cm diametrul,
înălțimea de 10–12 cm și greutatea de aproximativ 150–200 grame. Consistența
este formată dar elastică. Tegumentele sunt netede, centrate de areola cu diametrul
de 15–25 mm, pigmentată și cu 10-12 tuberculi Morgagni (glande sebacee). În
centrul areolei proemină mamelonul cilindric sau conic, rugos și 10–12 orificii
galactofore. Țesutul celular subcutanat, bine reprezentat, se desparte în lama
preglandulară care lipsește la nivelul mamelonului și lama retromamară, ce asigură
mobilitatea față de marele pectoral.
Figura 6 Glanda mamară http://www.ginecologie.ro/Default.aspx?
&articolid=9&gv570__gvac=1&gv570__gvpi=4&language=ro-RO&tabid=148

Este o glandă de origine cutanată şi

creşterea ei în volum la pubertate
constituie unul dintre caracterele sexuale
secundare feminine. Este de tip
tubuloacinos şi este compartimentată de
tracturi conjunctive dense şi grăsime, în 12-20 de lobi. Lobii sânt subîmpărţiţi la
rândul lor în lobuli, care se ramifică în acinii glandulari. Între glanda mamară şi
fascia muşchiului pectoral se află spaţiul retromamar.

1.2. Fiziologia aparatului genital feminin

Fiziologia glandelor genitale - Glandele genitale sunt glande cu secreţie mixtă. Ele
îndeplinesc atât o funcţie exocrină cât şi o funcţie endocrină Caracterele sexuale
primare la femeie sunt reprezentate prin ovare, uter şi vagin, iar caracterele
sexuale secundare sunt: formele corpului, dezvoltarea glandelor mamare, laringele
rămâne în stadiul de dezvoltare infantilă. Hormonii sexuali sunt produşi de
glandele genitale şi ovare în care se află elemente glandulare endocrine, alături de
cele producătoare de gameţi.
Funcţia endocrină a ovarului - Ovarul, pe lângă funcţia de secreţie externă mai
îndeplineşte şi o importantă funcţie de glandă endocrină. Hormonii ovarieni
influenţează creşterea şi nutriţia organismului cât şi dezvoltarea şi activitatea
organelor genitale. Ovarul produce două categorii de hormoni: hormonii estrogeni
şi hormonii progestaţionali.
Hormonii estrogeni sunt secretaţi de celulele interstiţiale ale foliculilor.
Hormonii progestaţionali sunt produşi de corpul galben.
Influenţa hormonilor sexuali feminini asupra organismului
Hormonii estrogeni influenţează: dezvoltarea caracterelor sexuale primare şi
secundare, dezvoltarea glandelor mamare, apariţia periodică a menstruaţiei,
stimulează contracţiile uterului, determină o vasodilataţie generalizată.
Hormonii progestaţionali au ca acţiune: oprirea menstruaţiei, favorizarea nidării
oului şi aduc modificări organismului în graviditate; ei inhibă contracţiile uterului.
Menstruația: consecința colorațiilor neuro-hormonale la femeie, este reprezentată
de o hemoragie asociată cu necroza superficială a mucoasei uterine, care se
produce ciclic, începând cu pubertatea și sfârșind cu menopauza, constituind
expresia activității genitale feminine. În realitate sunt mai multe cicluri, care
converg și se condiționează reciproc: ciclul hiptalmo-hipofizar, ciclul ovarian cu
ciclul exocrin și endocrin, ciclul uterin (endometrial), ciclul vaginal, ciclul mamar
și ciclul genital.
Ciclul endometrial: Modificări ciclice ale endometrului. Mucoasa uterină este
divizată în două straturi cu caracteristici anatomice și evolutive diferite:
- stratul profund sau bazal, ce nu suferă nici o modificare de-a lungul ciclului
menstrual, este format din partea profundă a tubilor glandulari și a corionului.
- stratul superficial, numit și funcțional, care prezintă importante modificări în
cursul ciclului menstrual.
Ciclul menstrual se poate împărți în 3 faze: proliferativă, secretorie și menstruală.
Faza proliferativă: Spre a 10-a zi a ciclului, glandele care au fost îngustate
rectilinii, devin treptat hipotrofice, iar lumenul lor se lărgește. În celule nu se mai
găsesc nici mucus, nici glicogen. Spre ziua 13–14, glandele sunt mai mari, epiteliul
lor este mai ondulat, sub influența mucoasei F.S.H.-ului se secretă estrogeni cu
acțiune proliferativă asupra mucoasei.
Faza secretorie: (progesteronică sau pregravidică) - În cea de-a 15–17-a zi, la baza
celulelor apar vacuole de glicogen, glandele devin dantelete, glicogenul se
deplasează spre partea apicală a celulei, pentru a excreta către ziua a 25-a. În acest
moment partea spicală a celulei se încarcă cu mucus. Arterele spiralate se
diferențiază în zilele 25–27, tot acum stroma se micșorează în grosime prin
resorbția edemului. Determinismul fazei secretorie este: L.H. – progesteron – faza
secretorie.
Faza menstruală: Durează în medie 4 zile. Stratul superficial măsoara 8–10 cm în
grosime și se elimină. Menstruația apare ca un clivaj hemoragic al mucoasei
uterine, realizat prin jocul modificărilor vasculare.
Figura 7 Fazele ciclului menstrual - http://www.contraboli.ro/ciclul-menstrual-si-ovulatia-pe-
intelesul-tuturor/

Așa cum am prezentat anterior,

în ciclul menstrual, deosebim trei
faze:
- faza menstruală sau
menstruaţia propriu zisă-care
apare în ultimele cinci zile ale
ciclului menstrual;
- faza proliferativă sau
preovulatoare –cuprinsă între a
6-a şi a 14-a zi a ciclului
menstrual;
- faza progestaţională sau
secretoare, numită şi
pregravidică, cuprinsă între a 15-
a şi a 28-a zi a ciclului menstrual.
Ansamblul semnelor premenstruale este cunoscut sub denumirea de molimen
menstrual.
Reproducerea este o caracteristică fundamentală a oricărei fiinţe şi se realizează prin
participarea a două organisme de sex diferit.
Ciclul vaginului: În mod normal mucoasa vaginală, la femei în plină activitate
sexuală are patru zone de celule care se modifică în cursul ciclului menstrual.
Acestea sunt: zona superficială, zona intermediară, zona parabazală, zona bazală.
În timpul fazei estrogenice, epiteliul marginal crește și atinge maximum de
dezvoltare înainte de evoluție. Celulele zonei parabazale devin cilindrice, de
asemenea și cele din zona intermediară, care se stratifică și cresc în volum. Această
creștere rezultă din dezvoltarea celulelor și proliferarea lor. Conținutul celular în
glicogen crește în această fază. Spre sfârșitul fazei estrogenice (avansată), straturile
zonei superficială se multiplică (conificare). Ovulația se caracterizează prin
debutul modificărilor regresive care se manifestă prin oprirea dezvoltării epiteliului
vaginal. Celulele se turtesc și sunt eliminate în placarde. Pe măsură ce faza
estrogenică avansează, activitatea epiteliului încetează, iar descuamarea lui se
continuă. Faza estrogenică se caracterizează printr-o proliferare a celulelor și o
creștere a acidofilei și a indicelui picnotic.
Faza progesteronică se caracterizează prin descuamarea celulelor care se
plicaturizează și se elimină în cantitate foarte mare.
Ciclul mamar: În cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se
produc modificări morfofiziologice sub acțiunea celor 2 hormoni ovarieni:
foliculina și progesteronul. Foliculina, în prima fază a ciclului ovarian determină
hiperplazia țesutului conjunctiv și a canalelor galactofore. În faza a doua sub
acțiunea progesteronului are loc dezvoltarea țesutului lobulo-alveolar. În timpul
sarcinii, sub acțiunea foliculinei, glandele mamare se măresc și sunt dureroase. La
examinarea mamelonului chiar în primele luni, va apărea colostrul. Mamelonul și
areola se pigmentează mai intens. De asemenea, circulația devine mai intensă,
venele superficiale se dilată și devin foarte evidente prin transpirația pielii,
constituind rețeaua Haller. După naștere, se declanșează lactația, în ziua a 3-a, a 4-
a datorită începerii secreției de prolactină, precum și datorită excitării mamelonului
prin actul suptului, intervenind și o cale neuroflexă.
 CAPITOLUL 2. NOŢIUNI DESPRE BOALĂ
-FIBROMUL UTERIN-

2.1. Definiție - Fibromul uterin este o tumoare benignă format din ţesut muscular
neted de tip miometrial şi din ţesut conjunctiv.
- este cea mai comună tumoră benignă umană şi cea mai frecventă;
-se dezvoltă din musculatura netedă a peretelui uterin ( miom ), dar prezintă şi o
componentă conjunctivă, de unde şi denumirea de fibrom.
2.2. Generalități
Figura 8 Fibromul uterin- http://www.sanoo.ro/admin/images/temp/7911301162821.jpg

- Sinonime: leiomiom, leiomiofibrom, fibroizi.

Istoric: fibromul uterin a fost semnalat din cele mai vechi timpuri ca “pietre ale
uterului”. Hipocrate descrie cazul unei femei de 60 de ani, care după ce a prezentat
dureri abdominale a eliminat prin vagin o “piatră” (fibrom calcifiat).
Incidenţă: se apreciază că 20% dintre femeile de peste 35 de ani au fibrom uterin
cunoscut. Fibomul uterin este de trei ori mai frecvent la femeile negrese datorită
unei predispoziţii genetice. Numărul fibroamelor este variabil, uneori se întâlneşte
un singur nodul fibromatos în uter, dar pot fi şi mai mulţi noduli fibromatoşi
(polifibromatoză).
Vârsta: în mod obişnuit fibromul uterin apare la o vârstă tânără, dar de obicei nu
produce simptome, până la 30-45 de ani. După menopauză fibroamele prezente
involuează, iar altele nu mai cresc. Antecedentele patologice şi bolile asociate
fibromului: asocierea fibromului cu tulburări cardiace, HTA este interpretată
diferit. Pentru unii autori, asocierea este o simplă coincidenţă, din cauza răspândirii
mare a bolilor cardiace şi fibromului la aceeaşi vârstă. Alţi autori atribuie
fibromului uterin un rol în apariţia bolilor cardio-vasculare. De asemenea se
discută existenţa triadei: fibrom uterin – HTA– obezitate, ca un sindrom bine
individualizat. Creşterea în greutate este considerată un factor de risc pentru
dezvoltarea fibromului uterin.
2.3. Etiopatogenia- Majoritatea opiniilor indică originea tumorii ȋn elementele
musculare ale uterului, părerea diferă ȋnsă dacă tumora se dezvoltă ȋn fibrele
musculare proprii miometrului sau din musculatura pereților musculari .
Originea celulelor generatoare ale tumorii:
a) studiile histologice au admis că fibromul uterin ia naștere din celulele muscular
netede tinere ȋnsă incomplete diferențiate, dar făcând parte din elementele normale
ale mușchiului uterin.
b) originea vasculară a fibromului uterin este susținută inițial de Klebs, care
consideră rețeaua vasculară drept sursă de dezvoltare a tumorii. Astfel, ȋn sprijinul
teoriei vasculare a fibromului uterin vine descrierea unor tipuri particulare de
leiomiom, în care aspectul histopatologic arată o dispunere ordonată a nucleelor
sub efectul dezvoltării și creșterii celulelor tumorale ȋn jurul vaselor .
Etiologia fibromului uterin - Există mai multe teorii:
- teoria hormonală: apariția fibromului datorită tulburărilor hormonale,
Nitherspoon emite teoria hiperfoliculinemiei, stabilind o legătură de cauzalitate
ȋntre formarea chistelor ovariene cu secreție crescută de estrogen și hiperplazia de
endometru cu care se asociază frecvent fibromul uterin .
- teoria genetică: existența unei gene care prin diverse mutații ar duce la
constituirea formațiunii tumorale .
- teoria musculară: apariția fibromului ca o roliferare a țesutului muscular și
conjunctiv vascular.
- teoria resturilor embrionare: se consideră fibromul ca fiind consecința unor resturi
embrionare localizate perivascular, care se multiplică formând aglomerări
concentric de fibre muscular netede la periferia cărora proliferează țesutul
conjunctiv.
- teoria neurofibromatozei: explică apariția fibromului uterin ȋn cadrul unui proces
de neurofibromatoză generalizată. Fibromul uterin se dezvoltă de obicei ȋntre 30-
45 de ani fiind foarte rar ȋntalnit ȋnainte de 25 de ani. În timpul sarcinii fibromul
crește ȋn dimensiunii din cauza modificărilor hormonale.
2.4. Morfopatologia - Tipuri de localizări
Fibromul uterin se prezintă ca o farmaţiune tumorală unică sau cel mai adesea
multiplă, de dimensiuni variabile, se distinge de ţesuturile din jur şi modifică forma
uterului. Localizarea fibromului uterin este variată în raport cu diferite segmente
ale uterului sau ale muşchiului uterin:
Localizarea corporeală – cea mai frecventă, sediul tumorii putând fi fundic,
peretele anterior sau posterior uterin. Situaţia tumorii localizată pe peretele
posterior antrenează o retroversie uterină fixă foarte dureroasă.
Localizarea cervical – este mai rară, coexistând cu fibromioamele corpului. Sediul
poate fi supra vaginal, se situează anterior sub peritoneu comprimând vezica şi
uretra, alteori posterior sau lateral între foiţele ligamentului larg realizând fibroame
uterine intraligamentare. Sediul intravaginal interesează mai ales buza anterioară a
colului.
Localizarea subperitoneală (fibromioamele subseroase) pot fi sesile modificând
mai mult sau mai puţin conturul uterului, sau pediculate, când pot torsiona sau
chiar rupe.
Localizarea în plin miometru – intramural sau interstiţiale, când sunt de dimensiuni
mici nu modifică conturul uterului, dar când cresc în volum produc o mărire a
uterului ce devine neregulat, nodular.
Fibromul uterin submucos – se dezvoltă sub endometru, deşi este mai puţin
frecvent are o mare importanţă clinică prin sângerările pe care le determină. Prin
dispoziţia submucoasă deformează mai mult sau mai puţin cavitatea uterină, iar
uneori dezvoltă un pedicul, devenind liber de cavitatea uterină, în această formă
sub efectul contracţiilor uterine tinde să se elimine prin col realizând: fibromul
submucos uterin pediculatin stare născândă.
Nodulii fibromatoşi au număr şi dimensiuni variabile: cei mici pot fi microscopici
sau de 1-2 mm; cei mari pot atinge dimensiuni variabile – gigantic care pot ajunge
până la mărimea unui uter gravid la termen şi greutatea lor poate fi de 5-10 kg sau
mai mult. Tumorile colului sunt solitare, în schimb la nivelul corpului sunt
multiplii nodului tumorali.
Consistenţa fibromului - consistenţa nodulilor este fermă, culoarea este albă-
cenuşie sau rozată după gradul de vascularizare şi prezintă diverse modificări în
caz de necrobioză sau alte degenerescenţe. Când nodulul este proaspăt secţionat se
pot vedea benzile musculare ce se intersectează sau sunt sub forma unor vârtejuri.
La femeile în vârstă se găsesc fibromioame calcificate a căror duritate
este ca și a osului.
Transformări structurale ale fibromului uterin - fibromul poate fi sediul unor
transformări degenerative benigne ce survin ca urmare a unor modificări
circulatorii sau după tratamentul cu doze crescute de progestative.
Degenerescenţa calcară: fibroamele devin dense, dureroase, de culoare albăsidefie.
În zonele cu necrobioză se depune calciu şi nodulii devin duri şi grei ca nişte
pietre; se întâlneşte numai după menopauză la intervaluri relativ mari.
Degenerescenţa osoasă: mecanismul de producere nu este bine cunoscut.
Degenerescenţa edematoasă: produsă prin blocarea circulaţiei venoase de
întoarcere, este mai frecventă în sarcină şi lăuzie. Fibromul creşte brusc în volum,
este mai moale, dar nu este dureros. Pe secţiune are zone gelatinoase, galben-
verzui sau mixomatoase.
Necroza aseptică: este o complicaţie produsă prin ocluzia arterială a tumorii. Clinic
se manifestă prin alterarea stării generale, febră, apetit diminuat, greţuri, balonare
abdominală. Tumoarea creşte în volum, devine mai moale şi sensibilă, iar pe
secţiune este de culoare roşie închisă, vişinie.
Necroza septică: se întâlneşte cel mai frecvent în localizări submucoase pediculate.
La examenul vaginal, nodulul este de culoare brun-verzuie-negricioasă cu zone
facelate şi cu miros fetid. Este prezentă alterarea stării generale a bolnavei, dar de
intensitate variabilă.
Transformarea malignă – cu incidenţă controversată, se manifestă clinic prin
creşterea şi înmuierea tumorii şi apariţia unor metroragii sugestive mai ales în
postmenopauză.
Degenerarea grasă – este rară şi apare sub două aspecte: ca sechelă sau
concomitent cu stadiile avansate ale distrofiei hialine, când vacuolele de grăsime
apar în celule sau alteori se prezintă ca un ţesut adipos cu celule rezultate din
metoplazia celulelor musculare.
Regresiunea fibromului uterin - este mai accentuată după naştere, în timpul
alăptării şi după instalarea menopauzei până la dispariţia prin citoliza celulelor
muscular miomatoase.
2.5. Simptomatologie - Fibromul uterin se manifestă foarte variat, în funcţie de
numărul, mărimea şi localizarea tumorilor.
- Fibromul asimptomatic: Evidenţiat de cele mai multe ori cu ocazia unui examen
ginecologic de rutină sau descoperit în timpul explorării chirurgicale a pelvisului.
- Hemoragiile uterine: Sângerările uterine reprezintă simptomul cel mai frecvent
întâlnit la femeile cu fibrom uterin. Sângerările uterine se prezintă foarte variat
clinic. Explicaţia lor este dată de vascularizaţia crescută a uterului, mărimea
cavităţii uterine şi de o deficienţă în contracţia musculară pentru a asigura
hemostaza. În ordinea frecvenţei se întâlnesc:
- Menoragia: hemoragia menstruală– reprezintă cea mai obişnuită şi caracteristică
formă de sângerare la femeile cu fibromiom. Menoragiile nu se instalează
niciodată brusc, menstruaţiile devin progresiv mai abundente, frecvent cu cheaguri,
durează mai mult de o săptămană, sfârşind cu o serozitate rozacee.
- Menometroragiile: sunt sângerări care continuă o menstruaţie abundentă până la
menstruaţia următoare. Se întâlnesc cu o frecvenţă de aproximativ 22% din cazuri.
- Metroragiile: Sunt mai rare, întâlnindu-se în 13% din cazuri; ele survin între
menstruaţii, discontinuu, fiind revelatoare mai ales pentru un miom submucos sau
un polip fibros.
- Hidroreea: În perioada menopauzei se întalnesc hemoragii continue cu
exacerbări. Leucoreea se întâlneşte sub formă hidroreică. Hidroreea constă într-o
pierdere de lichid clar, apos, albicios, a cărei cantitate poate ajunge până la 1 litru/
24h. Pioreea – sau pierderi purulente – pot releva câteodată un polip fibros pe cale
de necrozare. Leucoreea banală nu este un semn de fibrom.
- Leucoreea: - abundentă premenstrual, este un simptom comun; în fibromul uterin
secreţia cervicală este filantă, translucidă sau murdară când se însoţeşte cu
endocervicită şi/sau endometrită.
- în obstrucţiile canalului cervical pot fi prezente descărcări intermitente de
conţinut seropurulent, sangvinolent de tip vomică uterină.
- Fibroamele dureroase: Apariţia durerilor avertizează că există ceva mai mult
decât un fibromiom banal. Durerea rezultă din degenerările ce urmează tulburărilor
circulatorii, infecţioase, torsiunii unei tumori pediculate, prin compresiune la
nivelul pelvisului sau printr-o leziune asociată.
Durerile au caractere diferite :
- dureri cu caracter colicativ, spasmodic – reflectă contracţiile uterine ce tind să
excludă din cavitatea uterină un nodul submucos sau un polip fibromatos; uneori
durerea ia aspectul dismenoreei particulare, atunci când fibromiomul constituie un
obstacol în evacuarea sângelui menstrual; femeia acuză o jenă pelviană sau
veritabile dureri lombo-abdominale, însoţite de o sângerare redusă, urmată apoi de
cheaguri, care sfârşesc criza dureroasă;
- dureri intense cu caracter lancinant – însoţite de semne de iritaţie peritoneală,
vărsături, subocluzie – survin în cazul fibroamelor intracapsulare;
- dureri cu caracter de crampe sfâşietoare – iar când se adaugă febră, frisoane,
leucocitoză, se constituie semnul supuraţiei şi abcedării unui nodul fibromiomatos.
Creşterea rapidă a unui fibrom uterin se însoţeşte de o stare de tensiune
hipogastrică. Inclavarea unui fibrom uterin în micul bazin se exprimă prin dureri
caracteristice cu iradieri în membrele inferioare, prin compresiunea realizată de
tumoră pe rădăcinile sciaticului.
- Perceperea masei tumorale. În hipogastru sau abdomen de către bolnavă este
posibilă atunci când tumoarea a depăşit micul bazin. Este cazul fibroamelor de
corp uterin.
Tulburările funcţionale ale organelor de vecinătate sunt prezente în fibroamele
uterine care au atins anumite dimensiuni şi comprimă organele din jur sau au
localizări care tulbură prin compresiune funcţiile normale ale acestora.
Tulburările vezicale - cel mai adesea întâlnite sunt micţiunile frecvente uneori
însoţite de o senzaţie de jenă suprapubiană. În localizările istmice sau cervicale
anterioare supravaginale se poate produce retenţie de urină eventual urmată de
pseudoincontinenţă prin supraplin. Dacă un nodul este inclavat în escavaţia
sacrului sau tot uterul retrodeviat este încarcerat în micul bazin şi fixat prin
aderenţe este prezentă constipaţia, o senzaţie de apăsare permanentă pe intestinul
terminal, uneori dureri colicative mai ales premenstrual. Rareori se poate instala un
sindrom subocluziv sau chiar ocluziv. Compresiunea vaselor mari din micul bazin
şi retenţia hidrică prin hiperstriniam produce edeme pasagere premenstruale sau
permanente, distensia venelor membrelor inferioare cu varice accentuate şi stază
care favorizează apariţia tromboflebitelor. Aceste fenomene sunt unilaterale şi pot
fi accentuate într-un fibrom cu dezvoltare intraligamentară. Compresiunea
ureterului în fibromiomul intraligamentar poate produce hidroureter şi
hidronefroză. În fibroamele dezvoltate în parametru – uneori în ţesutul conjunctiv
al acestuia – au fost descrise compresiuni ureterale prin înglobarea conductului în
masa tumorii.
2.6. Diagnosticul fibromului uterin
- Diagnosticul pozitiv: se bazează pe datele concrete clinice şi paraclinice şi pe
cele ale examenului ginecologic.
2.7. Evoluție și complicații - Fibroamele au evoluţie lentă, fiind multă vreme
suportate. Între 40 şi 50 de ani este momentul critic, când tulburările hemoragice
sunt mai accentuate, de aceea operaţiile sunt mai frecvente în această perioadă a
vieţii. Fibromul încetează să mai crească după menopauză, deoarece suferă un
proces minim de involuţie datorită transformării ţesutului miomatos în ţesut fibros.
Prognosticul este bun, deoarece este o tumoră benignă, care se poate opera şi care
involuează involuntar la menopauză. Când intervin complicaţii în evoluţia tumorii,
prognosticul este mai rezervat.
Complicaţiile fibromului uterin se împart în patru categorii:
Complicaţii locale - · infecţioase : apar în fibromul submucos, iar apariţia unei
infecţii se traduce prin semnele ei caracteristice : febra, durerea, alterarea stării
generale; fibromul infectat, rar întâlnit, se măreşte în volum şi devine mai moale;
· complicaţiile anexiale: pot fi acute sau cronice;
· endometrita (inflamaţia endometrului) este însoţită de mărirea cavităţii uterine şi
deformare, se manifestă cu leucocitoză şi uşoară hipertermie şi se exteriorizează
sub formă de leucoree;
· necrobioza septică sau gangrena unui polip produs de col se manifestă cu dureri
pelvine de tip exploziv, însoţite de pierderi roşcate; polipul devine friabil şi
sângerează la atingere;
· hemoragiile: apar foarte des în fibromul submucos; hemoragia este un simptom şi
poate deveni şi o complicaţie prin repetare, mult mai des decât prin abundenţă;
uneori pot fi foarte abundente, necesitând o intervenţie chirurgicală de urgenţă;
· complicaţii mecanice: hemoragii intraperitoneale, torsiunea acută sau lentă a unui
fibrom, ocluzie intestinală, compresiunea pe organele din jur (compresiuni vezicale
sau rectale);
· complicaţii vasculare: edemul (procesul nu este reversibil şi tratamentul este
chirurgical);
· degenerescenţele fibromului uterin pot fi benigne (degenerare chistică,
degenerare ficoză coloidală şi calcaroasă) sau maligne (degenerarea malignă
sarcomatoasă, foarte rară şi foarte gravă); degenerările maligne pot fi atunci când
fibroamele cresc rapid şi se însoţesc de metroragii.
Complicaţii generale - aparatul respirator: apar semne de suferinţă prin reducerea
capacităţii sale, datorită tumorilor voluminoase care ridică diafragmul;
· aparatul circulator: apar dureri pericardice, palpitaţii, dispnee paroxistică,
tahicardie, HTA, edem, flebite ale venelor membrelor inferioare sau a micului
bazin;
· aparatul urinar: disurie, polakiurie, retenţie urinară, hidronefroză, fenomene
datorate compresiunii prin dezvoltarea tumorii;
· obezitatea: este frecventă şi este un factor defavorabil când este vorba de un act
chirurgical;
· tulburări ale croazei sanguine ( a posibilităţilor organice de a-şi regla hemoragia)
explică în parte pericolul trombogenozei fibroamelor.
Complicaţii obstetricale - sterilitate; la asocierea cu sarcina pot apărea:
compresiune asupra plexului solar, vezicii urinare, rectului (manifestate prin
tenesme vezicale, pelvialgii, polakiurie, disurie, tenesme rectale, dureri lombo-
sciatice) şi chiar, în cazul fibroamelor mari, avorturi, naşteri premature, inserţii
joase ale placentei.
Complicaţii postoperatorii-flebotromboze: sunt complicaţii majore, manifestate
adesea prin embolie pulmonară; ocluzii postoperatorii; peritonite ; complicaţii
urinare, specifice histerectomiei totale, când este vorba de o fistulă uretrovaginală
sau fistulă vezico-vaginală.
2.8. Tratamentul fibromului uterin
Tratamentul profilactic: se recomandă combaterea factorilor ce pot determina
dereglări hormonale metabolice. Un scop important este întreţinerea unui echilibru
hormonal, cu evitarea încărcăturilor hormonale şi combaterea sindromului de
congestie pelvină. În perioada de activitate genitală a femeii, măsurile profilactice
se realizează treptat. Profilaxia fibromului uterin constă în:
- la pubertate se supraveghează întreaga dezvoltare a funcţiei genitale a femeii;
- combaterea cauzelor de congestie pelvină şi a disfuncţiilor neuroendocrine;
- atenţie în utilizarea tratamentelor cu estrogeni şi a contraceptivelor;
- stimularea natalităţii la vârstă tânără;
- depistarea tumorilor în fazele incipiente latente, prevenirea dezvoltării şi a
complicaţiilor prin medicaţie decongestivă şi igienă riguroasă;
- evitarea intervenţiilor chirurgicale timpurii şi repetate pe sfera genitală;
- prevenirea recidivelor după operaţii, cauzele favorizante care sunt congestia
pelvină şi încărcăturile hormonale, vor fi combătute;
- pentru o bună profilaxie este necesar consultul periodic şi dispensarizarea
cazurilor cu risc de îmbolnăvire (femei care au făcut tratamente hormonale,
intervenţii chirurgicale genitale, sterilitatea primară, pubertatea patologică);
- supravegherea tumorilor depistate şi tratate.
Tratamentul curativ: - tratament farmacodinamic cu decongestionante; ca măsură
de urgenţă se aplică tratament medicamentos pentru oprirea imediată a
hemoragiilor sau pentru prevenirea repetării lor; tratamentul fibromului uterin este
chirurgical.
Tratamentul medicamentos: este indicat numai în cazul tumorilor mici, fără
semne clinice deosebite, necomplicate, în preajma menopauzei, când există
posibilitatea supravegherii bolnavei şi contraindicaţii de ordin general sau local
pentru actul chirurgical.Scopul terapeuticii medicale este combaterea hemoragiei;
se administrează ocitocice : Ergomet sau Methergin – în injecţii intramusculare, o
fiolă la 12 ore. Când există hemoragii mari, se pot administra şi intravenos. Fiolele
de Ergomet se pot administra şi per os, o fiolă la 6 ore. Oxistinul are efect rapid şi
de scurtă durată – se poate administra intravenos diluat în 20 ml glucoză, dar se
poate administra şi intramuscular. Medicamente cu efect asupra coagulării: Vit. K1
(3 fiole/zi, după mese), Venostat (1 – 2 fiole/zi, i.v. sau s.c.), Vit. C (5 tb. de 200
mg/zi sau 2tb. de 500mg/zi), Prednison (30 mg/zi). Sunt utilizate progestativele
administrate discontinuu, din ziua a 10-a până la ziua a 25-a a ciclului menstrual
sau în zilele 15-25 ale ciclului. Progestativul previne recidivele hemoragiilor, dar
numai dacă acestea recunosc o cauză funcţională; sunt eficace deci în hemoragiile
prin hiperplazii endometriale asociate şi nu în hemoragiile datorate fibroamelor.
Derivaţii de secară cornută (Methergin, Ergomet), Etamsilatul, Fitomenadiona sunt
utilizaţi ca adjuvanţi în tratamentul hemoragiilor. La întreruperea tratamentului
există pericolul de noi şi abundente
hemoragii. Tratamentul este de lungă durată şi necesită controlul permanent al
uterului. Antagoniştii de gmFH (Zoladex) pot reduce mult volumul tumorilor și
simptomatologiei.
Chiuretajul uterin: este un procedeu sigur de oprire a hemoragiei şi are scop
explorator şi biopsic.Sunt foarte limitate indicaţiile: când bolnava refuză operaţia,
când starea generală a bolnavei nu permite intervenţia chirurgicală şi ca terapie
adjuvantă de hemostază temporară pentru refacerea bolnavei şi pregătirea
preoperatorie.
Tratamentul chirurgical: are indicaţia atunci când bolnava prezintă un fibrom cu
dimensiuni mai mari ca ale unei sarcini de 3 luni, determinând o sângerare
persistentă la tratamentul medicamentos, cu dureri secundare. Tratamentul
chirurgical se impune în cazul :
- fibromului mărit de volum;
- miomul este posterior şi antrenează tulburări de compresie;
- fibromul lateral cu riscul de compresiune pe uretre;
- polipi intracavitari cu risc de infecţie;
- miomul compresiv sau dureros;
- când apare o creştere bruscă a unui fibrom care era mic;
- când hemoragia persistă peste 3 luni;
- când apar tulburări asociate secundare;
- înainte de menopauză, pentru a vindeca o sterilitate, a favoriza graviditatea şi a
trata avorturile repetate;
- contextul psihologic şi social.Tratamentul chirurgical este cel mai eficient prin
extirparea fibromului. Se efectuează prin: miomectomie, miometrectomie şi
histerectomie. Operaţiile acestea se fac pe cale vaginală sau abdominală. Calea de
abordare se face în funcţie de volumul şi topografia fibromului. Mai nou, se
recurge la tehnici operatorii conservatoare – miomectomia, miometrectomia, care
să păstreze intacte sau să restaureze toate funcţiile aparatului genital: gestativă,
hormonală şi menstruală.
Miomectomia urmăreşte păstrarea integrităţii funcţiilor genitale şi statica organelor
pelvisului, extirparea tumorilor sau a tumorilor fibromatoase cu păstrarea uterului
şi anexelor sale. Avantaje: respectă endometrul, care este organ de recepţie
hormonală prin care se asigură funcţionarea normală a ovarelor; păstrează funcţia
menstruală şi de gestaţie. Este indicată în tratamentul chirurgical al fibromului
uterin la femeile tinere. Este contraindicată în cazurile de preexistenţă a fibromului
cu cancerul genital, în afecţiuni acute şi subacute pelvi-genitale, în stări
precanceroase ale colului, la femei peste 45 de ani şi în cazul afecţiunilor cardiace
grave.
Miometrectomia are ca scop principal conservarea cât mai mare a cavităţii uterine.
Se extirpă nodulii tumorali şi se face rezecţia unei porţiuni largi de miometru cu
deschiderea obligatorie a cavităţii uterine. Este indicată în polifibromatoza uterină.
Histerectomia constă în îndepărtarea uterului odată cu tumora fibromatoasă.
Avantajele sunt: prevenirea apariţiei cancerului genital, pierderea de sânge este
mică şi complicaţiile sunt rare. Indicaţiile sunt la femei peste 45 de ani, la femei
tinere când nu doresc sarcină şi nici să-şi păstreze menstruaţia şi în
contraindicaţiile intervenţiei conservatoare. Histerectomia se împarte în subtotală
(se păstrează colul şi se efectuează la femeile tinere) şi totală (se suprimă uterul în
totalitate şi se evită persistenţa unui pelvis dureros şi riscul degenerării maligne).
Tehnicile operatorii conservatoare prezintă ca avantaje: evitarea tulburărilor
castrării, atenuarea acestor tulburări la femei în pre- sau postmenopauză şi
conservarea integrităţii fiziologice a femeii. Contraindicaţiile acestor tehnici şi
limitele conservării ovarelor sunt: ovarele polichistice la femeile tinere, nu se lasă
pe loc un ovar după 45 de ani, se evită concentrarea ovarelor fără trompe, asocierea
unui cancer genital care presupune lărgirea histerectomiei cu anexectomie.
 CAPITOLUL 3. ROLUL ASISTENTEI ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENTELOR CU FIBROM UTERIN

3.1. Noţiuni generale despre nursing

Procesul de nursing a reprezentat stabilirea unui nou cadru conceptual şi anume:
îngrijiri centrate nu pe sarcini, ci pe persoana îngrijită, având astfel un mod de
abordare unitar asupra individului. Demersul de îngrijire reprezintă un instrument
de individualizare, de personalizare a îngrijirilor. Satisfacerea în ansamblu a
nevoilor unei persoane, permite menţinerea unui echilibru între procesele
fiziologice şi psiho-sociologice ale persoanei, elemente care definesc starea de
homeostazie.
Virginia Henderson care a descris necesităţile fundamentale ale omului, ca bază
a îngrijirilor (publicaţii în anul 1955, apoi, 1966, 1977) – 14 Nevoi Fundamentale.
Activitatea să fie astfel centrată pe PERSOANĂ, iar asistenta să fie:- conştiinţa
celui lipsit de conştiinţă;
- ochiul pentru cel care şi-a pierdut vederea de curând;
- mâna pentru cel căruia i-a fost amputată;
- dragostea de viaţă pentru cele ce încearcă să se sinucidă;
Să posede: cunoştinţele necesare pentru tânăra mamă (Principii de bază, Virginia
Henderson).
Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson în procesul de îngrijire,
uşurează identificarea nevoilor pacientului, găsirea surselor de dificultate care
împiedică satisfacerea nevoilor şi permite stabilirea intervenţiilor capabile să
reducă influenţa acestor surse de dificultate în scopul de a ajuta persoana să-şi
recapete autonomia .
Virginia Henderson a prezentat rolul asistentei medicale astfel: ,,Rolul esenţial
al asistentei medicale, constă în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-şi
menţină sau recâştige sănătatea prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi
îndeplinit singur, dacă ar fi avut forţa, voinţa, sau cunoştiinţele necesare.
Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste funcţii astfel încât pacientul să-
şi recâştige îndependenţa cât mai repede posibil’’.
Funcţiile asistentei medicale sunt de natură:
- independentă
- dependentă
- interdependentă
Alte funcţii legate de natura funcţiilor menţionate anterior sunt:
- funcţia profesională
- funcţia educativă
- funcţia economic
- funcţia de cercetare
3.2. Îngrijiri autonome aplicate de asistenta medicală pacientelor cu fibrom
uterin
3.2.1. Intervenții autonome (independente)
Asigură confortul pacientei:
- într-o cameră cu mobilier redus şi uşor lavabil, care va fi curată, bine aerisită,
liniştită, în semiobscuritate, având temperaturi cuprinse între 18 şi 20ºC (căldura
excesivă deshidratează şi favorizează hipotermia), prevăzută cu instalaţii de oxigen
montate pe perete, cu prize în stare de funcţionare şi cu aparatură pentru aspiraţie.
- patul va fi accesibil din toate părţile şi va fi prevăzut cu muşama şi aleză, bine
întinse, fără pernă.
- căldura excesivă a patului produce transpiraţii, ceea ce duce la pierderi de apă, iar
senzaţia de frig duce la apariţia frisoanelor.

Asigură supravegherea, măsurarea şi notarea funcţiilor vitale:

Asigură supravegherea, măsurarea şi notarea funcţiilor vitale, respectiv: puls,
tensiune arterială, temperatură, respiraţie, în foaia de observaţie, şi aducerea la
cunoştinţa medicului, valorile patologice.
Asistenta medicală pregăteşte toate materialele necesare şi recoltează probele bio-
patologice pentru examenele de laborator prescrise. Asistenta este cea care
supraveghează permanent bolnava. Asistenta urmăreşte atitudinea bolnavei în pat,
poziţia pe care aceasta o ia, expresia feţei, culoare tegumentelor şi starea psihică.
Somnul bolnavei trebuie urmărit de către asistentă, atât cantitativ, cât şi calitativ,
precum şi din punct de vedere al orarului. Asistenta va urmări dacă somnul este
liniştit sau agitat, dacă doarme cu întreruperi sau fără întreruperi repetate.
Urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative ale organismului este obligatorie în cursul
oricărei boli, deoarece modificarea acestora reflectă în mare măsură starea generală
a bolnavei, precum şi evoluţia şi gravitatea bolii de care suferă. Totalitatea
observaţiilor asupra funcţiilor vitale se consemnează în foaia de temperatură a
bolnavei.
Măsurarea temperaturii se face cu termometrul, în mod obişnuit de două ori pe zi,
dimineaţa şi seara. Se notează în foaia de temperatură a bolnavei.
Pulsul trebuie urmărit, deoarece creşterea frecvenţei şi scăderea volumului sunt
semnele prăbuşirii circulaţiei sau hemoragiei în primele ore. În următoarele zile
trebuie corelat cu valoarea temperaturii.
Tensiunea arterială este o funcţie foarte importantă de urmărit şi orice modificare
care apare, trebuie notată în foaia de temperatură a bolnavei. Observarea şi notarea
în foaia de temperatură a respiraţiei bolnavei este tot aşa de importantă ca şi
celelalte funcţii vitale. Se urmăreşte frecvenţa, amplitudinea şi ritmicitatea
respiraţiei.
Urmărirea diurezei este importantă, deoarece în medicaţia prescrisă pot exista
medicamente care scad tensiunea arterială, dar au şi efect diuretic pentru bolnavă şi
urmăresc o creştere a cantităţii de urină.
Asistenta medicală urmăreşte apariţia complicaţiilor la pacientă şi intervine pentru
prevenirea acestora.
Asigură mobilizarea pacientei:
Mobilizarea trebuie să se realizeze cât mai precoce, întrucât diminuează frecvenţa
complicaţiilor venoase, evită escarele de decubit şi favorizează creşterea
amplitudinii respiratorii. Mobilizarea se face progresiv, până când bolnava capătă
încredere în forţele proprii şi se începe cu poziţia şezândă, apoi la marginea patului
şi după câteva minute, în picioare. Ridicarea bruscă şi trecerea prea rapidă în
picioare se poate solda cu apariţia unui deficit de irigaţie momentană a creierului,
ce poate fi urmată de pierderea cunoştinţei.
Asigură alimentaţia pacientei:
Se face cât mai precoce în funcţie şi de tipul intervenţiei. Se permite bolnavelor să
bea lichide (apa, ceai puţin îndulcit), la început cantităţi mici, apoi din ce în ce mai
mari. Ulterior se prescriu: supa de zarzavat strecurat, sărată normal, iaurt, lapte,
piure de legume, carne fiartă sau friptă.
- Servesc pacienta la pat aşezând-o în poziţie semişezândă.
- protejez lenjeria de corp şi de pat;
- explic pacientei necesitatea regimului alimentar;
- urmăresc ca pacienta să consume numai alimentele prescrise.
Asigură igiena pacientei:
La patul acesteia, prin efectuarea igienei locale parţiale sau generale în funcţie de
starea acesteia, asistenta medicală are obligaţia să îi schimbe pansamentul local ori
de câte ori este nevoie sau la intervenţia (recomandarea) medicului, menţionând în
fişa acesteia cantitatea de sânge eliminat, culoarea şi aspectul acestuia. În plus
asistenta medicală trebuie să asigure igiena şi confortul încăperii precum şi
aerisirea salonului pentru recuperarea în condiţii optime a pacientei şi evitarea
infecţiilor intraspitaliceşti. Toaleta locală (vaginală) este efectuată de către
asistenta medicală la recomandarea medicului, cu o soluţie antiseptică de
hipermanganat de potasiu, de două ori pe zi. Este recomandată toaleta locală după
fiecare micţiune şi scaun, pentru prevenirea infecţiilor. După toaletă piele se usucă
prin tamponare cu un prosop curat şi se aplică în interior un pansament steril
compresiv.
3.2.2. Supravegherea bolnavelor cu fibrom uterin
Are în vedere cazurile asimptomatice, ţinute sub observaţie şi tratarea
complicaţiilor, sechelelor postchirurgicale.
3.2.2.1. Dispensarizarea femeilor cu fibrom uterin asimptomatic:
- necesită supravegherea continuă a evoluţiei lor, pentru aprecierea ritmului de
creştere a fibromului;
- sunt necesare examene efectuate la 3 luni în primul an, apoi la 6 luni şi la un an în
cazurile staţionare;
- evitarea stării de congestie pelviană prin prescrierea unor măsuri de igienă;
- evitarea exerciţiilor violente şi a situaţiilor de erotism sexual;
- respectarea repausului în perioadele menstruale.
Dispensarizarea necesită o bună cooperare din partea femeilor şi de aceea este
nevoie de o pregătire psihologică şi educaţională corespunzătoare. În această
pregătire trebuie insistat pe caracterul benign al tumorii, care are o evoluţie lentă
cu risc neglijabil de cancerizare şi pentru care menopauza reprezintă o formă
naturală a vindecării.
3.2.2.2 Supravegherea cazurilor tratate hormonal:
- iniţierea tratamentului se face după un prealabil bilanţ lipidic şi glucidic, clinic şi
general;
- supravegherea tratamentului se face prin controale repetate la 3 luni, când se
evaluează eficienţa tratamentului, greutatea bolnavei, TA, glicemia;
- tratamentul se întrerupe când persistă sau se accentuează durerile, tumora creşte
şi se ramoleşte;
- după întreruperea tratamentului, tumora revine la dimensiunile iniţiale în câteva
luni.
3.2.2.3 Recuperarea bolnavei tratate chirurgical:
- recuperarea primară – vizează refacerea stării generale, corectarea anemiei şi a
unor incidente survenite în procesul de vindecare, precum şi o reintegrare familială
şi socio-profesională;
- recuperarea secundară – în sindromul dureros pelvin, tratamentul durerilor
pelviene este îndelungat, impune supraveghere medicală, este costisitor şi nu
întotdeauna cu eficienţă deplină.
3.2.3. Educația sanitară în fibromul uterin
În spitalele și secțiile de obstretică și ginecologie, contactul sistematic cu grupa
de populație deservită, creează condiții favorabile efectuării unei muncii de
educație sanitară continuă și organizată.
Aceste condiții se datoresc și faptului că femeia este foarte receptivă față de
sfaturile medicale din dorința de a evita orice complicație posibilă.
Femeile bolnave vor beneficia de influențe educaționale axate pe următoarea
tematică:
- natura bolii
- importanța urmăririi cu regularitate a tratamentului și a respectării sfaturilor date
de medic
- probleme legate de profilaxia și combaterea bolilor ginecologice
- complicațiile și recidivele
Cu convalescentele se recomandă în plus următoarele teme cu caracter general:
- igiena perioadei menstruale
- igiena vieții sexuale
- importanța culturii fizice pentru sănătatea femeii.
3.3. Îngrijiri delegate aplicate pacientelor cu fibrom uterin
3.3.1. Spălătura vaginală- reprezintă introducerea unui curent de lichid-apă sau
soluție medicamentoasă- în vagin, care, după ce spală pereții vaginali, se
evacuează pe lângă canulă. Scopul spălăturii vaginale este terapeutic reprezentând
îndepărtarea conținutului vaginal, dezlipirea exsudatelor patologice de pe mucoasă,
dezinfecția locală înaintea intervențiilor chirurgicale, calmarea durerilor, reducerea
proceselor inflmatorii.
3.3.2. Ecografia pelvină- este o metodă de investigație a porțiunii inferioare a
abdomenului extrem de utilă deoarece nu folosește radiații ionizante. Prin
ecografia pelvină se investighează la femeii vezica urinară, ovarele, uterul, colul
uterin, trompele uterine. Scopul ecografiei pelvine este:
- pentru precizarea cauzei unei dureri abdominale
- pentru a elucida originea unei hemoragii vaginale sau în cazul unei menstruații
abundente, în boala inflamatorie pelvină
- pentru elucidarea cauzei unei infertilități
- pentru studierea formei, mărimii uterului, grosimea endometrului, formei și
mărimii ovarelor, dacă există suspiciunea unor mase pe uter sau ovar.
3.3.3. Chiuretajul uterin - este un procedeu sigur de oprire a hemoragiei ce
constă în dilatarea colului uterin cu ajutorul unor dilatatoare și îndepărtarea
stratului superficial al mucoasei uterine (endometrul) cu o chiuretă, pensă sau
dispozitiv de biopsie. Scopul chiuretajului uterin este de a investiga endometrul,
pentru a îndepărta polipi, țesut restant sau proliferat în exces, pentru a desface o
sinechie uterină sau pentru a opri o hemoragie.
3.3.4. Recoltarea secrețiilor vaginale. Secreția vaginală reprezintă un transsudat
al mucoasei vaginale:
- conține celule epiteliale de descuamare și germeni a căror varietate este în funcție
de diferiți factori și de conținutul în glicogen
- glicogenul favorizează flora microbiană să fie reprezentată de germeni din grupul
Lactobacillus
- prezența glicogenului, a acidului lactic și Lactobacillus dau secreției vaginale un
pH acid cu rol de apărare contra infecțiilor
- perturbarea acestei prezențe determină apariția inflamațiilor (vaginitelor)
- examenul bacteriologic al secreției este dificil și fidelitatea rezultatelor este
condiționată de: prelevare, transport, examinare, interpretare
- prelevarea se face în primele 10 zile după ciclul menstrual
3.3.5. Investigații clinice și de laborator
- Investigaţii clinice: semne secundare, obezitate, teren varicos, anemie.
- Investigaţii de laborator:
Hb (hemoglobină), Ht (hematocrit), leucocite, trombocite, timp de coagulare
( TQ, TH, TS), VSH, grupa sanguină, Rh.
Examene biochimice ale sângelui: uree sanguină, glicemie, tymol, proteinemie.
Examen de urină: urocultură, test de sarcină.
Examen cardiologic: EKG, măsurarea TA, puls.
- Examinări complementare:
- histerometria: permite evidenţierea cavităţii uterine, alungite, deformate sau
alteori pare scurtată prin noduli submucoşi intracavitari;
- chiuretajul uterin: se face cu scop explorator, terapeutic, biopsic;
- histerosalpingografia: indicată în diagnosticarea unui fibrom submucos, se
efectuează cu o substanţă de contrast lipo- sau hidrosolubilă;
- radiografia simplă: evidenţiază tumorile calcifiate, ca pete alburii sau alb-cenuşii
rotunjite;
- flebografia uterină: metodă radiologică de vizualizare a vascularizaţiei pelvine,
utilizând calea endouterină de injectare a substanţei de contrast;
- examenul ecografic: apreciază dimensiunile, numărul şi chiar topografia
tumorilor, excluzând o sarcină; dă detalii asupra situaţiei fibromului, depistează
leziuni asociate şi permite supravegherea tratamentului;
- examen colposcopic şi citologic;
- histeroscopia: vizualizează baza de implantare a unui fibrom endocavitar;
- celioscopia;
- cistografia;
- clisma baritată.
3.4. Intervenții interdependente
Pacienta cu fibrom uterin este consultată de specialistul obstetrician – ginecolog,
precizându-i diagnosticul de mai sus. La recomandarea medicului obstetrician a
fost necesară prezenţa psihologului clinician pentru efectuarea unei şedinţe de
consiliere psihologică în scop profilactic ca tratament suportiv, deoarece aceasta a
prezentat o stare de anxietate puternică datorată tabloului simptomatic prezent. În
urma efectuării acestei şedinţe starea pacientei s-a ameliorat simţitor deoarece i s-a
explicat necesitatea spitalizării şi efectuarea tratamentului ce se impune
diagnosticului de fibrom uterin.
 CAPITOLUL 4. PLANURI DE ÎNGRIJIRE

Caz clinic nr 1
Nume: C
Prenume: R
Data nașterii: 15.07.1965
Domiciliul: Rm. Vâlcea
Profesie: contabil
Stare civilă: căsătorită
Data internării: 29.03.2014
Diagnostic la internare: Fibrom uterin
Motivele internării: metroragie și dureri lombo-pelviene
Istoricul bolii: Pacienta relatează că actualul puseu hemorogic a debutat cu
două săptămâni înaintea internării la care s-au adăugat și durerile lombo-
pelviene.
La internare bolnava prezintă stare generală satisfăcătoare, paliditate, subfebrilă
(temperatura de 36,7° C), diureză normală; tranzit intestinal normal; TA
170/80 mmHg; puls 80 bătăi/minut, respiraţia 13r/minut.
Examenul de specialitate arată un abdomen suplu, vulva și vagin suple,col fără
leziuni. La tușeul vaginal: col inchis, corp uterin mărit de volum cât un
pumn de adult, dur, neregulat cu anexe suple.
I. Culegerea de date pe cele 14 nevoi
1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație:
- TA 170/80 mmHg
- puls 80 bătăi/minut
- respiraţia 13r/minut
- torace normal conformat, care participă simetric la mişcările respiratorii;
- coloraţia tegumentelor este palidă.
2. Nevoia de a bea și a mânca:
- înălțimea: 1.57 m
- greutate: 53 kg
- dentiție completă fără carii
- se hidratează corespunzător (2l lichide/zi)
- orarul meselor este de trei mese principale şi două gustări
- nu fumează, consumă cafea 1/zi dimineața; consumă alcool ocazional
- abdomen suplu
- nu prezintă alergii (alimentare sau medicamentoase)
3. Nevoia de a elimina:
- Urina: - canitate 1400ml/24h
- frecvență 6-7 micțiuni/zi
- culoare: urina are culoare galben pai
- miros specific de bulion
-Materii fecale: - tranzit intestinal prezent
- frecvență 1 scaun/zi
- culoare brun închis
 - miros fecaloid
- Metroragie moderată - actualul puseu hemorogic a debutat cu două
săptămâni înaintea internării
- Transpirații în limte normale
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură:
- prezintă postură adecvată
- în ortostatism: capul drept, spatele drept, brațele pe lângă corp, șoldurile gambele
drepte
- aparat locomotor integru şi mobil, ceea ce îi permite pacientei o independenţă
totală în mişcare, atât ca amplitudine, cât şi ca mobilitate articulară;
5. Nevoia de a dormi și a se odihni:
- doarme 6-7 ore pe noapte
- se trezește frecvent, se simte obosită
- oboseală
- disconfort
- pacienta cunoaște necesitățile de somn ale organismului
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca:
- pacienta se îmbracă și se dezbracă singură, fără ajutor
- prezintă interes pentru o ținută curată și adecvată
- alege vestimentația în funcție de vârstă și de ocazie
7. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale:
- Temperatura: 36,7˚C
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele:
- tegumente integre
- își aplică singură măsurile de igienă bucală și corporală
- pacienta este curată și îngrijită
- dentiție fără carii
9. Nevoia de a evita pericolele:
- pacienta prezintă dureri lombo-pelviene,
- pacienta prezintă stare de neliniște, agitație, teamă, iritabilitate, oboseală
10. Nevoia de a comunica:
- pacienta prezintă o funcționare adecvată a organelor de simț
- pacienta are o exprimare clară a gândurilor
- limbajul verbal este precis, clar
- facies expresiv, privire seminificativă
11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori de a practica
religia:
- pacienta este de religie ortodoxă
- citește cărți religioase
- participă la slujbele religioase în zilele de sărbatoare și duminica
- nu percepe boala ca pe o pedeapsă
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării:
- pacienta este capabilă sa ia decizii
- participă la îngrijiri
- acceptă și solicită ajutorul
- se consideră mulțumită de sine
13. Nevoia de a se recreea:
- pacienta comunică mult cu ceilalți pacienți
- ascultă muzică, urmărește emisiuni tv, citește cărți
- petrece foarte mult timp cu familia în diferite împrejurări
14. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea:
- este interesată de acumularea de noi cunoștinte în legătura cu boala și cu
procedeele medicale de investigație și tratament
- este preocupată de impactul pe care această afecțiune îl are asupra vieții de
familie și a celei profesionale.

II. Analiza și interpretarea datelor

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație
Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independență dependență
- respiraţia 13r/minut - TA 170/80 mmHg - metroragia
- torace normal - puls 80 bătăi/minut
conformat, care participă - coloraţia tegumentelor
simetric la mişcările este palidă.
respiratorii

PES: Circulație inadecvată datorită metroragiei manifestată prin hipertensiune

arterială, tahicardie și paliditate.
2. Nevoia de a bea și a mânca
Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independență dependență
- înalțimea : 1.57 m - nu prezintă - nu prezintă
- greutate : 53 kg
- dentiție completă fără
carii
- se hidratează
corespunzător (2l
lichide/zi)
- mănâncă trei mese pe
zi și două gustări
- nu fumează, consumă
cafea 1/zi dimineața;
- consumă alcool
ocazional
- abdomen suplu
- nu prezintă alergii
(alimentare sau
medicamentoase)

3. Nevoia de a elimina
Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independență dependență
- Urina: - canitate - hemoragii neregulate, - leziuni ale uterului
1400ml/24h aciclice, survenite între
-frecvență 6-7 micțiuni/zi două menstre
- culoare: galben pai
- miros specific de bulion
-Materii fecale: - tranzit
intestinal prezent
- frecvență 1 scaun/zi
- culoare brun închis
- miros fecaloid

PES: Eliminare vaginală inadecvată datorită leziuni la nivelul uterului manifestată

prin hemoragii neregulate, aciclice, survenite între două menstre.
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independență dependență
- prezintă postură - nu prezintă - nu prezintă
adecvată
- în ortostatism: capul
drept, spatele drept,
brațele pe langă corp,
șoldurile gambele drepte
- aparat locomotor
integru şi mobil, ceea ce
îi permite pacientei o
independenţă totală în
mişcare, atât ca
amplitudine, cât şi ca
mobilitate articulară;

5. Nevoia de a dormi și a se odihni

Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independență dependență
- pacienta cunoaște - doarme 6-7 ore pe - durere
necesitățile de somn ale noapte
organismului - se trezește frecvent, se
simte obosită
- oboseală
- disconfort

PES: Insomnie datorită durerii manifestată prin treziri frecvente, oboseală,

disconfort.

6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca

Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independență dependență
- pacienta se îmbracă și - nu prezintă - nu prezintă
se dezbracă singură, fără
ajutor
- prezintă interes pentru o
ținută curată și adecvată
- alege vestimentația în
funcție de vârstă și de
ocazie

7. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale

Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independență dependență
- Temperatura : 36,7˚C - nu prezintă - nu prezintă

8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele

Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independență dependență
- tegumente integre - nu prezintă - nu prezintă
- își aplică singură
măsurile de igienă bucală
și corporală
- pacienta este curată și
îngrijită
- dentiție fără carii

9. Nevoia de a evita pericolele

Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independență dependență
- trăiește într-un mediu - pacienta prezintă dureri - modificări patologice
sănătos lombo-pelviene, ale uterului
- pacienta prezintă stare
de neliniște, agitație,
teamă, iritabilitate

PES: Metroragie datorată modificărilor patologice ale uterului manifestată prin

dureri lombo-pelviene,agitație.
10. Nevoia de a comunica
Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independență dependență
- pacienta prezintă o - nu prezintă - nu prezintă
funcționare adecvată a
organelor de simț
- pacienta are o
exprimare clară a
gândurilor
- limbajul verbal este
precis, clar
- facies expresiv, privire
seminificativă

11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori de a practica religia

Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independență dependență
- pacienta este de religie - nu prezintă - nu prezintă
ortodoxă
- citește cărți religioase
- participă la slujbele
religioase în zilele de
sărbătoare și duminica
- nu percepe boala ca pe
o pedeapsă
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independență dependență
- pacienta este capabilă - nu prezintă - nu prezintă
sa ia decizii
- participă la îngrijiri
- acceptă și solicită
ajutorul
- se consideră mulțumită
de sine

13. Nevoia de a se recreea

Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independență dependență
- pacienta comunică mult - nu prezintă - nu prezintă
cu ceilalți pacienți
- ascultă muzica,
urmărește emisiuni tv,
citește cărți
- petrece foarte mult timp
cu familia în diferite
împrejurări

14. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea

Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independență dependență
- este interesată de - nu prezintă - nu prezintă
acumularea de noi
cunoștințe în legătura cu
boala și cu procedeele
medicale de investigație
și tratament
- este preocupată de
impactul pe care această
afecțiune îl are asupra
vieții de familie și a celei
profesionale

III. Probleme prioritare

1. Eliminare vaginală inadecvată datorită leziuni la nivelul uterului manifestată
prin hemoragii neregulate, aciclice, survenite între două menstre.
2. Circulație inadecvată datorită metroragiei manifestată prin hipertensiune
arterială, tahicardie și paliditate.
3. Metroragie datorată modificărilor patologice ale uterului manifestată prin
dureri lombo-pelviene, agitație.
4. Insomnie datorită durerii manifestată prin treziri frecvente, oboseală, disconfort.

IV. Plan de îngrijire a pacientei cu fibrom uterin

Ziua 1
Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții Intervenții
afectată nursing autonome delegate
1.Nevoia de a -eliminare - pacienta să -protejez patul cu - fac spălătura
elimina vaginală prezinte mușama și aleză vaginală la
inadecvată eliminare -aplic pansament indicația
datorită vaginală absorbant medicului
leziuni la adecvată -schimb -recoltez
nivelul până la pansamentul des secreție
uterului externare -pregătesc vaginală
manifestată pacienta pentru pentru
prin spălătura vaginală examenul
 hemoragii -pregătesc citologic și
neregulate, materialele bacteriologic
aciclice, necesare pt la indicația
survenite între spălătura vaginală medicului
două menstre -liniștesc pacienta
în legătură cu
problema sa
2.Nevoia de a -circulație -pacienta să -învăț pacienta să - administrez
respira și a inadecvată prezinte reducă consumul tratament
avea o bună datorită circulație de grăsimi și sare prescris de
circulație metroragiei adecvată și din alimentație medic
manifestată tegumente - aplic tehnici de -anticoagulant
prin roz în 48 ore favorizare a Fraxiparină
hipertensiune circulației, 1ml
arterială, exerciții pasive subcutanat
tahicardie și - măsor T.A și
paliditate pulsul și le notez
în F.O
3. Nevoia de -metroragie -pacienta să - așez pacienta în - la indicația
a evita datorată nu mai poziție medicului
pericolele modificărilor prezinte corespunzătoare adiministrez
patologice ale dureri lombo- -favorizez Calmogen 1
uterului pelviene până adaptarea tb/zi
manifestată la externare pacientei la noul
prin dureri mediu
lombo- -furnizez explicatii
pelviene, clare și precise
agitație asupra îngrijirilor
programate
-asigur un climat
de liniște
4.Nevoia de a -insomnie -pacienta să - observarea stării - adiministrez
dormi și a se datorită nu mai psihice a pacientei la indicația
odihni durerii prezinte și a medicului
manifestată insomnie în comportamentului sedative:
prin treziri 24 ore : agitație, teamă, Diazepam
frecvente, neliniște 1tb/zi, ceaiuri
oboseală, - redarea încrederii liniștitoare
disconfort în sine
-învațarea
 pacientei să
efectueze tehnici
de relaxare

Evaluare: Pacienta nu mai prezintă insomnie în urma intervențiilor autonome și

delegate. Pacienta prezintă în continuare o eliminare menstruală inadecvată,
circulație inadecvată și dureri lombo-pelviene.

Ziua 2
Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții Intervenții
afectată nursing autonome delegate
1.Nevoia de -eliminare - pacienta să - asigur - administrez la
a elimina vaginală prezinte repaus la pat indicația
inadecvată eliminare - învăt medicului
datorită vaginală pacienta antialgice și
leziuni la adecvată tehnici de medicație
nivelul până la relaxare sedativă
uterului externare - aplic - fac spălătură
manifestată pansament vaginală la
prin absorbant indicația
hemoragii - schimb medicului
neregulate, pansamentul
aciclice, des
survenite - protejez
între două patul cu
menstre mușama și
aleză, la
nevoie
2.Nevoia de -circulație -pacienta să - măsor T.A și -administrez
a respira și a inadecvată prezinte pulsul și le medicația la
avea o bună datorită circulație notez în F.O indicația
circulație metroragiei adecvată și - aplic tehnici medicului:
manifestată tegumente de favorizare - homeostatice
prin roz în 24ore a circulației: - Adrenostasin
hipertensiune exerciții -
arterială, active, pasive, Antianemice:Acid
 tahicardie și masaje folic 1 tb/zi per os
paliditate - informez
pacienta
asupra
stadiului bolii
sale, asupra
gr. de efort pe
care poate să-l
depună,
asupra
importanței
continuării
tratamentului
medicamentos
3. Nevoia de -metroragie -pacienta să - asigur - la indicația
a evita datorată nu mai condiții de medicului
pericolele modificărilor prezinte mediu adiministrez
patologice ale dureri adecvate, Calmogen 1 tb/zi
uterului lombo- pentru a evita
manifestată pelviene pericolele
prin dureri până la - amplasez
lombo- externare pacienta în
pelviene, salon în
agitație funcție de
starea ei
- iau măsuri
sporite de
evitare a
transmiterii
infecțiilor în
cazul
îmbolnăvirilor
cu boli
transmisibile

Evaluare: La sfârșitul celei de-a doua zi pacienta prezintă circulație adecvată.

Intervențiile continuă pentru nevoia de a elimina și de a evita pericolele.
Ziua 3
Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții Intervenții
afectată nursing autonome delegate
1.Nevoia de -eliminare - pacienta să -protejez patul - fac spălătura
a elimina vaginală prezinte cu mușama și vaginală la
inadecvată eliminare aleză indicația
datorită vaginală -aplic medicului
leziuni la adecvată pansament -recoltez secreție
nivelul până la absorbant vaginală pentru
uterului externare -schimb examenul
manifestată pansamentul citologic și
prin des bacteriologic la
hemoragii -pregătesc indicația
neregulate, pacienta pentru medicului
aciclice, spălătura - administrez la
survenite vaginală indicația
între două -pregătesc medicului
menstre materialele antialgice și
necesare pt medicație
spălătura sedativă
vaginală
-liniștesc
pacienta în
legătură cu
problema sa

2. Nevoia de -metroragie -pacienta să - așez pacienta - la indicația

a evita datorată nu mai în poziție medicului
pericolele modificărilor prezinte corespunzătoar adiministrez
patologice ale dureri e Calmogen 1 tb/zi
uterului lombo- -favorizez
manifestată pelviene adaptarea
prin dureri până la pacientei la
lombo- externare noul mediu
pelviene, -furnizez
agitație explicații clare
și precise
 asupra
îngrijirilor
programate
-asigur un
climat de liniște

Evaluare: În urma intervențiilor autonome și delegate pacienta prezintă în

continuare metroragie și dureri lombo-pelviene. Intervențiile continuă.

Caz clinic nr. 2

Nume: B
Prenume: Z
Data nașterii: 21.05.1967
Domiciliul: Băbeni
Profesie: casnică
Stare civilă: căsătorită, 2 copii
Data internării: 20.02.2014
Diagnostic la internare: Fibrom uterin
Motivele internării: Metroragie, dureri pelvine, insomnie
Istoricul bolii: Pacienta în vârstă de 46 ani se internează în secția OG II a SJU
Vâlcea pentru pelvialgii și metroragie, care au avut un caracter intermitent și care
s-au intensificat în ultimele 4 ore. Pacienta nu se poate odihni în cursul nopții, este
agitată din cauza intensificării simptomatologiei dureroase și a hemoragiei. Se
internează pentru investigații și tratament de specialitate.

I .Culegerea de date pe cele 14 nevoi

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație
- puls 95p/min, filiform
- T.A : 100/50 mmHg
- respirație : 17 r/min
- torace normal conformat
- tegumente palide cu extremități cianotice
2. Nevoia de a bea și a mânca
- dentiție completă fără carii
- mănâncă trei mese pe zi și două gustări
- nu fumează, consumă cafea 2/zi dimineața; consumă alcool ocazional
- abdomen sensibil la palpare în hipogastru
- nu prezintă alergii (alimentare sau medicamentoase)
- înălțimea: 1.70 m
- greutate: 72 kg
- se hidratează corespunzător (2l lichide/zi)
3. Nevoia de a elimina
- Urina: - canitate 1200ml/24h
- frecvență 5-6 micțiuni/zi
- culoare: urina are culoare galben ca paiu
- miros specific de bulion
-Materii fecale: - tranzit intestinal prezent
- frecvență 1 scaun/zi
- culoare brun închis
- miros fecaloid
- de aproximativ un an de zile de când a fost diagnosticat fibromul uterin, pacienta
a prezentat la 3-4 luni metroragie cu caracter intermitent, metroragie care s-a
intensificat în ultimele ore.
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
- sistem osteo-articular integru
- sistem conjunctivo-adipos bine reprezentat
- se simte slabită din cauza pierderii de sânge suferită și nu își poate menține
poziția ortostatică, amețește la schimbarea de poziție.
5. Nevoia de a dormi și a se odihni
- doarme 5-6 ore pe noapte
- se trezește frecvent, se simte obosită
- oboseală
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
- pacienta se îmbracă și se dezbracă singură
- prezintă interes pentru o ținută corespunzătoare
- alege vestimentația în funcție de vârstă și ocazie
7. Nevoia de a menține temperatura în limite normale
- temperatura : 36,5˚C
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele
- tegumente palide cu extremități cianotice din cauza metroragiei
- pacienta are deprinderi igienice formate (face baie zilnic, are părul pieptănat,
unghile tăiate scurt)
- datorită slabiciunii, amețelii și metroragiei prezintă un ușor deficit de îngrijire.
9. Nevoia de a evita pericolele
- pacienta prezintă dureri pelvine de intensitate medie, abdomen sensibil la palpare
în hipogastru
- prezintă stare de neliniște moderată datorită îngrijorării asupra evoluției și
prognosticului bolii.
10. Nevoia de a comunica
- facies expresiv
- limbajul verbal este clar, precis în concordanță cu cel nonverbal, își eprimă cu
usurință nevoile, dorințele, gândurile și emoțiile
- comunicarea cu personalul și cu familia este bună
- prezintă o funcționare adecvată a organelor de simț
11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori de a practica religia
- este de religie ortodoxă
- participă duminica la serviciul religios
- beneficiază de asistența religoasă oferită de spital
- nu percepe boala ca pe o pedeapsă divină
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
- își acceptă rolul social și are o imagine pozitivă de sine
- dorește să se întoarcă la treburile cotidiene la externarea din spital
13. Nevoia de a se recreea
- îi place să citească și să urmărească emisiuni tv, ascultă muzica
- petrece timp de calitate cu familia și prietenii
14. Nevoia de a învața cum să-și păstreze sănătatea
- este interesată de acumularea de noi cunoștințe în legătură cu boala și cu
procedeele medicale de investigație și tratament
- este preocupată de impactul pe care această afecțiune îl are asupra vieții de
familie.

II. Analiza și interpretarea datelor

1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație
Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independență dependență
- respirație : 17 r/min - puls 95 p/min, filiform - metroragie
-torace normal conformat - T.A: 100/50 mmHg
-tegumente palide cu
extremități cianotice

PES: Circulație inadecvată datorită metroragiei persistente manifestată prin puls

filiform, hipotensiune arterială, tegumente palide cu extremități cianotice.

2.Nevoia de a bea și a mânca

Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate

independență dependență
- dentiție completă fără - nu prezintă - nu prezintă
carii
- mănâncă trei mese pe
zi și două gustări
- nu fumează, consumă
cafea 2/zi dimineața;
- consumă alcool
ocazional
- nu prezintă alergii
(alimentare sau
medicamentoase)
- înălțimea : 1.70 m
- greutate: 72 kg
- se hidratează
corespunzător (2l
lichide/zi)

3. Nevoia de a elimina
Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independență dependență
- Urina: - cantitate - de aproximativ un an de - leziuni la nivelul
1200ml/24 zile de când a fost
uterului
- frecvență 5-6 diagnosticat fibromul
micțiuni/zi uterin, pacienta a
- culoare: urina are prezentat la 3-4 luni
culoare galben ca paiu metroragie cu caracter
- miros specific de bulion intermitent, metroragie
- Materii fecale: - tranzit care s-a intensificat în
intestinal prezent ultimele ore
-frecvență 1 scaun/zi
- culoare brun închis
- miros fecaloid

PES: Eliminare vaginală inadecvată datorită leziunii la nivelul uterului manifestată

prin metroragie persistentă.

4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate

independență dependență
- sistem osteo-articular - se simte slabită din -metroragia
integru cauza pierderii de sânge
- sistem conjunctivo- suferite și nu își poate
adipos bine reprezentat menține poziția
ortostatică,
- amețește la schimbarea
de poziție

PES : Postură inadecvată datorită metroragiei manifestată prin stare de slăbiciune

și amețeli.

5. Nevoia de a dormi și a se odihni

Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate
independență dependență
- nu prezintă - doarme 5-6 ore pe - dureri pelvine și
noapte
metroragie
- se trezește frecvent, se
simte obosită
- astenie

PES: Perturbarea somnului datorat durerilor pelvine și metroragiei manifestată prin

somn necorespunzător cantitativ și calitativ.

6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca

Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate

independență dependență
- pacienta se îmbracă și -nu prezintă - nu prezintă
se dezbracă singură
- prezintă interes pentru o
ținută corespunzătoare
- alege vestimentația în
funcție de vârstă și ocazie

7. Nevoia de a menține temperatura în limite normale

Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate

independență dependență
- temperatura: 36,5˚C - nu prezintă - nu prezintă
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele

Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate

independență dependență
-pacienta are deprinderi - tegumente palide cu - metroragie
igienice formate (face extremități cianotice din
baie zilnic, are părul cauza metroragiei
pieptanat, unghile tăiate - prezintă un ușor deficit
scurt) de îngrijire

PES: Alterarea potențială a integrității pielii datorită slăbiciunii și a metroragiei

manifestată prin tegumente palide cu extremități cianotice.

9. Nevoia de a evita pericolele

Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate

independență dependență
-microclimat - pacienta prezintă dureri - modificări patologice
corespunzător din punct pelvine de intensitate
uterine
de vedere calitativ (temp. medie, abdomen sensibil
ambiantă 18-22˚C; mediu la palpare în hipogastru
fără poluare fonică, - prezintă anxietate
chimică, microbiană moderată datorită
îngrijorării asupra
evoluției și
prognosticului bolii

PES: Alterarea stării de confort datorită modificărilor patologice de la nivelul

uterului manifestată prin dureri și anxietate.
10. Nevoia de a comunica

Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate

independență dependență
- facies expresiv - nu prezintă - nu prezintă
- limbajul verbal este
clar, precis în
concordanță cu cel
nonverbal, își eprimă cu
ușurință nevoile,
dorințele, gândurile și
emoțiile
- comunicarea cu
personalul și cu familia
este bună
- prezintă o funcționare
adecvată a organelor de
simț

11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori de a practica religia

Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate

independență dependență
- este de religie ortodoxă - nu prezintă - nu prezintă
- participă duminica la
serviciul religios
- beneficiază de asistența
religoasă oferită de spital
- nu percepe boala ca pe
o pedeapsă divină
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate

independență dependență
- își acceptă rolul social - nu prezintă - nu prezintă
și are o imagine pozitivă
de sine
- dorește să se întoarcă la
treburile cotidiene la
externarea din spital

13. Nevoia de a se recreea

Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate

independență dependență
- îi place să citească și să - nu prezintă - nu prezintă
urmărească emisiuni tv ,
ascultă muzică
- petrece timp de calitate
cu familia și prietenii

14. Nevoia de a învața cum să-și păstreze sănătatea

Manifestări de Manifestări de Sursa de dificultate

independență dependență
- este interesată de - nu prezintă - nu prezintă
acumularea de noi
cunoștințe în legătură cu
boala și cu procedeele
medicale de investigație
și tratament
- este preocupată de
impactul pe care această
afecțiune îl are asupra
vieții de familie
III. Probleme prioritare

1. Eliminare vaginală inadecvată datorită leziunilor uterului manifestată prin

metroragie persistentă.
2. Circulație inadecvată datorită metroragiei persistente manifestată prin puls
filiform, hipotensiune arterială, tegumente palide cu extremități cianotice.
3. Postură inadecvată datorită slăbiciunii apărută în urma metroragiei persistente.
4. Perturbarea somnului datorat durerilor pelvine și metroragiei manifestată prin
somn necorespunzător cantitativ și calitativ.
5. Alterarea potențială a integrității pielii datorită slăbiciunii și a metroragiei.
6. Alterarea stării de confort datorită fibromului uterin manifestată prin dureri și
anxietate.
IV. Plan de îngrijire a pacientei cu fibrom uterin

Ziua 1

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții Intervenții

afectată nursing autonome delegate
1. Nevoia de Eliminare - pacienta să -asigur repaus -recoltez
vaginală prezinte la pat secreție
a elimina
inadecvată eliminare -aplic vaginală
datorită unor vaginală pansament pentru
leziuni ale adecvată până absorbant examenul
uterului la externare -schimb citologic și
manifestată prin pansamentul bacteriologic
metroragie des la indicația
persistentă -pregătesc medicului
pacienta fizic - fac spălătura
și psihic pt vaginală la
spălătura indicația
vaginală medicului
-pregătesc
materialele
necesare
pentru
spălătura
vaginală
2. Nevoia de Circulație -pacienta să -învăț - administrez
a respira și a inadecvată prezinte pacienta să
tratament
avea o bună datorită circulație reducă
circulație metroragiei adecvată și consumul de prescris de
persistente tegumente roz grăsimi și sare
medic
manifestată prin în 48 de ore din
puls filiform, alimentație anticoagulant
hipotensiune - aplic tehnici
Fraxiparină
arterială, de favorizare
tegumente a circulației, 1ml
palide cu exerciții
 extremități pasive subcutanat
cianotice - măsor T.A și
pulsul și le
notez în F.O
3. Nevoia de Postură - pacienta să -planific un - administrez
a se mișca și inadecvată prezinte o program de la indicația
a avea o bună datorită postură exerciții și de medicului
postură slăbiciunii adecvată în 24 mers în vitamine și
apărută în urma ore funcție de glucoza 5%
metroragiei capacitatea în perfuzie
persistente pacientei
- ajut pacienta
să facă băi
calde ,
exerciții fizice
-asigur igiena
tegumentelor
4. Nevoia de Perturbarea -pacienta să -învăț -la indicația
somnului beneficieze de pacienta să medicului
a dormi și a
datorită somn practice administrez o
se odihni durerilor corespunzător tehnici de tableta de
pelvine și vârstei în 48 relaxare Diazepam
metroragiei de ore câteva minute
manifestată prin înainte de
somn culcare
necorespunzăto -învăț
r cantitativ și pacienta ca
calitativ înainte de
culcare să
citească o
carte
-întocmesc un
program de
odihnă
corespunzător
organismului
5. Nevoia de Alterarea - pacienta să - indentific -administrez
a fi curat, potențială a prezinte împreună cu
la indicația
îngrijit, de a integrității pielii tegumente și pacienta
proteja datorită mucoase cauzele medicului
tegumentele slăbiciunii și a normal declanșatoare Etamsilat
și mucoasele metroragiei colorate în 24 ale slăbiciunii
1fl/zi I.M
manifestată prin ore -efectuez
tegumente toaleta
palide și regiunii
extremități genitale
cianotice -conștientizez
pacienta în
legătură cu
importanța
menținerii
curate a
tegumentelor
6.Nevoia de a Alterarea stării -pacienta să -favorizez - la indicația
evita de confort fie echilibrată adaptarea
medicului
pericolele datorită psihic până la pacientei la
modificărilor externare noul mediu adiministrez
patologice de la - furnizez
Calmogen 1
nivelul uterului explicații
manifestată prin clare și tb/zi
dureri și precise asupra
anxietate îngrijirilor
programate
-asigur un
climat de
liniște

Evaluare: Pacienta prezintă o postură adecvată și prezintă tegumente și mucoase

normale în urma intervențiilor autonome și delegate. Pacienta prezintă în
continuare o circulație inadecvată, insomnie, eliminare vaginală inadecvată,
anxietate și dureri.
Ziua 2

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții Intervenții

afectată nursing autonome delegate
1. Nevoia de Eliminare - pacienta să -protejez patul - fac
vaginală prezinte cu mușama și spălătura
a elimina
inadecvată eliminare aleză vaginală la
datorită vaginală -aplic indicația
leziunilor adecvată până pansament medicului
uterului la externare absorbant - administrez
manifestată prin -schimb la indicația
metroragie pansamentul medicului 1
persistentă des fl Etamsilat
-liniștesc i.m
pacienta în
legătură cu
problema sa
- pregătesc
pacienta pentru
spălătura
vaginală
-pregătesc
materialele
necesare pt
spălătură

2. Nevoia de Circulație -pacienta să -măsor pulsul și - administrez

a respira și a inadecvată prezinte T.A și le notez tratamentul
avea o bună datorită circulație în F.O prescris de
circulație metroragiei adecvată și - informez medic
persistente tegumente roz pacienta asupra
manifestată prin în 24 de ore stadiului bolii
puls filiform, sale
hipotensiune -urmăresc
 arterială, efectul
tegumente medicamentelor
palide cu
extremități
cianotice
3. Nevoia de Perturbarea -pacienta să -ajut pacienta -la indicația
somnului beneficieze să-ș planifice medicului
a dormi și a
datorită de somn activități adiministrez
se odihni durerilor corespunzător cotidiene o tableta de
pelvine si vârstei în 48 -învăț pacienta Diazepam
metroragiei de ore să facă o
manifestată prin plimbare
somn înainte de a se
necorespunzător culca
cantitativ și -ofer pacientei
calitativ o cană cu ceai
4.Nevoia de Alterarea stării -pacienta să -în timpul zilei - la indicația
a evita de confort fie echilibrată discut cu medicului
pericolele datorită psihic până la pacienta despre adiministrez
modificărilor externare cauza anxietății Calmogen 1
patologice de la -explic tb/zi
nivelul uterului pacientei că
manifestată prin este permis să-
dureri și și exprime
anxietate anxietatea și
neliniștea

Evaluare : La sfârșitul celei de-a doua zi pacienta prezintă circulație adecvată.

Intervențiile continuă pentru nevoia de a elimina, de a dormi și a se odihni și de a
evita pericolele.
Ziua 3

Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții Intervenții

afectată nursing autonome delegate
1. Nevoia de Eliminare - pacienta să -explic - administrez
vaginală prezinte pacientei scopul la indicația
a elimina
inadecvată eliminare intervențiilor medicului 1
datorită vaginală -urmăresc fl Etamsilat
leziunilor adecvată până efectul i.m
uterului la externare medicamentulor
manifestată prin asupra
metroragie organismului
persistentă -aplic
pansament
absorbant
-schimb
pansamentul
des

2. Nevoia de Perturbarea -pacienta să -elaborez -la indicația

somnului beneficieze împreună cu medicului
a dormi și a
datorită de somn pacienta un adiministrez
se odihni durerilor corespunzător program de o tabletă de
pelvine și vârstei în 24 activitate care Diazepam
metroragiei de ore să corespundă
manifestată prin stării pacientei
somn -observ și notez
necorespunzător calitatea și
cantitativ și orarul somnului
 calitativ

3.Nevoia de Alterarea stării -pacienta să -evaluez - la indicația

a evita de confort fie echilibrată caracteristicile medicului
pericolele datorită psihic până la durerii adiministrez
modificărilor externare -asigur Calmogen 1
patologice de la pacientei tb/zi
nivelul uterului poziție
manifestată prin antalgică
dureri și -sugerez
anxietate pacientei
utilizarea
gândurilor
pozitive cu
privire la starea
sa de sănătate

Evaluare: În urma intervențiilor pacienta nu mai prezintă insomnie. Pacienta

prezintă în continuare metroragie și este în continuare anxioasă și are dureri.
Intervențiile continuă.
 6. CONCLUZII

În urma elaborării lucrării de faţă, reiese că fibromul uterin este o boală ce pune
probleme majore organismului uman, de aceea, în activitatea noastră, noi,
asistentele medicale, trebuie să dăm dovadă de o conduită corectă în îngrijirea şi
educaţia bolnavelor. Astfel, responsabilităţile esenţiale ale asistentei medicale sunt
de a promova păstrarea sănătăţii şi înlăturarea suferinţei. Respectul de viaţă, de
demnitatea umană şi faţă de drepturile omului, fac parte din îngrijirea medicală, iar
aceasta nu trebuie să fie influenţată de considerente privind naţionalitatea, religia,
culoarea, vârsta, sexul, opiniile politice sau statutul social. Asistenta
medicală acordă îngrijiri pentru sănătatea individului, familiei şi colectivităţii,
coordonându-şi activitatea împreună cu alte persoane ce muncesc în alte discipline
din domeniul sănătăţii.
Asistenta medicală are rolul de a observa modificările survenite pacientului,
modificări care trebuie raportate medicului, notarea zilnică în foaia de observaţie a
parametrilor fiziologici, recoltarea de produse biologice şi patologice, aplicarea
măsurilor de tratament igieno – dietetic. Asistentei medicale îi revine de asemenea
datoria de a asigura condiţii favorabile, aerisirea zilnică a salonului, schimbarea
lenjeriei de pat şi de corp, de câte ori este necesar, întocmirea unui plan de
îngrijire, administrarea tratamentului indicat de medic.
 În lucrarea ce se intitulează ̦ ̦ Îngrijirea pacientelor cu fibrom uterin ̓ ̓, structurată
pe IV capitole, în capitolul 1 am descris noțiuni despre anatomia și fiziologia
aparatului genital feminin. Aparatul genital feminin este format dintr-un grup de
organe interne localizate în pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge) şi
ovarele şi dintr-o parte externă – vulvă.
Ovarele – sunt cele două glande sexuale care produc celulele sexuale feminine-
ovulele şi în acelaşi timp secretă doi hormoni : foliculina şi luteina (progesteronul)
Uterul – este un organ musculos, cavitar, impar în care se dezvoltă oul; la sfârşitul
sarcinii el expulzează fătul şi anexele lui. Este situat în pelvis, înapoia vezicii
urinare, înaintea rectului şi deasupra vaginului.
Vulva - reprezintă organul genital extern al femeii.
Vaginul (Vagina volpos) - este un conduct musculo-conjunctiv, median și
nepereche, care prin extremitatea superioară se inseră pe colul uterin, iar cu
extremitatea inferioară se deschide ȋn vestibulul vaginal, spațiul delimitat de cele
două labii mici.
În capitolul 2 am descris fibromul uterin care reprezintă o tumoare benignă format
din țesut muscular neted de tip miometrial și din țesut conjunctiv. Factorii care
determină apariția sa sunt: tulburările hormonale, existența unei gene care prin
diverse mutații ar duce la constituirea formațiunii tumorale, proces de
neurofibromatoză generalizată. Fibromul uterin se manifestă prin menoragii,
metroragii, durere vie, uneori violentă, tahicardie, greţuri, vărsături, balonament
abdominal, contractură musculară, iar la examenul vaginal, tumoarea dureroasă,
mai ales la nivelul pediculului său. Tratamentul în fibroamele complicate implică
sancţiune chirurgicală iar în fibroamele necomplicate, presupun doar supraveghere
prin examen clinic vaginal periodic și tratament medicamentos.
Capitolul 3 cuprinde noțiuni despre nursing, îngrijiri autonome și delegate aplicate
pacientelor cu fibrom uterin, intervenții interdependente.
Nursingul înseamnă îngrijiri centrate nu pe sarcini, ci pe persoana îngrijită, având
astfel un mod de abordare unitar asupra individului.
Îngrijiri delegate acordate pacientelor cu fibrom uterin:
- spălătura vaginală reprezintă introducerea unui curent de lichid-apă sau soluție
medicamentoasă- în vagin
- ecografia pelvină investighează la femeii vezica urinară, ovarele, uterul, colul
uterin, trompele uterine.
- chiuretaj uterin este un procedeu sigur de oprire a hemoragiei
- recoltarea secrețiilor vaginale se face din: orificiul glandelor Bartholin, orificiul
colului uterin, meatul urinar.
Educația sanitară în fibromul uterin:
- natura bolii
- importanța urmăririi cu regularitate a tratamentului și a respectării sfaturilor date
de medic
- probleme legate de profilaxia și combaterea bolilor ginecologice
- complicațiile și recidivele
- igiena perioadei menstruale
- igiena vieții sexuale
- importanța culturii fizice pentru sănătatea femeii
Capitolul 4 conține două cazuri clinice pentru două paciente cu fibrom uterin
studiate de mine în timpul practicii efectuate în secția Obstretică-Ginecologie II
Cele două paciente s-au prezentat în secția OG II acuzând: metroragii, dureri
pelvigenitale, dureri lombo-pelviene, insomnie. În urma acordării intervențiilor
specifice și a tratamentului prescris de medic starea lor de sănătate s-a ameliorat.
Pacienta B. Z. în vârstă de 46 ani se internează în sectia OG II a SJU Vâlcea
pentru pelvialgii și metroragie, care au avut un caracter intermitent și care s-au
intensificat în ultimele 4 ore. În urma culegeri de date pe cele 14 nevoi au rezultat
6 diagnostice de nursing pentru următoarele nevoi: nevoia de a respira și a avea o
bună circulație; de a elimina; de a se mișca și a avea o bună postură; de a dormi și
a se odihni; de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele; de a evita
pericolele. Nevoia prioritară am considerat că ar fi nevoia de a elimina deoarece
metroragia este principalul simptom în fibromul uterin, după care efectuez îngrijiri
proprii care îmi revin mie și îngrijiri delegate care sunt stabilite de către medic
pentru cele 6 nevoi afectate.
În prima zi de îngrijiri recoltez secreție vaginală pentru examenul citologic și
bacteriologic la indicația medicului, fac spălătura vaginală la indicația medicului. Îi
asigur repaus la pat pacientei, măsor funcțiile vitale și le notez în F.O. Starea
pacientei nu s-a ameliorat și intervențiile continuă pentru a doua zi.
În a doua zi administrez medicația prescrisă de medic în F.O, pregătesc pacienta
fizic și psihic pentru intervențiile care urmează a-i fi făcute, recomand pacientei să
fie liniștită. Pacienta nu mai este slabită și prezintă tegumente și mucoase normale
la sfârșitul celei de-a doua zi. Pacienta încă prezintă insomnie, metroragie,
anxietate și dureri.
Administrez medicația prescrisă de medic și în a treia zi, măsor și notez funcțiile
vitale în F.O, îi explic pacientei necesitatea prezentării periodic la medicul
ginecolog. Pacienta se odihnește corespunzător organismului, nu mai prezintă
insomnie, dar este în continuare anxioasă și prezintă dureri.
După cele trei zile de intervenții autonome și delegate pacienta prezintă o
ameliorare a stării de sănătate reducându-i-se durerea și starea de anxietate,
metroragia persistând încă. Intervențiile continuă pentru cele trei nevoi până la
externare.
 7. FIȘE TEHNOLOGICE

Fișa nr. 1
Recoltarea secrețiilor vaginale
Pregătirea psihică a pacientei:
- se anunță și i se explică necesitatea efectuării examinării
Pregatirea fizică:
- cu 2 zile înainte de recoltare se recomandă repaus terapeutic și sexual
- se așează pacienta în poziție ginecologică pe masa ginecologică
- se efectuează toaleta organelor genitale externe cu apă sterilă, fără soluții
dezinfectante sau săpun
Materiale necesare:
- mănuși sterile de cauciuc
- specule vaginale, ansă de platină
- pipete Pasteur, eprubete
- lame de sticlă
- lampă de spirt
- creion dermatograf
Tehnica recoltării secrețiilor vaginale:
- asistenta se spală pe mâini
- îmbracă mănuși sterile
- îndepărtează labiile mari și mici
- recoltează cu ansa sau cu tamponul fixat în porttampon din următoarele locuri de
elecție: orificiul glandelor Bartholin, orificiul colului uterin, meatul urinar
- recoltarea se face cu valve și specule sterile evitând atingerea vulvei sau a
pereților vaginului
- se efectuează câte două frotiuri pentru fiecare produs recoltat pentru examen
citologic, iar pentru examenul bacteriologic se recoltează cu ansa din eprubeta
sterilă.
Fișa nr. 2
Spălătura vaginală
Pregătirea psihică a pacientei:
- îi explic pacientei modul de efectuare a spălăturii
- îi explic pacientei necesitatea efectuării examenului
Pregătirea fizică a pacientei:
- se izolează patul cu un paravan
- se protejează patul cu mușama și aleză
- se așază pacienta în poziție ginecologică
- se introduce bazinetul sub bazinul pacientei
- se spală organele genitale cu apă și săpun
- se acoperă regiunea vulvei cu un strat subțire de vaselină
Materiale necesare:
- de protecție:- paravan, prosoape
- traversă, mușama
- învelitori de flanelă
- sterile: - canulă vaginală
- irigator, vată
- nesterile: - stativ pentru irigator
 - bazinet
- medicamente: - 2l soluție medicamentoasă (apă oxigenată, soluție cloramină,
permanganat de K 1/2000, oxicianură de mercur 1/4000, soluție sublimat 1%)
Tehnica spălăturii vaginale:
- începe cu spălarea și dezinfectarea mâinilor
- se adaptează canula la tubul irigatorului, se elimină aerul
- se așează irigatorul la 50-75 cm înălțime față de simfiza pubiană
- se verifică temperatura soluției
- se reperează orificiul de intrare în vagin, se deschide robinetul și se introduce
canula odată cu curentul de lichid până în fundul de sac posterior al vaginului
- se retrage canula înainte ca irigatorul să se golească, se pensează tubul și se
depune în tăvița renală
- se usucă regiunea genitală cu vată și prosoape
- se îndepărtează materialele folosite
- se ajută să se îmbrace
- se așează comod în pat
- se aerisește salonul
Fișa nr. 3
Ecografia pelvină
Pregătirea psihică a pacientei:
- îi explic pacientei modul de efectuare a ecografiei
- îi explic pacientei necesitatea efectuării examenului
Pregatirea fizică:
- se îndepărtează hainele din zona respectivă
- se aplică pe piele un gel, pe care se plasează transductorul, care va fi mișcat de-a
lungul abdomenului
- pacientei i se poate cere să-și schimbe poziția
- să stea nemișcată
- să își țină respirația
- în total examinarea durează circa 20-30 de minute.
Materiale necesare:
- computer care analizează, generând imagini care sunt proiectate în timp real pe
un monitor, putând fi studiate pe loc, stocate sau imprimate
- transductorul poate fi plasat pe abdomen, dar și în interiorul organismului, pentru
a obține imagini de o mai mare acuratete.
Tehnica ecografiei pelvine:
- un transconductor care emite ultrasunete este plasat pe abdomen
- la impactul cu structurile organismului se produc ecouri, care sunt captate de
același transconductor și transmise unui computer care le analizează, generând
imagini care sunt proiectate în timp real pe monitor, putând fi sudiate pe loc,
stocate și imprimate
- în ecografia pelvină transconductorul poate fi plasat pe abdomen, dar și în
interiorul organismului pentru a obține imagini de o mai mare acuratețe.Astfel
poate fi introdus în interior la femei pentru studierea organelor genitale interne.
- cu ocazia ecografiei pelvine se poate realiza și ghida o puncție-biopsie sau drena
un abces sau un chist.
Fișa nr. 4
Chiuretajul uterin
Pregătirea psihică a pacientei:
- îi explic pacientei modul de efectuare a chiuretajului și o încurajez să nu-i fie
teamă de această tehnică
- îi explic pacientei necesitatea efectuării acestui chiuretaj
Pregatirea fizică:
- efectuarea unor analize de sânge și urină înaintea chiuretajului
- pacienta să nu consume cu câteva zile înainte de chiuretaj medicamente precum
aspirina și să evite alcoolul, tigările și laxativele
- se protejează patul cu mușama și aleză
- se așază pacienta în poziție ginecologică
Materiale necesare:
- instrumente metalice speciale numite dilatatoare
- chiuretă
- tăviță renală
Tehnica chiuretajului uterin:
- se face anestezie generală sau epidurală
- intervenția durează în jur de 20 de minute
- medicul dilată cervixul cu ajutorul dilatatoarelor
- urmatorul pas este răzuirea propriu-zisă a endometrului de pe suprafața uterului
cu ajutorul chiuretei, până se îndepărtează orice conținut care ar pune în pericol
viața pacientei
- femeia care a fost supusă chiuretajului va resimți o serie de crampe de tipul celor
menstruale timp de câteva ore, maximum o zi
- durerile pot fi ameliorizate cu ajutorul unor medicamente pe bază de Ibuprofen
sau Naproxen.
 8. BIBLIOGRAFIE

1. ̦ ̦ Obstretică și Ginecologie ̓ ̓ - V.Nițescu, Ed. Didactică-Pedagogică

2. ̦ ̦ Chirurgie și specialități înrudite ̓ ̓ - Dr. Vasile, Dr. M. Grigoriu, Ed. Didactică-
Pedagogică
3. ̦ ̦ Anatomia omului ̓ ̓ - Victor Popilian, Ed. ALL, 2008
4. ̦ ̦ Tehnica îngrijirii bolnavului ̓ ̓ - Carol Mozeș, Ed. MEDICALĂ, 2003
5. ̦ ̦ Anatomia și fiziologia omului ̓ ̓ - Dr. Georgeta Baltă, Dr. Cezar Niculescu,
Dr. Radu Carnacilu, Ed. CORINT 2009
6. Prof. Dr. N. Angelescu – „ Propedentica medico – chirurgicală”, Ed.
Medicală, Bucureşti, 1995
7. Dr. G. Baltă – „ Tehnici generale de ingrijirea bolnavilor”, vol.I, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1988
8. I. Negruţiu şi colab. – „ Obstetrică – Ginecologie”, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1981
9. E. Proca – „ Tratat de patologie chirurgicală”, vol.VII, Ed. Medicală,
Bucureşti, 1986
10. C. Rădulescu – „ Ginecologie”, vol. II, Ed. Medicală, Bucureşti, 1995
11. V.I. Surcel – „ Fibromul uterin”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,1990
12. L.Titircă – „ Ghid de nursing”, Ed. Viaţa Medicală Romanească, Bucureşti,
1995
13.http://www.scritub.com/medicina/ANATOMIA-SI-FIZIOLOGIA-
ORGANEL2242417921.php
14.http://www.sfatulmedicului.ro/external/uploads/galerii_foto/504/
OG_fem_anatomie_4.jpg
15.http://www.contraboli.ro/ciclul-menstrual-si-ovulatia-pe-intelesul-tuturor/
16.http://www.ginecologie.ro/Default.aspx?
&articolid=9&gv570__gvac=1&gv570__gvpi=4&language=ro-RO&tabid=148
17.http://www.corpul-uman.com/2012/02/anatomia-trompelor-uterine.html
18.http://www.sanoo.ro/admin/images/temp/7911301162821.jpg