Motto:

„Sǎnǎtatea este o comoarǎ pe care puţini ştiu sǎ o preţuiascǎ

deşi aproape toţi se nasc cu ea!”
HIPOCRATE

1
Cuprins
ARGUMENT ................................................................................................................. 3
PARTEA TEORETICĂ ............................................................................................... 4
I. Noțiuni de anatomia si fiziologia organelor genitale feminine .......................... 4
II. Clinica afecțiunii. Sarcina extrauterină ........................................................... 24
II.1. Definiția .......................................................................................................... 24
II.2. Clasificare ....................................................................................................... 25
II.3. Etiopatogenie .................................................................................................. 27
II.4. Simptomatologia ............................................................................................. 28
II.5. Examenele paraclinice .................................................................................... 31
II.6. Diagnostic pozitiv si diferential...................................................................... 32
II.7. Tratamentul ..................................................................................................... 40
PARTEA SPECIALA ................................................................................................. 42
I. Fisa tehnologica – Rolul aistentei medicale in stabilirea diagnosticului ......... 42
II. Planul de nursing. Prezentare cazuri studiate. ............................................... 45
CAZUL CLINIC NR. 1 .......................................................................................... 50
CAZUL CLINIC NR. 2 .......................................................................................... 59
CAZUL CLINIC NR. 3 .......................................... Error! Bookmark not defined.
CONCLUZII................................................................................................................ 78
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................... 79

2
 ARGUMENT

Am ales sa efectuez aceasta lucrare deoarece am observat numarul mare de

sarcini extrauterine la femei de vârsta fertila. Impresionata de dorinta lor de a avea
un copil, am contribuit si eu la îngrijire, tratament si educatie sanitara.
Sarcina extrauterina apare cand exista probleme la nivelul trompelor
uterine, cand ovulul prins in trompa nu mai este lasat sa inainteze pana in uter.
Acesta situatia apare, mai ales, in doua cazuri: la femei care au avut
inflamatii in zona pelvina foarte dese sau infectii in zona genitala.
Ovocitul nu este mutat in uter si ramane si creste in trompa. Mai exista si
alte tipuri de extrauterine cum ar fi abdominala, cand ovocitul creste in peritoneu,
sau cervicala, cand implantarea se face pe col, dar aceste cazuri sunt foarte rare.
Sarcina extrauterină reprezintă cauza cea mai frecventă a hemoragiilor
intraabdominale, fiind o urgenţă ginecologică şi cauza primordială a deceselor
materne în primul trimestru de gestaţie. Conform datelor literaturii, sarcina
ectopică ocupă locul lider în structura afecţiunilor ginecologice acute, constituind
circa 47%. Frecvenţa sarcinii ectopice variază între 6 şi 16% din numărul total de
sarcini. Este asociată cu incidenţa în creştere a bolii inflamatorii pelvine,
endometriozei cât şi a sarcinilor obţinute după tehnici de reproducere asistată.
Incidenţa actuală a sarcinii extrauterine este de 100-175 de SE pe an pentru
100 000 femei cu vîrsta cuprinsă între 15 şi 44 ani, ceea ce corespunde unei rate de
2 SE la 100 de naşteri. Incidenţa SE a variat semnificativ, observându-se o creştere
în ultimii 30 ani, fiind explicată prin prevalenţa crescută a factorilor de risc ca
maladiile sexual transmisibile şi tabagismul. Eşecul contracepţiei de urgenţă a fost
evidenţiat în ultimii ani drept alt factor de risc.
În ultimul deceniu în literatura de specialitate se menţionează o creştere
bruscă a incidenţei SE (de 3-5 ori). Se semnalează o creştere graduală, dar
constantă a frecvenţei sarcinii ectopice în ultimii 10 ani de la 1/179 până la 1/108.

3
Unii autori raportează o dublare sau chiar trplare a incidenţei sarcinii ectopice în
ultimele două decenii în diverse regiuni ale globului. Alţi autori raportează o
incidenţă a sarcinii ectopice de 23.1/1000 (1:43) de naşteri, aceasta fiind
responsabilă de 48,5% din urgenţele ginecologice şi 8,6% din decesele materne, şi
chiar se indică o creştere a incidenţei sarcinii extrauterine cu 30% în ultimii 10 ani.
Sarcina extrauterina (ectopica) exclude situatia in care sarcina poate fi dusa
pana la termen sau, macar, pana la o data la care poate fi salvata. In general,
aceasta duce la moartea fatului inainte de luna a treia de sarcina.
De asemenea, ea poate sa reprezinte o cauza de deces in randul femeilor
insarcinate. Sarcina extrauterina trebuie diagnosticata intr-un stadiu precoce, iar in
cazul in care mergi la doctor doar in momentul in care au aparut complicatii
hemoragice, situatia a devenit grava si iti pune viata in pericol.
Prin studierea acestor cazuri de sarcina extrauterina, am ajuns la o
intelegere si cunoastere a fiintei umane si a modului în care se pot initia si intretine
relatii interpersonale cooperante bazate pe respect intre membrii echipei de
ingrijire si pacient.

PARTEA TEORETICĂ

I. Noțiuni de anatomia si fiziologia organelor genitale feminine

Desi structurile de baza de la care porneste dezvoltarea embrionara sunt

identice la barbati si la femei, sub influenta hormonilor sexuali, organele genitale
la femei se dezvolta diferit fata de organele genitale la barbati.
Sistemul reproducator feminin este alcatuit din
 organe genitale interne si
 organe genitale externe.
Anatomia organelor genitale interne este prezentata in pozele de mai jos:

4
 Organe
genitale interne la femei

Organele/structurile de baza ale organelor genitale interne la femei:

1. ovare,
2. trompe uterine,
3. uter,
4. vagin.
1. Ovarele au rolul de a secreta hormoni sexuali si de a produce ovule in
procesul numit ovulatie.
2. Trompele uterine realizeaza comunicarea dintre ovare si uter pentru a
facilita intalnirea dintre ovul si spermatozoizi pentru fecundatie, ulterior
transportand ovulul fecundat spre uter la inceputul sarcinii.
3. Principalul rol al uterului este de a gazdui sarcina pe parcursul celor
3 trimestre de sarcina.
4. Vaginul permite introducerea spermatozoizilor in uter pentru a migra
spre trompele uterine unde vor intalni ovulul pentru fecundatie.
A doua component a aparatului genital feminin, organele genitale
feminine externe, este prezentata in imaginile de mai jos:

5
 Organe genitale externe la femei
Componenta aparatului genital feminin extern este: vulva alcatuita din labii
mari, labii mici, clitoris si uretra. Anexele organelor genitale externe sunt:
ligamente, glande etc, care ajuta la mentinerea pozitiei organelor genitale interne.
Pe parcursul vietii, datorita solicitarilor pe care le suporta organele genitale
la femei (nastere, activitate fizica, scaderea nivelelor de estrogen etc), apare riscul
prolapsului genital, definit prin caderea organelor genitale interne (uter) si
exteriorizarea lor la nivelul organelor genitale externe.
Daca apar factori perturbatori in dezvoltarea organelor genitale la
femei in timpul vietii intrauterine, anatomia organelor genitale, atat interne cat si
externe, poate fi afectata la diferite nivele, sindromul numindu-se Mayer
Rokitansky Kuster Hauser.
O alta posibilitate este expunerea la nivele crescute de hormoni masculini,
organele genitale feminine primind aspectul celor masculine. Fenomenul este
ilustrat in imagini unde se poate observa asemanarea patologica cu organele
genitale externe la barbati.

6
 Organele genitale ale femeii îndeplinesc functiunea de reproducere si le
vom descrie in cele ce urmeaza:
Ovarele sunt cele doua glande sexuale care produc celulele sexuale
feminine - ovulele. Acestea sunt conduse în tubele uterine, unde se produce
fertilizarea. Tubele sunt doua conducte prin care oul fertilizat este condus în uter,
organul principal al gestatiei. În uter se dezvolta oul fecundat pâna la nastere.
Dupa uter umeaza vagina, organul prin care fatul este expulzat la nastere, dar care
totodata este si organul copulatiei. La intrarea vaginei se gasesc o serie de
formtiuni, care împreuna formeaza vulva.
Tubele uterine, uterul si vagina constituie caile genitale. Acestea
împreuna cu ovarele alcatuiesc organele genitale interne.
Formatiunile vulvei se mai numesc si organe genitale externe.
Ovarele sunt glandele sexuale ale femeii si determina caracterele sexuale
primare. În ovare se produc ovulele. În afara de acest rol, ovarele mai îndeplinesc
un important rol de glande endocrine, prin secretia hormonilor sexuali. Ovarele
împreuna cu tubele si ligamentele largi sunt numite de clinicieni anexele
uterului.
Forma. Ovarul a fost comparat cu o migdala verde; el are forma unui ovoid
putin turtit. Este dispus cu axul mare vertical si i se descriu:doua fete (mediala si
laterala), doua margini (libera si mezovariana), doua extremitati (tubarasi uterina).
Culoarea, aspectul, consistenta si dimensiunile ovarelor se modifica în
raport cu vârsta si perioadele fiziologice ale femeii.
Culoare. Ovarul este albicios la nou nascuta, roz palid la fetita, la femeia
adulta are o culoare rosiatica ce se accentueaza în timpul menstruatiei. Dupa
menopauza devine albicios cenusiu.
Aspectul ovarului este neted si regulat pâna la pubertate. De la aceasta
epoca capata un aspect neregulat, suprafata sa fiind presarata cu numeroase
depresiuni, cicatrici, unele lineare altele neregulate. Cicatricile rezulta din
involutia corpilor galbeni.

7
 Consistenta ovarului la femeia adulta este elastica, dar ferma astfel ca el
este palpabil la examenul ginecologic. Dupa menopauza capata o consistenta dura,
fibroasa.
Numarul ovarelor. În mod normal sunt doua. Pot exista ovare
supranumerate, dupa cum poate lipsi un ovar.
Dimensiunile ovarului cresc cu vârsta pâna la maturitate. La femeia adulta,
are aproximativ urmatoarele dimensiuni: 4 cm lungime, 3 cm latime, 1 cm
grosime. Dupa menopauza el se atrofiaza progresiv.
Greutatea ovarului la femeia adulta este de aproximativ 6-8g.
În perioada preovulatorie, ovarul care va elimina ovulul îsi mareste volumul,
devenind de doua sau chiar de trei ori mai mare ca înainte.
Situatie. Ovarul se gaseste în cavumul retrouterin, adica în compartimentul
cavitatii pelviene aflat înapoia ligamentelor largi. El este alipit de peretele lateral
al axcavatiei, sub bifurcatia arterei iliace comune.
Mijloacele de fixare. Ovarul e suspendat de ligamentul larg. El e fixat -
relativ - prin pediculul sau vasculo-nervos si prin patru ligamente:
1.ligamentul suspensor;
2.ligamentul propriu al ovarului;
3.ligamentul tuboovarian si
4.mezovarianul.
1.Ligamentul suspensor. Este o formatiune fibro-musculara, alaturi de care
coboara si pediculul vasculo-nervos superior al ovarului. Ligamentul pleaca din
fosa iliaca, coboara prin vasele iliace externe si strâmtoarea exterioara a pelvisului,
patrunde în unghiul supero-lateral al ligamentului larg si se fixeaza pe extremitatea
tubara a ovarului si pe mezovarium.
2.Ligamentul propriu al ovarului numit si ligamentul utero-ovarian - este
un cordon fibro-muscular situat în aripioara posterioara a ligamentului larg. Se
întinde între extremitatea uterina a ovarului si unghiul uterului.

8
 3.Ligamentul tuboovarian leaga extremitatea tubara a ovarului de
infundibilul tubei si asigura contactul dintre aceste doua organe. Este format tot
din fibre conjuctive si musculare netede.
4.Mezovarul este o plica a foitei posterioare a ligamentului larg, prin care
ovarul este suspendat de acesta. Este o formatiune scurta, prin care vasele si nervii
abordeaza ovarul.
Raporturi
1. Fata laterala priveste spre peretele excavatiei pelviene si raspunde fosei
ovariene.
2. Fata mediala e acoperita de tuba uterina si mezosalpinge. Aceasta fata
vine în raport cu ansele ileonului, apoi cu colonul sigmoidian în stânga, cu cecul si
apendicele vermiform în dreapta.
3. Marginea mezovariana este legata prin mezovar de foita posterioara a
ligamentului larg. Pe aici elementele vasculo-nervoase abordeaza ovarul - pe
aceasta margine se gaseste deci hilul ovarului.
4. Marginea libera sau posterioara vine în raport cu ansele intestinului
subtire.
5. Extremitatea tubara sau superioara e rotunjita si da insertie
ligamentelor suspensor al ovarului si tuboovarian.
6. Extremitatea uterina sau inferioara e mai ascutita; pe ea se prinde
ligamentul propriu al ovarului.

Structura ovarului
Ovarele sunt organele principale ale aparatului genital al femeii.
Pe sectiune ovarul apare constituit în felul urmator: la suprafata este acoperit
de un epiteliu, sub care se gaseste un învelis conjuctiv. Sub aceste învelisuri se
gasesc cele doua zone caracteristice ale ovarului: una centrala, medulara si alta
periferica, corticala.

9
 1.Epiteliul este simplu, cubic sau turtit si se opreste brusc la nivelul hilului;
de aici se continua cu mezoteliul mezovarului. Linia de separatie dintre epiteliu si
mezoteliu e foarte neta (linia lui Farre). Dedesuptul epiteliului se gaseste o patura
subtire, albicioasa, rezistenta, formata din fire conjuctive - albugineea ovarului,
care se continua fara delimitare neta cu stroma corticalei.
2.Sustanta medulara are o culoare rosiatica si e caracterizata printr-o
structura intens vascularizata.
Este formata din tesut conjunctiv lax si fibre musculare netede provenite din
parametru.
Între aceste elemente se gasesc numeroase vase sanguine si limfatice. Se
mai afla si fibre nervoase, precum si mici grupuri de celule nervoase simpatice
dispuse în regiunea hilului. În vecinatatea mezovarului se gaseste o rudimentara
retea ovariana.
3.Substanta corticala are o culoare galbena-cenusie si contine foliculii
ovarieni în diferite faze de evolutie sau involutie.
Cea mai mare parte a corticalei este formata dintr-un tesut conjunctiv,
extrem de bogat în celule, unele cu caractere embrionare si care are semnificatia
de stroma.
Stroma corticalei contine foliculii ovarieni în diferite faze de evolutie.
Forma initiala o constituie foliculii primordiali, care au aspectul unor corpusculi
sferoidali plini. Urmeaza o lunga gama de forme evolutive: foliculii primari,
asemanatori însa ceva mai tari decât cei primordiali; foliculii secundari plini si
care devin apoi cavitari si foliculii tertiari maturi de Graaf.
Dezvoltarea si maturarea foliculilor ovarieni cuprinde o serie de
transformari succesive pe care le sufera ovogoniile (celulele sexuale) si celulele
foliculare (celule stelite), pâna la eliminarea unui ovul prin fenomenul ovulatiei.
Dupa ovulatie, evolutia folocului ovarian este încheiata. În cavitatea
foliculara se va organiza o noua structura numita corpul galben.

10
 Atât foliculul ovarian cavitar cât si corpul galben au si o importanta functie
endocrina. În timp ce foliculul ovarian cavitar are o dubla functie: la nivelul sau se
desfasoara procesele ovogenezei, dar unele structuri ale sale elaboreaza si
hormoniisexuali feminini sau estrogenii, corpul galben are numai functie
endocrina: el produce progesteronul.
Dezvoltarea si maturarea foliculilor ovarieni sunt procese ritmice, periodice,
care în mod normal se desfasoara într-un interval de 28 de zile si constituie în
totalitatea lor ciclul ovarian.
Raportate la un ciclu menstrual, succesiunea este urmatoarea: dezvoltarea si
maturarea folicului ovarian se petrece între zilele 1-a si a 13-a; ovulatia se produce
în ziua a 14-a; constituirea si evolutia corpului galben au loc între zilele 15-25; iar
între zilele 26-28 se produce degenerarea corpului galben, care va fi înlocuit cu un
tesut cicatricial - corpul albicans.
Fenomenele care caracterizeaza ciclul ovarian se gasesc sub control
hipotalamo-hipofizar. La nivelul hipotalamusului sunt elaborati factorii eliberatori.
Acestia sunt transportati la hipofiza anterioara si aici regleaza producerea
hormonilor gonadotropi. Nucleii neutro-secretori ai hipotalamusului sunt
influentati de concentratia sanguina a hormonilor ovarieni, dar se gasesc si sub
influenta nervoasa centrala.
Folicului matur, tertiar, sau foliculul ovarian veziculos constituie
stadiul de dezvoltare completa a folicului secundar cavitar. Peretele folicului
veziculos este format din 4 straturi concentrice care de la interior spre exterior
sunt:
1)membrana granuloasa, formata din celule foliculare dispuse pe 2-3
rânduri;
2)membrana bazala foliculara;
3)tunica interna si
4)tunica externa.

11
 Foliculul cuprinde în interiorul sau lichid folicular. Celulele foliculare din
imediata apropiere a ovocitului devin prismatice, înalte, se dispun radiar si
constituie coroana radiata.
Functia endocrina a ovarului se instaleaza la pubertate si dureaza pâna la
climacteriu. Aceasta functie se desfasoara sub dependenta hormonilor gonadotropi
antehipofizari (FSH, LH, sau ICSH si LTH), controlati prin factorii eliberatori
hipotalamici. Hormonii secretati de ovar sunt estrogenii si progesteronul.
Estrogenii sunt elaborati de tunica interna a tecii foliculilor.
Progesteronul este secretat de corpul galben. Progesteronul are urmatoarele
actiuni:
1) regleaza ciclul menstrual;
2) pregateste mucoasa uterina pentru nidarea oului si are rol important în
mentinerea sarcinii;
3) determina modificari ciclice ale epiteliului vaginal; 4)cantitatile mari de
progesteron inhiba producerea LH-ului antehipofizar, împiedicând ovulatia.
Ovarul mai secreta în mod continuu si cantitati mici de hormoni androgeni,
necesari pentru echilibrul hormonal.
Tubele uterine
Tubele sau trompele uterine sunt doua conducte musculo-membraboase care
se întind de la coarnele uterine pâna la ovare.
Tubele au un rol important în captarea ovulului, apoi în vehicularea acestuia
si a spermiilor. În treimea sa laterala se petrece fecundatia. Ea ofera apoi conditii
favorabile pentru efectuarea primelor diviziuni ale zigotului si migrarea acestuia
spre cavitatea uterina.
Forma - portiunile tubei. Tuba are o lungime de 10-12 cm; ea prezinta 4
segmente:
1.infundibilul;
2.portiunea ampulara;
3.istmul si

12
 4.portiunea uterina.
1.Infundibilul compus dintr-un pachet de 10-15 ciucuri sau fimbrii care
masoara în medie 10-15 mm.
2.Portiunea ampulara sau ampula tubei e segmentul cel mai lung al ei.
Masoara 7-9 cm si reprezinta aproape doua treimi din lungimea totala a tubei.
3.Istmul patrunde în cornul uterului, între ligamentul rotund si ligamentul
propriu al ovarului. Masoara 3-4 cm lungime si are 3-4 mm diametru.
4.Portiunea uterina strabate peretele uterului. Este scurta (1 cm) si îngusta
(1 mm). O teaca de tesut conjunctiv o separa de peretele uterin.
Orificiile tubare sunt doua: ostiul abdominal se gaseste în centrul
infundubilului; ostiul uterin are 1 mm diametru si se deschide în unghiul superior
al cavitatii uterine.
În raport cu traiectul pe care-l urmeaza i se descriu tubei doua segmente:
1)Portiunea transversala se întinde de la uter pâna la extremitatea inferioara
a ovarului. Ea este formata de catre istmul tubei si e situata în marginea superioara
a ligamentului larg.
2)Portiunea ansiforma e formata de catre ampula tubulara si înconjoara
ovarul în felul urmator: porneste de la extremitatea lui inferioara, urca pe marginea
mezovarica, îi ocoleste extremitatea superioara si descinde pe marginea lui libera.
Situatie. Mijloace de fixare. Tubele uterine sunt în continuare cu uterul.
Ele sunt situate în marginea superioara a ligamentelor largi în mezosalpinge.
Situatia lor depinde deci de cea a uterului si a ligamentelor largi. Tuba e mai fixa
în portiunea mediala decât în portiunea lateral& 242q1623c #259;.
Conformatie interioara. La interior, tuba e strabatuta de un canal îngust de
1-2 mm în portiunea uterina; el se largeste pâna la 5 mm la nivelul ampulei.

Structura tubelor uterine

Peretele tubei este format din trei tunici: seroasa, musculara si mucoasa.

13
 a)Tunica seroasa - provine din ligamentul larg. Înveleste suprafata
exterioara a tubei inclusiv a infundibilului.
Sub peritoneu se gaseste patura subseroasa, un strat subtire de tesut
conjunctiv lax în care calatoresc principalele ramificatii vasculare si nervoase.
b)Tunica musculara este formata dintr-un sistem spiralat de fibre
musculare netede. Pe sectiune transversala se deosebesc trei paturi musculare:
exterioara, longitudinala; mijlocie, circulara; interioara, longitudinala. În realitate
cele trei paturi se continua între ele realizând un sistem unitar.
c)Tunica mucoasa e formata din lamina proprie (corion) si dintr-un epiteliu
unistratificat cilindric. Acest epiteliu e constituit din celule ciliate si celule
secretorii. Celulele secretorii elaboreaza un produs de aspect mucos, care
împreuna cu lichidul absorbit din cavitatea peritoneala, formeaza secretia sau
lichidul tubar care serveste la nutritia zigotului si a blastocistului.
Vascularizaţia si inervaţia ovarului si a tubei uterine
Artere. Artera primara a ovarului este artera ovariana, iar a tubei artera
uterina.
1)Artera ovariana ia nastere din aorta abdominala, coboara în bazin în
ligamentul suspensor al ovarului si patrunde în ligamentul larg. Aici se împarte în
doua ramuri: tubara si ovariana.
2)Artera uterina este o ramura a arterei iliace interne. La nivelul unghiului
uterului se divide si ea în doua ramuri terminale: tubara si ovariana.
Ramurile omonime se anastomozeaza în plin canal si formeaza doua arcade:
arcada paraovariana situata în mezovar si arcada subtubara în mezosalpinge.
Din arcada paraovariana se desprind 10-12 artere spiralate.
Din arcada subtubara pleaca ramuri paralele, perpendiculare la tuba, având
un caracter terminal.
Dispoziticul arterial al tubei este deosebit de bogat la nivelul portiunii
istmice.

14
 Venele urmeaza în general dispozitia arterelor. Venele ovarului plecate din
retele capilare, formeaza o retea în portiunea medulara: de aici prin vene flexuoase
cu aspect varicos, ajung în hilul organului. Dupa ce primesc o serie de vene
provenite de la uter, venele ovarului primesc reteaua venoasa subtubara, apoi urca
alaturi de artera ovariana spre abdomen. În fosa iliaca se unesc într-un trunchi
unic, vena ovariana care se varsa în stânga în vena renala, iar în dreapta direct în
vena cava inferioara.
Venele tubei merg paralel cu arterele formând o retea subtubara. Medial
aceasta retea comunica cu venele uterului, iar lateral se uneste cu venele ovarului.
De la nivelul tubei, limfaticele coboara în mezosapinge si apoi, la marginea
anterioara a ovarului, se întâlnesc cu vasele limfatice ale acestuia si cu cele ale
corpului uterin.
Nervii sunt de natura organo-vegetativa, pentru ovar, provin în cea mai mare
parte din plexul ovarian si în cea mai mica masura din plexul uterin. La nivelul
ovarului firisoarele terminale sunt: vasomotorii, pentru vasele sanguine; motorii,
pentru fasciculele musculare; senzitive, pentru foliculi.
În medulara ovarului s-au descris celule nervoase care ar alcatui un ganglion
difuz simpatic.
Nervii tubei provin din plexul ovarian si di plexul uterin; ei urmeaza
traiectul vaselor.

Uterul
Uterul este un organ musculos, cavitar, în care se dezvolta oul; la sfârsitul
sarcinii el expulzeaza fatul si anexele lui. Este un organ median nepereche.
Conformaţia exterioară
Forma. Uterul are forma unui trunchi de con turtit în sens antero-posterior,
având baza orientata în sus si vârful trunchiat în jos. În partea sa mijlocie, uterul
prezinta o îngustare aproape circulara numita istm, care-l împarte în doua portiuni:
una superioara, mai voluminoasa, numita corp, si alta inferioara numita col.

15
 a)Istmul uterului este reprezentat printr-un sant semicircular, vizibil numai
pe fata anterioara si pe fetele laterale.
b)Corpul uterului are un aspect conoid, turtit antero-posterior, caruia îi
descriem: doua fete; doua margini; fundul; si doua unghiuri tubare.
Fata vezicala sau fata anterioara este plana sau usor bombata. Fata
intestinala sau fata posterioara este mult mai bombata decât cea vezicala; pe ea se
gaseste uneori o creasta verticala. Marginile, dreapta si stânge sunt usor concave la
nupilare si convexe la multipare. Fundul este rectiliniu la fetite si la adolescente;
convex bombat în sus la femeia adulta. Unghiurile sau coarnele uterine se continua
cu tubele.
Colul uterin are forma cilindrica, usor bombat la mijloc. Extremitatea
superioara a vaginei se insera pe col.insrtia vaginei pe colul uterin, îl împarte pe
acesta în doua parti: portiunea supravaginala este aproape cilindrica; portiunea
vaginala are forma tronconica. La virgine si la nulipare colul uterin este mai
subtire, are suprafata neteda si rgulata, iar la palpare prezinta o consistenta ferma
dar elastica. La multipare colul devine tot mai voluminos, cilindric, iar suprafata e
neregulata.
Ostiul uterin numit orificiul extern al colului are forme diferite la vagine,
nulipare sau multipare. La virgine are un aspect rotunjit, punctiform de forma unei
depresiuni transversale, lata de 4-6 mm. La multipare ostiul uterin apare ca o
despicatura transversala lata de 10-15 mm, care împarte colul în doua buze, una
anterioara si alta posterioara, unite prin doua comisuri laterale.
Dimensiunile uterului la femeia adulta, nulipara sunt urmatoarele:
lungimea de 6 cm; latimea la nivelul fundului, de 4 cm; grosimea de 2 cm.
La multipare aceste dimensiuni cresc cu aproximativ 1 cm: lungimea de 7
cm; latimea de 5 cm; grosimea de 3 cm.
Consistenta uterului este ferma, dar elastica, usor de perceput la examenul
ginecologic.

16
 Greutatea uterului este în medie de 50-70 gr, fiind mai usor la nulipare
(50-60 gr) decât la multipare (60-70 gr).
Numar. În mod obisnuit uterul este un organ nepereche, unic si median.

Situaţia si direcţia uterului

Uterul se gaseste situat în centrul cavitatii pelviene: înapoia vezicii urinare,
înaintea rectului, deasupra vaginei; fundul sau se afla sub planul strâmtorii
superioare a pelvisului, pe care nu o depaseste decât în sarcina sau în unele
procese tumorale.
Corpul uterin este acoperit de peritoneu, care de pe marginile lui laterale se
continua cu ligamente largi.
Raportul dintre corpul si colul uterului. Ele formeaza un unghi cu vârful la
nivelul istmului numit unghiul de flexiune. În czurile normale unghiul este deschis
înainte spre simfiza pubiana si masoara aproximativ 140o-170o; se spune ca uterul
se afla în anteflexiune.
Raportul dintre colul uterin si vagina. Axele lor longitudinale formeaza între
ele unghiul de versiune si masoara aproximativ 90o-110o - anteversiune.
Raportul dintre uter si excavatia pelviana. Este curb, cu concavitatea
orientata anterior.
Variatii fiziologice. Uterul e un organ mobil. Corpul se poate misca în raport
cu colul la nivelul istmului, ca într-o articulatie.
Variatiile patologice sunt acelea în care modificarile directiei sau pozitiei
uterului sunt definitive.

Statica si mijloacele de fixare a uterului

Uterul are o mobilitate destul de mare, el revine mereu la situatia lui
obisnuita, normala, deândata ce factorii care au intervenit în deplasarea lui si-au
încetat actiunea.

17
 Acest echilibru dinamic al uterului este asigurat printr-o serie de mijloace:
mijloace de suspensie - îl suspenda pe peretii excavatiei pelviene - si mijloace de
sustinere - îl sprijinesc de jos în sus.
Mijloacele de suspensie sunt: peritoneul cu ligamentele largi si ligamentele
rotunde.
1)Peritoneul acopera cea mai mare parte a uterului. Plecat de pe fata
posterioara a vezicii, se reflecta la nivelul istmului, pe fata interioara a corpului
uterin, formând excavatia vezicouterina. În continuare, înveleste fundul uterului,
fata intestinala a corpului, fata posterioara a portiunii supravaginale a colului si
coboara pe peretele posterior al vaginei. La acest nivel se reflecta din nou si trece
pe fata anterioara a ampulei rectale, formând o adânca depresiune, numita
excavatia rectouterina sau fundul de sac Douglas, punctul cel mai decliv al
cavitatii peritoneale.
1)Ligamentele largi sunt doua cute peritoneale de forma patrulatera, întinse
între marginile uterului si peretii laterali ai excavatiei pelviene.
Fiecare ligament larg este format din doua foite peritoneale, una anterioara,
alta posterioara, care continua fiecare peritoneul fetei corespunzatoare uterului.
Amândoua ligamentele împreuna cu uterul formeaza o despartitoare transversala,
care împarte cavitatea pelviana într-un cavum preuterin anterior, si altul retrouterin
posterior.
Ligamentului larg i se descriu doua portiuni: o portiune superioara, subtire si
o portiune inferioara, mai groasa. Ligamentul larg prezinta o forma patrulatera, cu
doua fete si patru margini.
Fata anterioara vine în raport cu vezica si ansele intestinale.
Fata posterioara este mai întinsa decât cea anterioara. Ea participa la
formarea peretelui anterior al cavumului retrouterin.
Marginea mediala raspunde insertiei ligamentului larg pe marginea corpului
uterin.

18
 Marginea laterala are doua portiuni: o portiune superioara libera si portiunea
inferioara care raspunde mezometrului, ultima se insera pe peretele lateral al
excavatiei pelviene.
Marginea superioara, în care se gaseste tuba uterina, este libera.
Marginea inferioara sau baza ligamentului larg este groasa si repauzeaza pe
planseul pelvian.
3)Ligamentul rotund este un cordon conjunctivo-muscular pereche, care
pleaca de la unghiul tubar al uterului, strabate ligamentul larg, încruciseaza vasele
iliace externe si patrunde în canalul inghinal, iese din el prin orificiul subcutat si se
termina în tesutul grasos al muntelui pubelui si al labiilor mari.
Lungimea lui este de aproximativ 12-15 cm, iar grosimea de 4-7 mm.
Ligamentele rotunde sunt folosite foarte adesea de chirurgi pentru redresarea
uterului din unele pozitii vicioase.
Structura. Ligamentul rotund este format dintr-un ax conjunctivo-elastic,
care e înconjurat de numeroase fibre musculare - netede si striate. Cele netede
provin din miometru, iar cele striate din muschii oblicul intern si transvers.
Mijloacele de susţinere ale uterului sunt reprezentate prin aderentele la
organele învecinate, prin lamele sacrorectogenitopubiene si conexiunile cu
perineul.
1)Aderentele la vezica si la rect. Portiunea supravagina a colului si
istmului uterin adera la vezica urinara printr-o patura de tesut conjunctiv
pulvisubperitoneal, situat sub fundul de sac vezicouterin. Aderenta la rect nu se
face direct ci prin mijlocirea lamelor sacrorectogenitopubiene.
2)Aderentele la lamele sacrorectogenitopubiene. Aceste lame sunt
condensari ale tesutului conjunctiv pelvisubperitoneal, organizate pe traiectul
vaselor hipogastrice. Au o directie sagitala, întinse de la sacru pâna la oase
pubiene. Partea posterioara a lamelor leaga portiunea crvico-istmica de rect si mai
ales de fata anterioara a sacrului, formând ligamente uterosacrate. În costitutia

19
acestor ligamente intra si fibre musculare netede care constituie muschiul
rectouterin.
Partea anterioara a lamelor sacrorectogenitopubiene leaga portiunea
cervicoistica de baza vezicii si de oasele pubiene - foemeaza ligamente
pubouterine.
3)Perineul constituie cel mai important si mai valoros mijloc de sustinere al
uterului, cu toate ca nici muschii, nici fasciile lui nu vin în contact direct cu uterul.
Transmiterea fortelor de presiune de la uter asupra perineului se face prin
intermediul vaginei.
Rapoturile uterului
Fata vezicala (anterioara), acoaperita de peritoneu vine în raport cu fata
posterioara a vezicii urinare.
Fata intestinala este acoperita de peritoneu si vine în raport cu fata
anterioara a ampulei rectale.
Marginile laterale - dreapta si stânga - dau insertie ligamentelor largi si vin
în raport cu vasele uterine.
Fundul uterului, acoperit de peritoneu, vine în raport cu ansele intestinului
subtire si cu colonul sigmoidian.
Raporturile colului. Insertia vaginei pe col îl împarte pe acesta într-o
portiune supravaginala si una intravaginala.
Portiunea supravaginala se gaseste cuprinsa în tesutul conjunctiv
pelvisubperitoneal. Are urmatoarele raporturi:
Fata anterioara cu vezica;
Fata posterioara este acoperita de peritoneul excavatiei rectouterine, prin
intermediul caruia vine în raport cu ampula rectala.
Marginile laterale au raporturi extrem de importante cu ureterul si artera
uterina.
Portiunea intravaginala proemina în interiorul vaginei. Prin insertia acesteia
pe col se formeaza bolta circulara, fornixul vaginei sau domul vaginal.

20
 Conformaţia interioară
În interiorul uterului se gaseste o cavitate turtita în sens antero-posterior,
care ocupa atât corpul cât si colul uterin.
Cavitatea uterului este divizata printr-o strabgulare situata la nivelul
istmului în doua compartimente: cavitatea corpului si canalul cervical.
1)Cavitatea uterina pe sectiune frontala prin uter are forma triunghiulara,
cu baza spre fundul organului si vârful spre canalul cervical.
Cavitatea uterina este cuprinsa între doi pereti - anterior si posterior - plani,
netezi, aplicati unul pe celalalt. Fiecare perete prezinta un rafeu median.
Dintre cele trei margini, una e superioara si doua laterale. Toate trei
marginile sunt convexe spre interiorul cavitatii lanulipare si convexe spre exterior
la multipare.
Cele trei unghiuri sunt marcate prin trei orificii. Orificiile superioare foarte
înguste corespund deschiderii tubelor. Orificiul interior conduce în canalul
cervical.
2)Canalul cervical sau canalul colului are aspect fuziform. Extremitatile
sunt reprezentate prin cele doua orificii ale acestui canal: orificiul intern conduce
în cavitatea uterina; orificiul extern se deschide în vagina.
Canalul cervical e limitat de doi pereti - unul anterior si altul posterior.
Fiecare perete prezinta o plica mediana pe care se implanteaza de-o parte si
de alta o serie de plice oblice.
Cele doua reliefuri formate de plicile palmate nu se suprapun ci se juxtapun.

Structura uterului
Peretele uterului este format din trei tunici: seroasa, musculara si mucoasa.
1)Tunica seroasa sau perimetrul, este formata de foita peritoneala care
îmbraca uterul. Învelitoarea peritoneala este dublata pe fata ei rotunda de o patura
subtire de tesut conjunctiv - stratul subseros. Este format din manunchiuri de fibre

21
musculare netede separate, dar în acelasi timp solidarizate între ele prin tesut
conjunctiv; contine si numeroase vase sanguine.
Arhitectura miometrului arata o dispozitie foarte complexa. Miometrul e
format din trei straturi:
Stratul extern contine fibre longitudinale si circulare.
Stratul mijlociu este constituit din fibre anastomozate si se numeste stratul
plexiform.
Stratul intern este constituit din fibre longitudinale si circulare. Fibrele
circulare formeaza sfincterul istmului.
2)Tunica mucoasa sau endometrul, adera strâns la miometru, fara
interpunerea unei submucoase.
Mucoasa cavitatii uterine este neteda, are o culoare roz-rosiatica, e foarte
aderenta la miometru si friabila. Epiteliul simplu, cubo-prismatic, presarat cu
celule ciliate, este inzestrat cu numeroase glande uterine de tip tubular simplu.
Ele reprezinta simple invaginatii ale epiteliului endometrial de acoperire si
formare din acelasi tip de celule cu acesta. Sub influenta hormonilor ovarieni -
foliculina, progesteron - mucoasa uterina se pregateste lunar în vederea nidarii
zigotului. În lipsa nidatiei, stratul superficial sau functional al endometrului
împreuna cu o cantitate de sângelui, se elimina sub forma menstruatiei. Din stratul
profund sau bazal, in care se gasesc fundurule glandelor uterine, se face
regenerarea endometrului. Dupa aceasta începe un nou ciclu.
Mucoasa istmului are aceleasi caractere histologice cu cea a corpului.
Mucoasa canalului cervical este încretita si rezistenta. Epiteliul este simplu,
format din celule ramificate, cu numeroase celule mucipare. Mucoasa canalului
cervical este slab dependenta hormonal.
Glandele colului secreta un mucus gros, usor alcalin, care ocupa canalul
cervical si proemina prin orificiul uterin sub forma unui "dop mucos"sau glera
cervicala. El protejeaza cavitatea uterina împotriva infectiilor ascendente din
vagina si faciliteaza ascensiunea spermatozoizilor spre aceasta cavitate.

22
 Mucoasa potiunii vaginale - este de tip pavimentos, stratificata,
necheratinizata. Celulele straturilor superficiale sunt bogate în glicogen.
La nivelul ostiului uterin, mucoasa glandulara endocervicala este net, brusc
separata de mucoasa pavimentoasa necheratinizata excolului. Zona de demarcatie
intre cele doua tipuri de epiteliu are o largime de 1-10 mm si e numita jonctiunea
cervico-vaginala.
Vascularizaţia si inervaţia uterului
Arterele. Irigatia arteriala a uterului este asigurata în primul rând de catre
artera uterina; în mica masura participa si artera ovariana si artera ligamentului
rotund.
Artera uterina e groasa. Ea naste din artera iliaca interna, de obicei printr-un
trunchi comun cu ombilicala, la nivelul fosei ovariene.
Venele pleaca din toate tunicile uterului si se aduna mai întâi în niste canale
speciale, situate în stratul plexiform al miometrului.
Din plexurile uterine sângele este condus pe doua cai: în jos spre venele
uterine care se varsa în iliaca interna; în sus prin venele tubei si ale ovarului în
vena ovariana, care se deschide în dreapta în cava inferioara, iar în stânga în
renala.
Din plexurile uterine pleaca si venele ligamentului rotund, care se varsa în
vena epigastrica inferioara.
Limfaticele provin din trei retele: mucoasa, musculara si seroasa.
Limfaticele corpului se aduna aproape toate înspre unghiurile uterului. Aici
iau nastere câteva vase limfatice care se unesc cu cele ale ovarului si ale tibei.
Limfaticele colului sunt anastomozate cu cele ale portiunii superioare a
vaginei.
Inervatia uterului este de natura organo-vegetativa, simpatica si
parasimpatica.
Caile aferente sau senzitive ale uterului formeaza doua cai:

23
 1) Calea principala cuprinde fibre senzitive care pornesc la nivelul corpului
uterin;
2) Calea accesorie foloseste nervii splanhnici pelvieni si prin nervii sacrati
ajunge în segmentele II-IV sacrate.
Caile aferente sau motoare. Originea fibrelor simpatice se gaseste în cornul
lateral al maduvei toracale, între segmentele VI-XII.

II. Clinica afecțiunii. Sarcina extrauterină

II.1. Definiția

Sarcina extrauterina (sarcina ectopica) se intampla cand oul fecundat se

stabileste in afara uterului, determinad astfel dezvoltarea unei sarcini extrauterine
(sau ectopice).

Pentru ca sarcina sa se dezvolte normal şi în condiţii de siguranţă pentru

organismul mamei, ovulul fertilizat (embrionul), trecând prin trompele uterine,
trebuie să pătrundă în cavitatea uterului şi să se infiltreze în endometru.
In mod normal, imediat dupa fertilizare, zigotul (oul fecundat) incepe
calatoria vietii catre uter, unde se stabileste prin implantare si inceapa sa creasca.
In unele cazuri insa, oul fecundat se stabileste in afara uterului, determinand astfel
dezvoltarea unei sarcini extrauterine (sau ectopice).
Cel mai adesea, in sarcina ectopică, embrionul nu se implantează în uter, ci
se ataşează şi începe să se dezvolte în:
 în trompele uterine,
 pe ovare,
 în colul uterin sau
 pe intestine.

24
 Odată cu dezvoltarea embrionului, organul la care acesta este ataşat, se
poate distruge, ceea ce, la rândul lui, poate provoca hemoragii interne severe care
ameninţă viaţa femeii gravide.
Sarcina extrauterină este o condiţie foarte periculoasă şi o cauză majoră de
deces a femeilor gravide, în primul trimestru al sarcinii.
Înainte de inventarea tehnicilor moderne ale anesteziei, ale metodelor
chirurgicale contemporane, înainte de introducerea antibioticelor în medicină şi
înainte de apariţia posibilităţii transfuziei de sânge, din 6 femei cu sarcină
extrauterină supravieţuia numai una.
Cu toate că, la fel ca şi în trecut, sarcina ectopică apare, aproximativ, în 2%
dintre toate sarcinile, actualmente, datorită intervenţiei la timp a medicilor, ea
rareori conduce la moartea femeii gravide.

II.2. Clasificare

Forme anatomo-clinice:
Sarcina tubară – sarcina este localizată în una din trompele uterine, mai
frecvent în porţiunea ampulară (reprezintă 98% din totalul sarcinilor ectopice).

25
  istmică,
 ampulară,
 pavilionară,
 interstitială şi
 bilaterală

Forme rare:
Sarcina interstitială – sarcina este localizată în porţiunea interstiţială a
trompei.
Sarcina abdominală:
 primară – implantarea are loc iniţial pe suprafaţa peritoneală;
 secundară – implantarea iniţială a oului fetal are loc la nivelul
ostiumului tubar, iar după avortul tubar se reimplantează pe
suprafaţa peritoneală.

Sarcina cervicală – implantarea produsului de concepţie în canalul

cervical.

Sarcina ligamentară – forma secundară de SE în care sarcina tubară

primară erodează mezosalpingele şi se localizează între foiţele ligamentului larg.

Sarcina heterotopică – condiţie în care coexistă o SE şi una intrauterină.

Sarcină ovariană – SE se implantează în cortexul ovarian.

 Intrafoliculara
 Extrafoluculara

Sarcina Uterina:

26
  cornuală,
 angulară,
 în diverticulul uterin,
 în saculație uterină,
 în cornul rudimentar,
 intramurală.

II.3. Etiopatogenie

Cauzele dezvoltării sarcinii ectopice

1. Principala cauza ce poate sta la baza unei sarcini extrauterine poate fi

existenta unei trompe uterine anormale care impiedica deplasarea normală a
ovulului fecundat prin trompele uterine înspre uter.
Trompa uterina anormala poate aparea
a) in urma unei infectii pelviene,
b) in urma unei interventii chirurgicale la nivelul acesteia sau
c) din cauza existentei endometriozei (prezenta mucoasei uterina in afara
uterului).
a) Una dintre cele mai comune cauze ale sarcinii ectopice sunt infecţiile
cu transmitere sexuală (chlamydia, gonoreea, tricomonaza). Aceste infecţii
provoacă
 inflamaţii ale tesuturilor trompelor uterine,
 deformarea şi îngustarea lumenului lor, ceea ce, în cele din urmă, poate
conduce la „oprirea” embrionului în trompa uterină. Oprindu-se, embrionul începe
să crească şi, foarte curând, distruge trompele uterine.

27
 În caz de infecţie chlamydiană sau de tricomonază (mai rar, în caz de
gonoree), sarcina ectopică poate fi prima manifestare a infecţiei; de foarte multe
ori aceste boli nu prezintă alte simptome.
b) La unele femei, cauza sarcinii ectopice pot fi intervenţiile chirurgicale
efectuate pe trompele uterine sau pe alte organe interne, precum şi ligatura
trompelor cu scopul sterilizării sau tratamentul de infertilitate cu medicamente
(clomifen, preparate de gonadotropină).
Alta cauza ar putea fi prezenta steriletului. Acesta opreste implantarea
celulei ou la nivelul endometrului, neprotejand insa impotriva unei sarcini
extrauterine.

Potrivit unor estimări, riscul de sarcină ectopică:

 creşte de 1,5-2 ori la femeile care poartă dispozitive intrauterine;

 de 3-4 ori la femeile cu vârsta de 35-45 ani;

 de 3,5 ori la femeile care fumează.

Destul de des, din motive necunoscute, sarcina extrauterină apare la femeile
perfect sănătoase care nu au factori de risc şi nici boli dinte acele descrise mai sus.

Riscul de reapariţie a sarcinii ectopice la femeile care în trecut a avut o

sarcina extrauterină, este de, aproximativ, 25%.

Cel mai important risc asociat cu sarcina extrauterina este deteriorarea

fertilitatii. O sarcina extrauterina poate distruge una din trompele uterine, reducand
astfel sansele unei viitoare conceptii si crescand iar riscul unei noi sarcini
extrauterine.

II.4. Simptomatologia

Cum se descopera o sarcina extrauterina?

28
 Simptomele şi semnele sarcinii ectopice depind de termenul de sarcină.
La prima sau a doua săptămână, sarcina ectopică poate să nu se
manifeste prin niciun simptom.
Mai târziu, la a 3-a şi a 4-a săptămână pot apărea semnele sarcinii normale.
Viitoarea mamica prezinta aceleasi semne ale sarcinii ca in sarcina normala:
1. tensiunea şi sensibilitatea sânilor la palpare,
2. oboseala,
3. greata
4. mictiuni frecvente (nevoia de a merge la toaleta).
5. creşterea temperaturii bazale;
6. intârzierea îndelungată a menstruaţiei;

Suspectarea sarcinii extrauterine ar trebui să apară, în cazul în care, în plus

la semnele normale ale sarcinii, există şi simptome, precum:
1. Durerea acută sau surdă la nivelul abdomenului inferior - dureri pe fosa
iliaca stanga sau dreapta depinde unde este instalata sarcina (fosa iliaca
reprezinta fiecare din cele doua regiuni inferioare ale abdomenului, limitate
la exterior de osul iliac si in interior printr-o linie care uneste ombilicul cu
pubisul)
2. Uşoare sângerări vaginale care nu sunt legate de menstruaţie; Chiar daca
lipseste de cateva saptamani menstruatia, pot aparea mici sangerari cu
sange de culoare neagra sau maronie negricioasa.

La termenul cuprins între 4 şi 20 de săptămâni, o sarcină ectopică poate

provoca
 ruperea trompei uterine
 ruperea altui organ la care s-a ataşat embrionul şi
 sângerări severe.
Primele simptome ale acestor complicaţii pot fi:

29
  Slăbiciune gravă, leşin, paloare, puls rapid;
 dureri care radiaza pe picior
 dureri care radiaza pe umar

Daca este o extrauterina rupta (adica a crescut asa de mult, incat s-a
rupt trompa), apar dureri abdominale mari cu hemoragie interna mare si
problema devine o urgenta majora.
Pe masura ce sarcina extrauterina evolueaza, pot apare si alte simptome
cum ar fi:
1. durearea abdominala sau pelviana (la aproximativ 6-8 saptamani de la
absenta menstruatiei) care se pot intensifica atunci cind gravida se misca brusc sau
se incordeaza.
2. Alte semne ar fi aparitia durerilor in timpul actului sexual, ameteala,
senzatia de lesin - aceasta din urma fiind chiar cauzate de o hemoragie interna.
Este important de retinut ca aceste dureri nu sunt insuportabile, motiv
pentru care multe din paciente nu se prezinta imediat la medic,
considerant sarcina ca una normala. Tocmai de aceea, in cele mai multe cazuri,
o sarcina extrauterina este diagnosticata la aparitia unei complicatii - ca de
exemplu ruperea unui tesut.
In prezent, examenul ecografic permite diagnosticarea sarcinii extrauterine
cu mult inainte de aparitia complicatiilor.
O sarcina extrauterina poate determina o noua sarcina la fel. Deteriorarea
fertilitatii poate fi una dintre consecintele sarcinii extrauterine, deoarece daca o
trompa a fost afectata, sunt toate sansele sa fie afectata si celelalta. Cel mai
probabil, si cea din urma a trecut prin aceleasi procese inflamatorii ca si cealalta
trompa uterina.

Alti factori de risc - Femeile peste 35 de ani se expun unor riscuri mai
ridicate de sarcina extrauterina. De asemenea, in cazul in care se instaleaza
sarcina, desi s-a efectuat ligatura tubara sau se utilizeaza steriletul, riscul unei

30
sarcini extrauterine este insemnat. Totusi, aceste situatii sunt rare, deoarece aceste
doua metode de contraceptie si-au demonstrat eficienta de-a lungul timpului.

Consecinţele şi complicaţiile unei sarcini extrauterine

Complicaţia cea mai periculoasă a sarcinii extrauterine este hemoragia

internă puternică, care poate conduce la moartea femeii gravide în timp de câteva
zeci de minute sau în câteva ore.
Alte posibile consecinţe ale sarcinii ectopice sunt repetarea unei sarcini
ectopice după un timp sau dezvoltarea infertilităţii ca urmare a distrugerii
trompelor uterine.
Datorită faptului că, în unele cazuri, sarcina ectopică se dezvoltă în organe
cu vascularizaţie bogată (ovare, locul tranziţiei al tuburilor trompelor uterine în
uter), în timpul intervenţiei chirurgicale pentru a elimina o sarcină ectopică poate
fi absolut necesară îndepărtarea uneia dintre trompele uterine, îndepărtarea
uterului cu ambele trompe uterine sau îndepărtarea unuia dintre ovare.
Sarcina extrauterină reduce şansele femeii de a concepe un copil în viitor,
cu toate acestea, dacă în timpul operaţiei, medicii reuşesc să salveze uterul şi
ovarele, capacitatea de a concepe un copil se păstrează (vezi Tratamentul
infertilităţii).

II.5. Examenele paraclinice

Pentru a determina prezenţa unei sarcini extrauterine se efectuează
următoarele teste şi investigaţii:
Ecografia organelor pelviene (a uterului şi a anexelor uterine)

Ecografia permite identificarea unei sarcini ectopice la sfârşitul primei luni a

dezvoltării acesteia. Ecografia transvaginală (prin vagin) poate detecta sarcina
ectopică, aproximativ, în a 4-a săptămână, iar ecografia transabdominală (prin
abdomen) – în săptămâna a 5-a.

31
 Determinarea nivelului de gonadotropină corionică umană (hCG) în
sânge

Această analiză relevă prezenţa unei sarcini şi permite suspectarea sarcinii

ectopice, în cazul în care concentraţia de hCG în sângele femeii gravide creşte mai
lent decât aceasta se întâmplă în timpul sarcinii normale.

Testele de sarcină la domiciliu

Ca şi în cazul sarcinii normale, în cazul sarcinii ectopice, testele de sarcină

la domiciliu arată rezultate pozitive. Datorită faptului că testul la domiciliu este
mai puţin sensibil decât testele de laborator pentru hCG, şi pentru că acestea nu
determină concentraţia hCG în sânge, dar arată doar prezenţa lui – aceste teste nu
pot fi utilizate pentru determinarea cu exactitate a existenţei unei sarcini
extrauterine.

II.6. Diagnostic pozitiv si diferential

Suspiciunea de sarcina extrauterina

Standard: Medicul trebuie să ridice suspiciunea de SE în faţa asocierii

unora din următoarele criterii:
 pacientă de vârsta reproductivă
 amenoree
 test de sarcină pozitiv (seric sau urinar)
 sarcină nelocalizată ecografic în cavitatea uterină
 durere abdominală şi/sau sângerare vaginală, în
 primul trimestru de sarcină
 existenţa următorilor factori de risc:
 paciente cu SE în antecedente

32
  chirurgie tubară în antecedente
 BIP în antecedente
 DIU cu test de sarcină pozitiv
 sarcina este obţinută prin tehnici de reproducere
 umană asistată
 Intervenţii chirurgicale la nivel cervical sau
 uterin (în cazul sarcinii ectopice cervicale)

Standard: Medicul trebuie să ridice suspiciunea de SE heterotopică în faţa

asocierii unora din următoarele criterii:
 durere abdominală
 semne de iritaţie peritoneală
 masa anexială
 uter mărit de volum
 sarcină obţinută după FIV

Standard: Medicul trebuie să ridice suspiciunea de SE cervicală în faţa

asocierii unora din următoarele criterii:
 sângerare vaginală abundentă nedureroasă
 durere în hipogastru
 crampe abdominale

Diagnosticul formelor necomplicate de SE

Standard: Medicul trebuie să suspecteze o formă necomplicată de SE, în
faţa următoarelor criterii anamnestice (variabil asociate):
 amenoree de durată variabilă
 durere sub formă de colică în una din fosele iliace
 metroragie negricioasă, redusă cantitativ

33
  semne neurovegetative de sarcină

Standard: Medicul trebuie să suspecteze o formă necomplicată SE în faţa

următoarelor criterii clinice/TV asociate:
 descoperirea modificărilor de sarcină la nivelul uterului
 discordanţa dintre mărimea uterului şi durata amenoreei
 decelarea unei formaţiuni separate de uter, mobile şi dureroasă, într-
una din zonele anexiale.

Standard: Medicul trebuie să suspecteze o formă necomplicată de SE

cervicală în faţa următoarelor criterii clinice/TV asociate:
 la examenul cu valve: orificiul cervical extern deschis cu
posibilitatea vizualizării de ţesut ovular
 la tuşeul vaginal: cervix de consistenţă redusă mărit de volum
disproporţionat comparativ cu mărimea uterului
Recomandare: În cazul suspiciunii unei SE cervicale se recomandă
medicului evitarea explorării digitale a canalului cervical.
Argumentare: Explorarea digitală poate determina apariţia unei hemoragii
importante.

Standard: Medicul trebuie să suspecteze o formă necomplicată SE

Heterotopică în faţa următoarelor criterii clinice/TV asociate:
 durere abdominală
 masa anexială laterouterină
 uter mărit de volum
Recomandare: Se recomandă medicului a avea în vedere posibilitatea
complicaţiilor materne în cazul formelor necomplicate de SE.

34
Argumentare: În cazul SE tubare sau heterotopice nediagnosticate la timp,
salpinga se poate rupe, rezultând o hemoragie severă cu risc vital.

Diagnostiul in sarcina extrauterina necomplicata:

 Amenoree
 Dureri permanente
 Pierdere de sange in vagin, neregulate, usor abundente, persistente,
avand aspect negricios, abundente in perioada menstruatiei.

Diagnostic diferential in sarcina extrauterina:

 Avort spontan
 Anexita
 Distrofiile chistice ovariene
 Sarcina angulara
 Apendicita
 Fibromiomul uterin pediculat, latero-uterin, complicat.

Datorita faptului ca diagnosticul este destul de greu de stabilit, la orice suspiciune

medicul este obligat sa interneze gravida pentru elucidarea cazului.

Diagnosticul formelor complicate de SE

Standard: Medicul trebuie să suspecteze o formă complicată de SE în faţa
următoarelor criterii anamnestice (associate sau nu):
 amenoree sau metroragii capricioase negricioase
 durere în hipogastru sau într-una din fosele iliace
 lipotimie

35
Standard: Medicul trebuie să suspecteze o formă complicată de SE în faţa
următoarelor criterii clinice/TV (asociate sau nu):
Pentru SE tubară sau heterotopică:
 TA şi pulsul au caracteristicile unui şoc hipovolemic

 abdomenul este sensibil difuz, mai accentuat în hipogastru şi într-o fosă

iliacă semn Bloomberg pozitiv
 apărare musculară în etajul abdominal inferior
 zona anexială împăstată difuz şi dureroasă
 formaţiunea anexială nu poate fi palpată clar
 fundul de sac vaginal posterior Douglas bombează către vagin şi este foarte
sensibil
 "ţipatul Douglas-ului"

Pentru SE cervicală:
 sângerare vaginală importantă
 durere în etajul abdominal inferior
 cervix de consistenţă redusă mărit de volum,
 disproporţionat comparativ cu mărimea uterului

Diagnosticul in sarcina extrauterina complicata:

Hematosalpinxul – este un hematom intratubar. Prezenta durerii in
regiunea hipogastrica, metroragie cu sange de culoare inchisa. La examenul local
se evidentiaza un corp uterin usor marit de volum si parauterin.
Hematocelul prezinta un debut imprecis, progresiv, cu metroragie si dureri
abdomino-pelvine, greturi, varsaturi, semne generale de infectie. Examenul local
evidentiaza prezenta unui corp uterin marit de volum, deplasat catre simfiza
pubiana.

36
 Inundatia peritoneala este o complicatie care debuteaza brutal cu dureri
violente in una din fosele iliace, urmata de stari lipotimice. Pe masura ce
hemoragia interna creste, se va instala starea de soc hemoragic. Abdomenul este
destins, dureros, remitent, uneori cu un grad de aparare musculara.
Diagnostic diferential:
 Colica hepatica
 Pancreatita
 Apendicita acuta
 Torsiunea anexiala
Ruptura a unui corp progestativ, chist folicular, chist endometriozic sau a
unei vene de pe suprafata unui fibrom subseros.

Diagnostic paraclinic

Standard: Medicul trebuie să indice explorarea ecografică ca

 test diagnostic iniţial la pacientele cu sângerare
 vaginală sau durere pelvină. (1, 2, 3, 4)

Argumentare: Evidenţierea unei mase anexiale sugestive pentru un IIb sac

ovular în prezenţa unui test de sarcină pozitiv şi a unei cavităţi uterine fără sac
ovular este înalt sugestivă pentru SE tubară (valoare predictivă pozitivă 96,3%,
valoare predictivă negativă 94,8, sensibilitate 84,4%, specificitate 98,9%).

Recomandare: În cazul pacientelor cu risc de SE şi a pacientelor la E care s-a

practicat o tehnică de reproducere asistată se recomandă medicului să indice
monitorizarea acestora prin ecografie transvaginală cât mai curând după
întârzierea menstrei şi/sau pozitivarea HCG.

Recomandare: Se recomandă medicului să indice

37
  utilizarea examenului B ecografic endovaginal pentru diagnosticarea
semnelor directe şi indirecte de SE tubară:
 absenţa sacului ovular în cavitatea uterină
 pseudosac gestaţional
 formaţiune anexială
 vizualizarea embrionului cu sau fără activitate
 cardiacă în afara cavităţii uterine
 vizualizarea veziculei ombilicale în afara
 cavităţii uterine
 lichid în Douglas. (5, 6, 7, 8, 9)

Argumentare: Vizualizarea sacului ovular intrauterin exclude de IIa

cele mai multe ori prezenţa unei SE (excepţie sarcina IIb heterotopică,
sarcina cornuală). (10, 11)

Standard: Medicul trebuie să considere diagnosticul de SE în B cazul vizualizării

unui sac gestaţional ectopic cu sau fără activitate cardiacă embrionară.

Argumentare: Spectrul markerilor ecografici în SE este larg, de aceea identificarea

sacului gestaţional în cavităţii uterine ca şi a activităţii embrionare impune
diagnosticul de SE.

Recomandare: Când examenul ecografic endovaginal nu poate fi efectuat se

recomandă medicului utilizarea celorlalte criterii avute la dispoziţie, asociate cu
examenul ecografic transabdominal.

Standard: Medicul nu trebuie să excludă diagnosticul de SE în faţa unui examen

ecografic neconcludent.

38
Recomandare: Când examenul ecografic este neconcludent pentru localizarea
ectopică a sarcinii, se recomandă medicului, utilizarea celorlalte criterii avute la
dispoziţie.
Argumentare: În cazul suspiciunii unei SE, determinarea repetată a
beta-hCG va permite un diagnostic definitiv în majoritatea cazurilor (sensibilitate
40%, specificitate 90%).

Opţiune: Medicul poate utiliza tehnica ecografică Doppler color B pentru a

aprecia fluxul vascular peritrofoblastic caracterizat prin impedanţă redusă şi viteză
crescută.

Argumentare: Valoarea indicilor velocimetrici creşte cu 20 - 45% la III

nivelul unei trompe ce conţine un sac ovular ectopic comparativ cu trompa
contralaterală. (15, 16)

Recomandare: Se recomandă medicului să considere diagnosticul de SE E

heterotopică în cazul vizualizării următoarelor elemente ecografice:
 evidenţierea sacului ovular atât în cavitatea uterină cât şi în afara acesteia
 evidenţierea sacului ovular în cavitatea uterină şi a hematocelului în fundul
de sac Douglas

Recomandare: Se recomandă medicului să considere diagnosticul de SE E

cervicală în cazul vizualizării următoarelor elemente ecografice şi Doppler:
 sac ovular înconjurat de un inel hiperecogen în interiorul canalului cervical
 orificiul intern al canalului cervical închis
 poziţia sacului ovular sub nivelul arterelor uterine
 cavitate uterină goală
 decidualizarea endometrului

39
Standard: Medicul trebuie să considere o probabilitate crescută Ede SE în
prezenţa unui test imunologic seric de sarcină pozitiv asociat cu criterii
anamnestice sau clinice de SE.

Recomandare: Se recomandă medicului să indice determinări seriate B la 48 ore

ale beta-hCG.

Argumentare: beta-hCG în cazul sarcinilor normale, se dublează la IIa aproape 48

ore, spre deosebire de sarcinile nonviabile sau SE, în care beta-hCG se dublează
mai lent. (17, 18) |

Recomandare: Se recomandă medicului să indice ca determinările B seriate de

beta-hCG să fie realizate la acelaşi laborator.

Argumentare: Se are în vedere variabilitatea determinărilor între diferite

laboratoare şi posibilitatea unor rezultate fals pozitive. (19, 20, 21)

II.7. Tratamentul
Sarcina extrauterina se trateaza de regula imediat ce se diagnoticheaza
pentru a evita ruptura organelor interne ale gravidei si hemoragii foarte severe.

Tratamentul se alege in functie de precocitatea diagnosticului si de starea

generala de sanatate a gravidei.

- Tratamentul chirurgical este cel mai des utilizat si considerat cel mai
sigur. Se va realiza sub anestezia adecvata cat mai curand posibil folosind
tehnicile mai simple. Se efectuaeza pe cale clasica prin intermediul unei
laparoscopii. Trebuie insa mentionat ca aceasta metoda determina cresterea
riscului pentru viitoare sarcini extrauterine (ectopice).

40
 - Tratamentul medicamentos - se face prin administrarea unui
medicament de tip metotrexat. Acesta este un citoreductor si se administreaza doar
sub stricta urmarire a pacientei, in spital. Daca apar complicatii, se apeleaza
imediat la tratamentul chirurgical. Atentie: Metotrexatul poate cauza efecte
adverse precum greata, indigestia si diareea. Durerea abdominala instalata poate
aparea la aproximativ 18% dintre pacientele carora li s-a administrat acest
medicament.

Administrarea tratamentului cu Methotrexatum

Medicul poate opta pentru administrarea tratamentului cu Methotrexatum
cu doză unică şi cu doze multiple.
Regimul cu doze multiple poate să indice când:
· sarcina este cornuală;
· sarcina este cervicală;
· activitatea cordului fetal este prezentă;
· b-HCG > 3500 UI/L;
În cazul unei sarcini cervicale medicul poate administra local intraovular
Methotrexatum sau soluţie de Clorură de potasiu.
Interventiile conservatoare sunt indicate in sarcinile necomplicate:
 Salpingotomia, ablatia oului, sutura peretelui.
 Rezectia tubarapartiala cu anastomoza termino-terminala .

Probleme foarte mari cu urmari destul de grave se pun in extractia

placentei. Se indica extragerea in totalitate a placentei atunci cand aceasta nu este
inserata pe marele vase sau organe care se pot rupe; marsupializarea sacului fetal
se realizeaza atunci cand insertia placentei este pe organe friabile si vascularizate.
Interventiile conservatoare pe trompa au indicatii rare, atunci cand femeia
doreste a aiba o noua sarcina sau cand cealalta trompa este compromisa.

41
 PARTEA SPECIALA

I. Recoltarea prin punctie venoasa a HCG (gonadotropina carionice umane)

la 48 de ore

Punctia venoasa

Definitie

Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o

vena prin intermediul unui ac de punctie.

Scop
- Explorator

- recoltarea sangelui petru examenele de laborator precum cele

biochimice,hematologice, sreologice si bacteriologice

- Terapeutic
- administrarea unor medicamente sub forma injectiei si a perfuziei intravenoase
- recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale
- executarea tranfuziei de sange sau derivate ale sangelui
- sangerare in cantitate de 30-500 ml in edemul pulmonar acut, hiperteniune
arteriala

Locul punctiei - venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica), in locul unde se

formeaza un "M" prin anastomozarea lor
- venele antebratului
- venele de pe fata dorsala a mainii
- venele subclaviculare
- venele femurale
- venele maleolare interne
- venele jugularei si epicraniene (de regula se executa la sugar si copil mic)

42
 Locul de executie a punctiei venoase

Pregatirea punctiei

Materiale necesare
- pentru protectie se foloseste o perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama
si aleza
- pentru a dezinfecta locul unde va fi executata punctia se foloseste alcool
medicinal si tampoane.
- se utilizeaza ace de 25-300 mm,diamentrul 6/10, 7/10, sau 10/10 (in fuctie de
scop),
- seringi de capacitate, pense, manusi chirurgicale.Toate aceste materiale sunt de
unica folosinta.
- Pacientul se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru el cat si pentru cel care
executa punctia (in decubit dorsal).
- Se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice
circulatia de intoarcere la nivelul bratului,
- Bratul pacientului se asaza pe pernita si musama in abductie si extensie maxima,
se dezinfecteaza tegumentele si se aplica garoul la distanta de 7-8 cm deasupra
locului unde se va executa punctia, strangandu-l astefel incat sa opreasca circulatia
venoasa fara a comprima artera.
- Este recomdat ca pacientul sa stranga pumnul, venele devenind astfel devind
turgescente.

43
Executia punctiei

- Asistentul medical imbraca manusile sterile si se asaza vizavi de bolnav.

- Se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand
o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.Se fixeaza
seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre
police si restul degetelor.
- Se patrunde acul traversand, in ordine tegumentul - in directie oblica,unghiul sa
fie de 30 de grade, apoi peretele venos - invingandu-se o rezistenta elastica pana
cand acul inainteaza in gol.
- In lumenul venei, se schimba directia acului 1-2 cm, si se controleaza
patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa.
- Se continua tehnica ij functie de scopul punctiei venoase - precum injectarea
medicamentelor, recoltarea sangelui sau perfuzie.
- In caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care
se introduce in vasul colector, garoul ramanand legat de brat
- Dupa executarea punctiei se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului
si a pumnului.
- Se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a
acului si se retrage brusc acul din vena.
- Se comprima locul punctiei timp de 10 3 minute, bratul fiind in pozitie verticala.

Accidente
In timpul punctiei pot aparea cateva efecte adverse sau se pot declansa accidente
- Hematom (infiltrarea sangelui in tesutul perivenos).Asistentul trebuie sa
intrevina si sa retraga acul, apoi sa comprime locul punctiei timp 1-3 minute
- Strapungerea venei (perforarea peretului opus).Se retrage acul in lumenul venei
- Ameteli, paloare, lipotimie

44
II. Planul de nursing. Prezentare cazuri studiate.

Cele 14 nevoi fundamentale au fost stabilite de catre Virginia Henderson.

Atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor nevoi este ţelul
profesiei de asistentă medicală.
După Virginia Henderson nevoia fundamentala este o necesitate vitală, esentială
fiinţei umane pentru asigurarea stării de bine din punct de vedere fizic şi mintal.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

1. a respira;
2. a se alimenta şi hidrata;
3. a elimina;
4. a se mişca, a păstra o bună postură;
5. a dormi, a se odihni;
6. a se îmbrăca şi dezbrăca;
7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale;
8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele;
9. a evita pericolele;
10. a comunica;
11. a acţiona după credinţele sale şi valorile sale;
12. a se realiza;
13. a se recreea;
14. a învăţa.

Scurtă prezentare a nevoilor fundamentale

A respira
 Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifestă în respiraţia pulmonară şi
tisulară;

45
 Dimensiunea psiho-socio-culturală este influenţată de următorii factori: emoţii,
furia, frica, exerciţiile fizice, fumat. Aceste nevoi prezintă particularităţi funcţie
de vârstă, antrenarnent, starea de sănătate etc.

A bea si a manca
 Dimensiunea bio-fiziologică interesează ritualul mâncatului (ducerea
alimentelor la gură, masticaţia, deglutiţia), digestia, necesarul de calorii;
 Dimensiunea psiho-socio-culturală se manifestă în obiceiurile legate de rasă,
religie, naţionalitate, cultură. Aceste nevoi se modifică odată cu etapele vieţii.

A elimina
 Această nevoie cuprinde eliminarea renală, intestinală, respiratorie, cutanată.
 Aspectul bio-fiziologic variază mult cu vârsta şi starea de sănătate şi este în
acelaşi timp mecanic, chimic, hormonal, nervos;
 Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase. Emoţiile de orice fel
modifică frecvenţa urinară, calitatea şi cantitatea scaunelor, transpiraţia etc.

A te mişca, a te mentine într-o bună postură

 Aspectul bio-fiziologic diferă funcţie de vârstă, starea de sănătate, antrenament.
Sistemul muscular, scheletic, cardiovascular, nervos, influenţează mişcarea şi
adaptarea cu evitarea anumitor posturi.
 Din punct de vedere psiho-socio-cultural mişcarea şi poziţia corpului reflectă
conştient sau inconştient starea de spirit a individului. Mişcarea este influenţată
şi de nivelul cultural. Aceasta influenţează mersul, gesturile, mimica etc.
Probleme de sănătate pot duce la modificări în domeniul motricităţii.

A dormi şi a te odihni
 Din punct de vedere biologic şi fiziologic, somnul sau odihna variază cu vârsta
şi starea de sănătate. Calitatea somnului, ca şi repaosul mintal şi fizic influenţează

46
sistemele cardio vascular, digestiv, neuro-muscular. O persoană privată de sornn
manifestă tulburari fizice şi psihice.
 Psiho-socio-cultural somnul şi repaosul sunt afectate de emoţii şi obligaţii
sociale (muncă). Există persoane care uzează de droguri pentru a rămâne treji sau
pentru a dormi.

A se îmbrăca şi a se dezbrăca
 Bio-fiziologic, activităţile cotidiene necesare independenţei în acest domeniu
cer o anumită capacitate neuro-musculară, aceste nevoi fiind diferite, funcţie de
vârsta, starea de sănătate.
 Psiho-socio-cultural se manifestă prin afirmarea personalităţii şi a sexualităţii în
alegerea veşmintelor, anumite grupuri socio-culturale şi religioase au exigenţe
particulare: voal, turban etc.

A mentine temperatura corpului în limita normala

 Componenta bio-fiziologică este cea mai importantă. Odată cu înaintarea în
vârstă temperatura corpului este mai influenţată de cea a mediului înconjurător.
Temperatura corpului depinde de îmbrăcăminte, hidratarea organismului, controlul
hipotalamic.
 Componenta psihică este influenţată de emoţii, anxietate, acestea crescând
temperatura corpului.

A fi curat şi a-ţi proteja tegumentele

 Componenta bio-fiziologică se manifestă funcţie de capacitatea fizică de a face
gesturile şi mişcările necesare precum şi de factorii biologici vârsta şi sexul.
 Componenta psihică şi emotivă se reflectă în starea epidermei, în atenţia
acordată părului. Emoţiile afectează transpiraţia şi secreţiile, normele de curăţenie
diferă de la un grup social la altul. Curăţenia este influenţată de cultura grupului.

47
A evita pericolele.
Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.
 Pe plan bio-fiziologic independenţa rezidă din a evita anumite alimente şi
medicamente şi de a se proteja în desfăşurarea anumitor activităţi zilnice. Este
nevoie de a analiza această nevoie funcţie de vârstă, anumite afecţiuni (depresii).
 Componenta psihică — simpla prezenţă a unei rude, a unei persoane apropiate
pacientului, ascultarea unui gen de muzică preferată, existenţa unei persoane
aparţinătoare aceleiaşi comunităţi, respectarea obiceiurilor proprii, sunt elemente
care dau impresia de siguranţă.

A comunica cu semenii.
Este o nevoie fundamentală fiinţelor umane.
 Dimensiunea biologică se manifestă sub formă de comunicare verbală sau non-
verbală. Comunicarea yerbală cuprinde limbajul, în timp ce comunicarea non-
verbală cuprinde gesturile, mimica, poziţia corpului, mersul etc.
 Componentele psiho-socio-culturale se manifestă prin alegerea conţinutului
exprimat: sentimente, idei, emoţii. Comunicarea cuprinde sexualitatea. Această
componentă importanta a fiinţei umane se exprimă din copilărie până la bătrâneţe
prin afirmarea de sine, alegerea veşmintelor, în relaţiile sociale. Când un pacient nu
are posibilitatea de comunicare, el trebuie să fie ajutat de asistentă.

A-ţi practica religia

 Componenta bio-fiziologică se exprimă prin mişcări, gesturi, atitudini specifice
cultului: poziţia îngenunchiată, anumite posturi, interzise anumite alimente,
tratamente.
 Componenta psiho-socio-culturală — evoluţia practicilor religioase este în
funcţie de fenomenele psiho-sociale şi relaţiile interpersonale. Alterarea
stării de sănătate poate antrena creşterea sau diminuarea adeziunii la religie. În
îngrijirea bolnavilor, respectarea acestei nevoi cere asistentei o educaţie liberală.

48
A fi ocupat pentru a fi util.
De-a lungul etapelor vieţii fiinţa umană are nevoie să se realizeze, să studieze, să
muncească. Aceste activităţi pot fi legate de sex, dar cea mai mare parte depind de
capacitatea fiziologică şi dezvoltarea psihosocială a individului. Normele culturale
influenţează satisfacerea acestei nevoi. O problemă de sănătate poate să diminueze
temporar sau permanent posibilitatea de a fi util prin diverse activităţi.

A se recrea.
Este o nevoie comună tuturor fiinţelor umane.
 Componenta bio-fiziologică persoanele se pot recrea specific vârstei şi funcţie
de starea de sănătate. Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, membre
amputate) au alte căi de recreere decât cei sănătoşi.
 Fenomenele psihosociale, culturale pot influenţa nevoia de a se recrea. Această
nevoie poate fi satisfacută atât de familie cât şi de societate.

A învăţa.
Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozităţii, de a adăuga cunoştinţe noi este
specifica tuturor, dar mai evidentă la copii.
Componenta biologică este reprezentată de inteligenţă
Apectul psiho-socio-cultural se manifestă prin dorinţa de a afla şi a cunoaşte
valoarea acordată educaţiei de grupul socio-cultural.
Problemele de sanătate fac să se ivească nevoi de învăţare variate: să facă
pansamente, să-şi administreze insulina, alte medicamente, regim alimentar etc.
Nevoia de a învăţa poate fi legată de dorinţa de a fi util, de a se recrea, dar în
acelaşi timp şi de a fi independent.

49
 PLAN DE ÎNGJIJIRE NURSING
AL PACIENTULUI CU SARCINA EXTRAUTERINA

CAZUL CLINIC NR. 1

Pacienta C.O, în vârstă de 27 ani, din Simian se prezintă în data de 12.01.2017, la

Serviciul de Urgenţă Ginecologie a Spitalului Judeţean cu următoarele acuze:
-durere în etajul abdominal inferior în fosa iliacă stângă;
-anexa stângă îngroşată sensibil mobilă.

Puncţia de sac Douglas este pozitivă, extrăgându-se sânge roşu, deschis, fără
cheaguri, astfel se confirmă diagnosticul de SEU tubară stângă ruptă.
T.A.=85/55
T=36,6º C
R=80 bătăi/minut, bine bătute;
-tegumente şi mucoase palide;

Antecedente personale:
-menarha la 10 ani;
-ciclul menstrual regulat la 28-30 zile cu durata de 3-5 zile;
-ulrima menstruaţie în 28.11.2016;
-N=1; AG=1;
-Chist ovarian drept tratat;
-Boli infecţioase ale copilăriei;
-Nu se ştie dacă este alergică la medicamente;
Pacienta nu foloseşte mijloace contraceptive.
Se efectuează recoltarea de sânge pentru hemoglobină, hematorit, TQ-TH,grup
sanguin şi Rh, glicemie, uree, creatinină.

50
Pacienta C.O. locuieşte în Simian, este căsătorită şi are o fetiţă de 7 ani.Locuieşte
împreună cu soţul, fiica şi mama ei într-un apartament salubru cu 3 camere.
C.O este vânzătoare la firma Dialog iar soţul ei este electrician.
Îi este frică de operaţie, şi că nu va mai putea avea copii.
De la pacientă am aflat că fumează 10-15 ţigări pe zi şi bea 2-3 cafele, alcool
consumă doar ocazional.Îi plac fructele şi pastele făinoase cu sosuri.Îi place să
asculte muzică şi să
citească.

În seara zilei de 12.01.2017 este transferată din ATI în secţia de Ginecologie I

prezentând:
-metroragie redusă cantitativ cu aspect sanghinolent;
-meteorism, nu are scaun;
-elimină urină prin sonda a demeure;
-gemete, facies crispat, apatică;
-perfuzie cu glucoză 10% 500ml;
C.O. bea doar ceai amar, se simte slăbită în urma operaţiei, şi este îngrijorată în
legătură cu evoluţia plăgii operatorie, adoarme greu şi se trezeşte frecvent noaptea
iar dimineaţa este obosită.

Tratamentul medical prescris:

Algocalmin fiole 3x/zi; Fenobarbital 2x/zi;
Clexane 20 mg 2x/zi; Gentamicină fiole 2x/zi;
Ampicilină fiole 4x/zi;

Manifestări de dependenţă: -gemete, facies crispat;

-metroragie redusă cantitativ; -teamă, îngrijorare în legătură cu
-urinare prin sondă; prognosticul bolii;
-meteorism; -treziri frecvente, oboseală;

51
-nu poate să-şi practice religia; -mişcări lente, apatică, nelinişte,
-întrebări multiple despre boală; îngrijorare;
-slăbiciune, scăderea activităţii fizice; -percepţia propriei persoane ce fiind
-plagă operatorie; multiplă;
-igienă deficitară;

Problema de dependenţă:
-Eliminare vaginală inadecvată;
-Potenţial risc de infecţie;
-Alterarea eliminărilor intestinale;
-Durere acută abdominală;
-Anxietate moderată;
-Dificultate de a se odihni;
-Dificultate de a-şi practica religia;
-Cunoştinţe insuficiente despre boală;
-Dificultate de a se mişca;
-Întreruperea continuităţii
tegumentelor;
-Dificultate de a-şi acorda îngrijirile
igienice;
-Dificultate de a se îmbrăca/dezbrăca;
-Perturbarea imaginii corporale;
-Dificultate de a se recrea;
-Comunicare ineficace la nivel
afectiv.

52
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

Diag- Manifestări de Obiective Intervenţii autonome Evaluare

nostic dependenţă şi delegate
de
nurcing
1 .A Durere acută, 13.01.2017, Evaluez cu pacienta 3.01.2017
evita abdominală din ora 9:00 care sunt situaţiile care ora 11:00
pericole cauza intervenţiei Ca pacienta accentuează durerea: în durerea s-a
le. chirurgicale, să-şi exprime timpul strănutului, tusei, diminuat la ½
manifestată prin diminuarea la întoarcerea în pat; oră după
facis crispat, durerii în Aşez pacienta în poziţia administrarea
gemete, decurs de 2 Fowler pentru a preveni antialgicelor.
exprimare ore. presiunea abdominală 14.01.2017
verbală. crescută; Episoadele
Învăţ pacienta să-şi dureroase s-
comprime plaga au diminuat şi
Ca pacienta operatorie cu ajutorul rărit.
să-şi exprime palmei atunci când
dispariţia tuşeşte, strănută sau îşi
durerii în schimbă poziţia în pat;
decurs de 2 Manifest înţelegere faţă
zile. de suferiţa pacientei şi îi
explic că durerile vor
persista până întra 3-4 zi
de la operaţie iar apoi se
vor diminua ca ritm şi
Anxietate intensitate;
moderată din 13.01.2017 Administrez medicaţia
cauza Ca pacienta antialgică la indicaţia 15.01.2017
necunoaşterii să-şi medicului(Algocalmin); Pacienta este
prognosticului diminueze Efectuez ingrijirile cu echilibrată
bolii şi a posibilei anxietatea în calm şi blândeţe pentru psihic,
infertilităţi decurs de 2 a nu-i accentua durerea; participă activ
manifestată prin zile şi să Observ caracterele la propria
teamă, nelinişte şi cunoască durerii la 1-2 ore după îngrijire.
îngrijorare. evoluţia administrarea
postoperatorie antialgicelor;
. Vorbesc calm pacientei 16.01.2017
despre cum a decurs Pacienta
intervenţia chirurgicală prezintă o
şi despre evoluţia stare optimă
postoperatorie; de confort în
Asigur condiţii de timpul
îngrijire în salon, linişte metroragiei şi
care să permită repaus o bună igienă
14.01.2017 fizic si psihic al locală.
Pacienta să pacientei;

53 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

prezinte o Pacienta nu
2.A stare de Explic pacientei mai prezintă
elimina. confort fizic tehnicile de îngrijire ce metroragii.
şi psihic în urmează a fi efectuate şi T.A=120/75;
timpul îi cer sprijinul în P=75b/minut.
metroragiei şi efectuarea lor;
să-şi menţină Menajez psihicul
o bună igienă pacientei prin asigurarea
locală. unui mediu de intimitate Obiectiv
când se aplică tehnicile atins.
nursing;Facilitez vizita
familiei şi prietenilor. 16.01.2017
Încurajez pacienta şi Pacienta şi-a
familia să discute despre reluat
teama şi anxietatea ei cu tranzitul
Pacienta să nu privire la evoluţia intestinal.
prezinte postoperatorie; Facilitez
infecţia căilor întâlnirea pacientei cu
urinare. alte paciente care au
avut aceeaşi intervenţie
chirurgicală cu evoluţie
1.Eliminare favorabilă;
menstruală 13.01.2017 Îi explic pacientei că
inadecvată din Ca pacienta extirparea trompei nu
cauza intervenţiei să-şi reia exclude posibilitatea
chirurgicale tranzitul concepţiei.
manifestată prin intestinal în Asigur lenjerie de corp
metroragie redusă decurs de 3 şi de pat curată,
cantitativ cu zile. controlez tampoanele
aspect uşor vaginale pentru a
sangvinolent. observa culoarea,
cantitatea pierderilor de
sânge; Efectuez toaleta
Potenţial risc de regiunii genitale externe
infecţie urinară de trei ori/zi cu apă
din cauza sondei caldă şi săpun în
urinare. primele 2 zile, apoi
sfătuiesc pacienta să îşi
2.Alterarea facă singură toaleta, eu
eliminării doar însoţind-o;
intestinale pentru Sfătuiesc pacienta să
gaze şi materii folosească tampoane
fecale din cauza vaginale şi să le
intervenţiei schimbe de câte ori este
chirurgicale nevoie pentru a preveni
manifestată prin infecţia;

54 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

meteorism. Sfătuiesc pacienta să

poarte lenjerie de
bumbac lejeră;
În caz de sângerări
abundente anunţ
medicul; Măsor funcţiile
vitale:T.A.,P,dimineaţa
şi seara; În timpul
toaletei asigur
intimitatea pacientei,
izolând patul cu paravan
şi îl protejez cu muşama
şi aleză.Execut de trei
ori/pe zi toaleta şi
dezinfectez organele
genitale şi a meatului
urinar; Urmăresc şi mă
asigur că scurgerea
urinei se face corect şi
supraveghez umplerea
pungii colectoare;
Golesc punga colectoare
la 6-8 ore sau la nevoie;
Sfătuiesc pacienta să isi
schimbe tampoanele
vaginale la nevoie;
Efectuez toaleta
organelor genitale
înainte şi după scoaterea
sondei urinare;
Urmăresc apariţia
eventualelor semne de
infecţie urinară (febră,
hematurie, urină tulbure,
eventuala prezenţă a
puroiului la nivelul
meatului urinar sau
excoriaţie). Mobilizez
pacienta cât mai precoce
pentru a stimula
eliminarea gazelor;
Sfătuiesc pacienta să
facă mişcări active ale
membrelor inferioare;
14.01.2017
Ca pacienta

55 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

să respecte
regimul Urmăresc reluarea
4.A se alimentar tranzitului intestinal şi
aliment impus de notez în foaia de
a şi intervenţia temperatură, servesc
hidrata. chirurgicală. pacienta cu ceai de
chimen neîndulcit
pentru a se stimula
13.01.2017 tranzitul intestinal. 17.01.2017
Ca pacienta Pacienta îşi
să se respectă
deplaseze la regimul
sala de mese 14.01.2017 alimentar
în decurs de 4 Servesc pacientei ceai impus.
zile. amar, iar la indicaţia
medicului montez o
perfuzie cu soluţie de
glucoză 5% i.v.; 17.01.2017
15.01.2017
Ofer pacientei ceai puţin Pacienta se
îndulcit, biscuiţi şi supă deplasează la
Restricţie strecurată; sala de mese.
alimentară din 16.01.2017
cauza regimului La micul dejun servesc
impus de pacienta cu iaurt şi
intervenţia biscuiţi;
chirurgicală La prânz:supă de fidea
manifestat prin şi piure de cartofi;
uşoară scădere în 13.01.2017 La cină: griş cu lapte.
greutate, Ca plaga să se 17.01.2017
slăbiciune. vindece per Introduc în alimentaţia
primam în pacientei carne de pui
Dificultate de a se decurs de 10 fiartă şi treptat câte un
alimenta din zile. aliment nou până revine
cauza imobilizării la alimentaţia obişnuită.
la pat manifestat Creez un microclimat
prin incapacitatea optim, cameră aerisită,
deplasării la sala temperatură de 18-20
de mese. grade C;
În primele 2 zile servesc
Întreruperea pacienta la pat cu
integrităţii alimente permise în
tegumentelor din regimul alimentar;
cauza inciziei În a 3 a zi ajut pacienta
abdominale să se deplaseze la masa
manifestat prin din salon, oferindu-i

56 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

plagă operatorie. alimente calde, bine

preparate şi prezentate
estetic;
În a 4 a zi ajut pacienta
să meargă la sala de
13.01.2017 mese asigurând-o că o
Pacienta sa-şi voi supraveghea
facă îngrijirile permanent.
igienice Urmăresc plaga
singură în operatorie şi efectuez
5. A fi decurs de 4 pansamentul, respectând
curat, a- zile. condiţiile de asepsie şi
şi păstra antisepsie;
tegume Supraveghez
ntele pansamentul pentru a
din observa la timp dacă 23.01.2017
cauza este îmbinat (serozităţi, Plaga s-a
inciziei sânge) şi-l schimb de vindecat per
abdomi câte ori este nevoie; primam.
nale În timpul efectuării
manifes pansamentului urmăresc
tat prin coloraţia şi starea
plagă tegumentelor din jurul
operator plăgii operatorii;
ie. 21.01.2017
Efectuez dezinfecţia
plăgii şi a tegumentelor
din jurul plăgii înainte şi
Dificultate de a-şi după scoaterea firelor.
acorda singură În prima zi efectuez
îngrijiri igienice toaleta pe regiuni,
din cauza asteniei urmărind coloraţia şi
postoperatorii starea tegumentelor şi
manifestat prin toaleta organelor
igienă deficitară. genitale de 2 ori/zi;
În a 2-a zi servesc
Dificultate de a se pacienta cu materiale
mişca din cauza necesare pentru toaletă
durerii manifestat şi o ajut la efectuarea ei;
prin slăbiciune şi În a 3-a zi însoţesc
scăderea activităţi pacienta la toaletă cu
fizice. materiale necesare
pentru a-şi efectua
toaleta;
Supraveghez
pansamentul pacientei

57 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

pentru a observa la timp

dacă este îmbibat cu
Potenţial risc de sânge, serozităţi şi îl
escare. schimb de cate ori este
nevoie;
Urmăresc faciesul
paciente, coloraţia
tegumentelor, TA, puls,
temperamură.
13.01.2017- Urmăresc
caracteristicile durerii:
intensitate, frecvenţă,
localizare, durată;
Durerea apare la strănut,
tuse, la schimbarea
poziţiei în pat,
13.01.2017 intensitate moderată, la
Pacienta să se nivelul plăgii, simţită ca
deplaseze fără o înţepătură;
dificultate în Ajut pacienta sa-şi
decurs de 4 schimbe poziţia în pat,
zile. sfătuind-o să-şi
comprime plaga
operatorie cu palma
pentru a nu se produce
dureri suplimentare;
Sfătuiesc pacienta să
6. A se efectueze mişcări ale 17.01.2017
mişca. membrelor inferioare şi Pacienta se
efectuez masaj ale deplasează
membrelor în sensul fără
circulaţiei venoase. dificultate pe
. 14.01.2017 - Ajut hol.
pacienta să stea în
poziţie semişezând,
sprijinită pe pernă;Mai
târziu ajut pacienta să se
plimbe pe coridor timp
de 5-10 minute de 3-4
ori/zi;
Învăţ pacienta să-şi
controleze ameţelile în
timpul plimbărilor (să
ţină capul sus, privirea
înainte, să inspire şi să
expire profund);

58 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

Epicriza
Pacientul internat in sectia Obstetrica Ginecologie se externeaza cu urmatoarele
recomandari:

1. Controlul plagii operatorii in serviciul ambulator de specialitate

2. Consult psihologic
3. Evitarea contactului sexual timp de 4-6 saptamani
4. Regim alimentar fara condimente, afumaturi, hiposodat
5. Concediu medical
6. Continua tratamentul cu ciprofloxacin 1cps la 12 ore inca 3 zile

CAZUL CLINIC NR. 2

Pacienta M.S, în vârstă de 30 ani, din Simian se prezintă în data de 12.01.2017, la
Serviciul de Urgenţă Ginecologie a Spitalului Judeţean cu următoarele acuze:
-durere în etajul abdominal inferior în fosa iliacă stângă;
-anexa stângă îngroşată sensibil mobilă.

Puncţia de sac Douglas este pozitivă, extrăgându-se sânge roşu, deschis, fără cheaguri,
astfel se confirmă diagnosticul de SEU tubară stângă ruptă.
T.A.=85/55
T=36,6º C
R=80 bătăi/minut, bine bătute;
-tegumente şi mucoase palide;

Antecedente personale:
-menarha la 14 ani;
-ciclul menstrual regulat la 28-30 zile cu durata de 3-5 zile;
-ulrima menstruaţie în 20.11.2016;
-N=1; AG=1;
Pacienta foloseşte mijloace contraceptive. (sterilet)

59 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

Se efectuează recoltarea de sânge pentru hemoglobină, hematorit, TQ-TH,grup sanguin

şi Rh, glicemie, uree, creatinină.
Pacienta C.O. locuieşte în Simian, este căsătorită şi are un baiat de 10 ani.

În seara zilei de 12.01.2017 este transferată din ATI în secţia de Ginecologie I

prezentând:
-metroragie redusă cantitativ cu aspect sanghinolent;
-meteorism, nu are scaun;
-elimină urină prin sonda a demeure;
-gemete, facies crispat, apatică;
-perfuzie cu glucoză 10% 500ml;
Tratamentul medical prescris:
Algocalmin fiole 3x/zi; Fenobarbital 2x/zi;
CEFORT 1 g la 12 ore; Metotrexat1 fiola la 3 zile

Manifestări de dependenţă:
-metroragie redusă cantitativ;
-meteorism;
-teamă, îngrijorare în legătură cu
prognosticul bolii;
-întrebări multiple despre boală;
-slăbiciune, scăderea activităţii fizice;
-mişcări lente, apatică, nelinişte,
îngrijorare;
-percepţia propriei persoane ce fiind
multiplă;
Problema de dependenţă:
-Eliminare vaginală inadecvată;
-Potenţial risc de infecţie;
-Alterarea eliminărilor intestinale;
-Durere acută abdominală;
-Anxietate moderată;
-Cunoştinţe insuficiente despre boală;
-Dificultate de a se recrea;
-Comunicare ineficace la nivel afectiv.
-Refuza interventia chirurgicala
preferand tratamentul conservator

60 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

Diagnostic Manifestări de Intervenţii autonome Evaluare

de nurcing dependenţă Obiective şi delegate
1. A evita Durere acută, 13.01.2017, Evaluez cu pacienta 3.01.2017
pericolele. abdominală din ora9:00 care sunt situaţiile care ora 11:00
cauza intervenţiei Ca pacienta accentuează durerea: în durerea s-a
chirurgicale, să-şi timpul strănutului, tusei, diminuat la
manifestată prin exprime la întoarcerea în pat; ½ oră după
facis crispat, diminuarea Aşez pacienta în poziţia administrare
gemete, durerii în Fowler pentru a preveni a
exprimare decurs de 2 presiunea abdominală antialgicelor.
verbală. ore. crescută; 14.01.2017
Învăţ pacienta să-şi Episoadele
comprime plaga dureroase s-
operatorie cu ajutorul au diminuat
Ca pacienta palmei atunci când şi rărit.
să-şi tuşeşte, strănută sau îşi
exprime schimbă poziţia în pat;
dispariţia Manifest înţelegere faţă
durerii în de suferiţa pacientei şi îi
decurs de 2 explic că durerile vor
zile. persista până întra 3-4 zi
de la operaţie iar apoi se
vor diminua ca ritm şi
Anxietate intensitate; 15.01.2017
moderată din Administrez medicaţia Pacienta este
cauza antialgică la indicaţia echilibrată
necunoaşterii medicului(Algocalmin); psihic,
prognosticului Efectuez ingrijirile cu participă
bolii şi a posibilei calm şi blândeţe pentru activ la
infertilităţi 13.01.2017 a nu-i accentua durerea; propria
manifestată prin Ca pacienta Observ caracterele îngrijire.

61 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

teamă, nelinişte şi să-şi durerii la 1-2 ore după

îngrijorare. diminueze administrarea
anxietatea antialgicelor;
în decurs de Vorbesc calm pacientei
2 zile şi să despre cum a decurs
cunoască intervenţia chirurgicală
evoluţia şi despre evoluţia
postoperator postoperatorie;
ie. Asigur condiţii de 16.01.2017
îngrijire în salon, linişte Pacienta
care să permită repaus prezintă o
fizic si psihic al stare optimă
pacientei; de confort în
Explic pacientei timpul
tehnicile de îngrijire ce metroragiei
urmează a fi efectuate şi şi o bună
îi cer sprijinul în igienă locală.
efectuarea lor;
Menajez psihicul Pacienta nu
pacientei prin asigurarea mai prezintă
unui mediu de intimitate metroragii.
când se aplică tehnicile T.A=120/75;
nursing; P=75b/minut
Facilitez vizita familiei .
şi prietenilor.
Încurajez pacienta şi
familia să discute despre
teama şi anxietatea ei cu
privire la evoluţia
postoperatorie;
Facilitez întâlnirea

62 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

14.01.2017 pacientei cu alte

Pacienta să paciente care au avut
prezinte o aceeaşi intervenţie
stare de chirurgicală cu evoluţie
confort fizic favorabilă;
şi psihic în Îi explic pacientei că
timpul extirparea trompei nu
metroragiei exclude posibilitatea
şi să-şi concepţiei.
menţină o Asigur lenjerie de corp
bună igienă şi de pat curată,
locală. controlez tampoanele Obiectiv
vaginale pentru a atins.
observa culoarea,
cantitatea pierderilor de
sânge;
Efectuez toaleta regiunii
genitale externe de trei
ori/zi cu apă caldă şi
Ca pacienta săpun în primele 2 zile,
să nu apoi sfătuiesc pacienta
prezinte să îşi facă singură
infecţia toaleta, eu doar
căilor însoţind-o;
urinare. Sfătuiesc pacienta să
folosească tampoane
vaginale şi să le
schimbe de câte ori este
nevoie pentru a preveni
infecţia;
Sfătuiesc pacienta să

63 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

poarte lenjerie de
bumbac lejeră;
În caz de sângerări
abundente anunţ
medicul;
Măsor funcţiile
vitale:T.A.,P,dimineaţa
şi seara;

2.A elimina. 1.Eliminare 13.01.2017 În timpul toaletei asigur 16.01.2017

menstruală Ca pacienta intimitatea Pacienta şi-a
inadecvată din să-şi reia pacientei,izolând patul reluat
cauza intervenţiei tranzitul cu paravan şi îl protejez tranzitul
chirurgicale intestinal în cu muşama şi aleză. intestinal.
manifestată prin decurs de 3 Execut de trei ori/pe zi
metroragie redusă zile. toaleta şi dezinfectez
cantitativ cu organele genitale şi a
aspect uşor meatului urinar;
sangvinolent. Urmăresc şi mă asigur
că scurgerea urinei se
face corect şi
14.01.2017 supraveghez umplerea
Ca pacienta pungii colectoare;
să comunice Golesc punga colectoare
eficient cu la 6-8 ore sau la nevoie;
echipa în Sfătuiesc pacienta să isi
Potenţial risc de decurs de 2 schimbe tampoanele
infecţie urinară zile. vaginale la nevoie;
din cauza sondei Efectuez toaleta
urinare. organelor genitale
înainte şi după scoaterea

64 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

sondei urinare;
Urmăresc apariţia
eventualelor semne de
infecţie urinară (febră,
hematurie, urină tulbure,
eventuala prezenţă a
puroiului la nivelul
2.Alterarea meatului urinar sau
eliminării 14.01.2017 excoriaţie).
intestinale pentru Ca pacienta
gaze şi materii să respecte Mobilizez pacienta cât
fecale din cauza regimul mai precoce pentru a
intervenţiei alimentar stimula eliminarea 17.01.2017
chirurgicale impus de gazelor; Pacienta îşi
manifestată prin intervenţia Sfătuiesc pacienta să respectă
meteorism. chirurgicală. facă mişcări active ale regimul
membrelor inferioare; alimentar
Urmăresc reluarea impus.
tranzitului intestinal şi
notez în foaia de
temperatură, servesc
pacienta cu ceai de
chimen neîndulcit
pentru a se stimula
tranzitul intestinal.

Creez condiţii optime în

salon asigurând pacienta
de întreaga mea
disponibilitate în
acordarea îngrijirilor; 17.01.2017

65 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

4.A se Restricţie 13.01.2017 Ascult pacienta cu Pacienta se

alimenta şi alimentară din Ca pacienta multă răbdare şi îi deplasează la
hidrata. cauza regimului să se răspund la întrebările sala de mese.
impus de deplaseze la puse cu mult calm şi pe
intervenţia sala de mese înţelesul ei;
chirurgicală în decurs de Arăt simpatie pacientei
manifestat prin 4 zile. şi o asigur de prezenţa
uşoară scădere în mea în toate momentele
greutate, dificile;
slăbiciune. Ofer posibilitatea
pacientei să-şi exprime
sentimentele, ideile şi
dorinţele sale;
Dificultate de a se
alimenta din Antrenez pacienta în
cauza imobilizării discuţii cu alte paciente;
la pat manifestat În timpul efectuării
prin incapacitatea tehnicilor de îngrijire îi
deplasării la sala explic pe care i le acord;
de mese.
14.01.2017
Servesc pacientei ceai
amar, iar la indicaţia
medicului montez o
perfuzie cu soluţie de
glucoză 5% i.v.;
15.01.2017
Ofer pacientei ceai puţin
îndulcit, biscuiţi şi supă
strecurată;
16.01.2017

66 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

5. A fi curat, Întreruperea 13.01.2017 La micul dejun servesc 23.01.2017

a-şi păstra integrităţii Ca plaga să pacienta cu iaurt şi Plaga s-a
tegumentele tegumentelor din se vindece biscuiţi; vindecat per
din cauza cauza inciziei per primam La prânz:supă de fidea primam.
inciziei abdominale în decurs de şi piure de cartofi;
abdominale manifestat prin 10 zile. La cină: griş cu lapte.
manifestat plagă operatorie. 17.01.2017
prin plagă Introduc în alimentaţia
operatorie. pacientei carne de pui
fiartă şi treptat câte un
aliment nou până revine
la alimentaţia obişnuită.
Creez un microclimat
optim, cameră aerisită,
temperatură de 18-20
grade C;
Dificultate de a-şi 13.01.2017 În primele 2 zile servesc
acorda singură Ca pacienta pacienta la pat cu
îngrijiri igienice sa-şi facă alimente permise în
din cauza asteniei îngrijirile regimul alimentar;
postoperatorii igienice În a 3 a zi ajut pacienta
manifestat prin singură în să se deplaseze la masa
igienă deficitară. decurs de 4 din salon, oferindu-i
zile. alimente calde, bine
preparate şi prezentate
estetic;
În a 4 a zi ajut pacienta
să meargă la sala de
mese asigurând-o că o
voi supraveghea
6. A se permanent. 17.01.2017

67 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

mişca. Pacienta se
Urmăresc plaga deplasează
Dificultate de a se operatorie şi efectuez fără
mişca din cauza 13.01.2017 pansamentul, respectând dificultate pe
durerii manifestat Ca C.O. să condiţiile de asepsie şi hol.
prin slăbiciune şi se deplaseze antisepsie;
scăderea activităţi fără Supraveghez
fizice. dificultate pansamentul pentru a
în decurs de observa la timp dacă
4 zile. este îmbinat (serozităţi,
sânge) şi-l schimb de
câte ori este nevoie;
În timpul efectuării
pansamentului urmăresc
coloraţia şi starea
tegumentelor din jurul
plăgii operatorii;
21.01.2017
Efectuez dezinfecţia
plăgii şi a tegumentelor
din jurul plăgii înainte şi
după scoaterea firelor.
În prima zi efectuez
toaleta pe regiuni,
urmărind coloraţia şi
starea tegumentelor şi
toaleta organelor
genitale de 2 ori/zi;
În a 2-a zi servesc
pacienta cu materiale
Potenţial risc de necesare pentru toaletă

68 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

7. A dormi escare. şi o ajut la efectuarea ei;

şi a se În a 3-a zi însoţesc Pacienta are
odihni. pacienta la toaletă cu un somn
materiale necesare odihnitor.
Dificultate de a pentru a-şi efectua
dormi din cauza Ca pacienta toaleta;
durerii şi a să aibă un Supraveghez
mediului somn pansamentul pacientei
spitalicesc odihnitor. pentru a observa la timp
manifestat prin dacă este îmbibat cu
treziri frecvente, sânge, serozităţi şi îl
oboseală diurnă. schimb de cate ori este
nevoie;
Urmăresc faciesul
paciente, coloraţia
tegumentelor, TA, puls,
temperamură.
8. A se 13.01.2017
îmbrăca şi Urmăresc 15.01.2017
dezbrăca. caracteristicile durerii: Pacienta se
intensitate, frecvenţă, îmbracă şi
localizare, durată; dezbracă cu
Dificultate de a se Durerea apare la strănut, ajutor.
îmbrăca şi 13.01.2017 tuse, la schimbarea
dezbracă din Ca C.O. să poziţiei în pat, 18.01.2017
cauza durerii se îmbrace intensitate moderată, la Pacienta se
manifestat prin şi dezbrace nivelul plăgii, simţită ca îmbracă şi se
mişcări lente. cu ajutor în o înţepătură; dezbracă
decurs de 2 Ajut pacienta sa-şi singură.
zile. schimbe poziţia în pat,
9. A se sfătuind-o să-şi

69 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

realiza. Ca C.O. să comprime plaga Pacienta

se îmbrace operatorie cu palma acceptă
şi să se pentru a nu se produce modificarea
dezbrace dureri suplimentare; schemei
singură în Sfătuiesc pacienta să corporale.
Perturbarea decurs de 3 efectueze mişcări ale
imaginii zile. membrelor inferioare şi
corporale din efectuez masaj ale
cauza membrelor în sensul
salpingectomiei Ca C.O. să circulaţiei venoase.
stângi manifestat fie 14.01.2017
prin percepţia conştientă Ajut pacienta să stea în
10. A învăţa. propriei persoane de propria poziţie semişezând,
ca fiind mutilată. valoare şi să sprijinită pe pernă; Pacienta
accepte Mai târziu ajut pacienta prezintă
modificarea să se plimbe pe coridor cunoştinţe
schemei timp de 5-10 minute de suficiente
corporale. 3-4 ori/zi; despre
Învăţ pacienta să-şi afecţiunea ei.
controleze ameţelile în
Cunoştinţe timpul plimbărilor (să
insuficiente ţină capul sus, privirea
despre boală şi înainte, să inspire şi să
evoluţia expire profund);
postoperatorie din 16.01.2017
cauza lipsei de 14.01.2017 Sfătuiesc pacienta să
cunoştinţe Ca C.O. să meargă singură până în
manifestat prin prezinte capătul holului
11. A-şi întrebări multiple. cunoştinţe asigurând-o că o urăresc
practica satisfăcătoar în permanenţă.
religia. e despre Mobilizez pe C.O. la

70 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

boală şi început pasiv şi apoi Obiectiv

evoluţia activ; atins.
postoperator Fac frectii ale zonelor
12. A se ie în decurs expuse la escare cu
recrea. de o zi. alcool mentolat.
Pregătesc în salon un
climat de Pacienta
semiobscuritate şi participă la
14.01.2017 linişte; activităţile
Dificultatea de a Aerisesc salonul seara recreative.
frecventa biserica înainte de culcare;
din cauza Pregătesc patul
internării pacientei: lenjerie
manifestat prin curată, cearceaf bine
tristeţe. Ca pacienta întins;
Dificultate de a se să participe Recoman pacientei ca
recrea din cauza la activităţi seara înainte de culcare
spitalizării religioase. să bea o cană de ceai
13. A respira manifestat prin sau lapte cald;
şi a avea o uşoară apatie. Cu aproximati 20-30 de
bună Ca C.O. să minute înainte de
circulaţie. prezinte o culcare administrez
stare de bine pacientei un algocalmin
şi să se pentru reducerea durerii
recreeze în şi un anxiolitic
limita (diazepam) la indicaşia
posibilităţil medicului;
or. Sfătuiesc pacienta ca
înainte de culcare să-şi
găsească o activitae care
Potenţial risc de să o liniştească (cititul

71 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

complicaţii unei cărţi, reviste).

14. A pulmonare din Asigur pacientei o
menţine cauza lenjerie de corp largă,
temperatura imobilizării. comodă, uşor de
corpului îmbrăcat pentru a
între limite asigura confortul şi o
normale. schimb de câte ori este
nevoie.
Potenţial risc de
complicaţii
tromboembolice. În primele zile ajut
pacienta să-şi schimbe
lenjeria de corp, iar în
ziua a 3-a las singură
pacienta să se îmbrace şi
dezbrace.

Dau posibilitatea
pacientei să-şi exprime
sentimentele şi temerile
sale faţă de problema sa;
Antrenez familia în
susţinerea psihică a
pacientei;
Discut cu pacienta
despre adaptarea ei în
familie şi în societate,
încurajând-o să se
îngrijească şi să

72 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

redevină atractivă,
asigurând-o că
feminitatea şi
sexualitatea nu vor fi
afectate de noua
situaţie;
Ajut pacienta în
recuperarea fizică şi
psihică şi obţinerea
independenţei.
Evaluez cunoştinţele
pacientei despre boală;
Furnizez pacientei
informatii despre
afecţiunea ei şi îi ofer
cărţi, broşuri pentru a-i
facilita acumularea de
cunoştinţe.
Explic pacientei că
extirparea trompei nu
afectează posibilitatea
concepţiei şi o sfătuiesc
să evite sarcinile timp
de un an;
La externare sfătuiesc
pacienta să evite
relaţiile sexuale timp de
4-8 săptămâni;
Să nu ridice obiecte
grele cel puţin 4
săptămâni;

73 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

Să aibă un regim
alimentar bogat în
vitamine şi proteine;
Să vină la control
periodic în prima lună
după operaţie.
Respect intimitatea
pacientei când se roagă
sau citeşte Biblia;
Facilitez întâlnirea cu
preotul la spital.

Ascult pacienta cu
multă atenţie şi o las să-
şi spună despre
activităţiile ce îi fac
plăcere;
Sugerez familiei să-i
aducă pacientei cărţi,
aparat radio;
Din ziua a 5-a conduc
pacienta în sala de
mese, unde poate
viziona emisiunile
preferate la T.V.;
Am grijă ca activităţile
programate să nu o
obosească ci să-i creeze
o stare de bună
dispoziţie.
Asigur un microclimat

74 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

corespunzător:
temperatura 18-20ºC şi
aerisesc salonul de mai
multe ori pe zi;
Urmăresc frecvenţa şi
timpul respiraţiei;
Urmăresc coloraţia
tegumentelor şi a
mucoaselor;
Schimb poziţia pacientei
din două în două ore;
Sfătuiesc pacienta să
aibă un regim de viaţă
echilibrat;
Fac mobilizare precoce;
Masaj al membrelor
inferioare în sensul
circulaţiei de întoarcere
venoasă.
Creez un microclimat
adecvat;
Măsor temperatura
axilară de două ori pe zi,
dimineaţa şi seara şi o
notez în foaia de
temperatură;
Suplimentez numărul de
pături dacă îi este frig.

75 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

Epicriza

Pacientul internat in sectia Medicala se externeaza cu urmatoarele recomandari:

1. Consult psihologic
2. Evitarea contactului sexual timp de 4-6 saptamani
3. Regim alimentar fara condimente, afumaturi, hiposodat
4. Concediu medical
5. Continua tratamentul cu ciprofloxacin 1cps la 12 ore inca 3 zile
6. Evitarea folosirii metodelor contraceptive in cazul in care isi mai doreste o noua
sarcina

CAZUL CLINIC NR. 3

Pacienta G.V., în vârstă de 31 ani, din Drobeta Turnu Severin se prezintă în data de
12.01.2017, la Serviciul de Urgenţă Ginecologie a Spitalului Judeţean cu următoarele
acuze:
-durere în etajul abdominal inferior în fosa iliacă stângă;
-anexa stângă îngroşată sensibil mobilă.

Puncţia de sac Douglas este pozitivă, extrăgându-se sânge roşu, deschis, fără cheaguri,
astfel se confirmă diagnosticul de SEU tubară stângă ruptă.
T.A.=85/55
T=36,6º C
R=80 bătăi/minut, bine bătute;
-tegumente şi mucoase palide;

Antecedente personale:
-menarha la 16 ani;
-ciclul menstrual neregulat;
-ulrima menstruaţie în 22.12.2016;
-N=1; AG=1;
Pacienta foloseşte mijloace contraceptive. (sterilet)
Se efectuează recoltarea de sânge pentru hemoglobină, hematorit, TQ-TH,grup sanguin
şi Rh, glicemie, uree, creatinină.

76 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

Pacienta G.V. locuieşte în Drobeta Turnu Severin, este divortata şi are o fata de 2 ani.

În dimineata zilei de 12.01.2017 este transferată din ATI în secţia de Ginecologie I

prezentând:
-metroragie redusă cantitativ cu aspect sanghinolent;
-meteorism, nu are scaun;
-elimină urină prin sonda a demeure;
-gemete, facies crispat, apatică;
-perfuzie cu glucoză 10% 500ml;
Tratamentul medical prescris:
Algocalmin fiole 3x/zi; Fenobarbital 2x/zi;
CEFORT 1 g la 12 ore; Metotrexat1 fiola la 3 zile

Manifestări de dependenţă:
-metroragie redusă cantitativ;
-meteorism;
-teamă, îngrijorare în legătură cu
prognosticul bolii;
-întrebări multiple despre boală;
-slăbiciune, scăderea activităţii fizice;
-mişcări lente, apatică, nelinişte,
îngrijorare;
-percepţia propriei persoane ce fiind
multiplă;
Problema de dependenţă:
-Eliminare vaginală inadecvată;
-Potenţial risc de infecţie;
-Alterarea eliminărilor intestinale;
-Durere acută abdominală;
-Anxietate moderată;
-Cunoştinţe insuficiente despre boală;
-Dificultate de a se recrea;
-Comunicare ineficace la nivel afectiv.
-Refuza interventia chirurgicala
preferand tratamentul conservator

77 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

CONCLUZII

Sarcina extrauterina sau ectopică este un eveniment relativ frecvent, care poate
pune viaţa în pericol, ea fiind una dintre principalele cauze ale mortalităţii în rândul
femeilor gravide. Deşi incidenţa sarcinii ectopice este estimată a fi între 1 şi 2%,
majoritatea acestor sarcini sunt situate în tubele uterine.

Cu toate acestea, astfel de sarcini apar, de asemenea, implantate la nivel de col

uterin, segment interstiţial tubar, ovare, cicatrice post-operaţie cezariană şi diverse
localizări intraabdominale. Aceste localizări neobişnuite de implantare implică atât
dileme de diagnostic, cât şi terapeutice. Majoritatea datelor cu privire la aceste sarcini
ectopice neobişnuite au ca sursă, în mare parte, raportări de caz şi informaţie
anecdotică. În trecut, tratamentul acestor sarcini ectopice a folosit diverse combinaţii
de intervenţii chirurgicale şi/sau chimioterapie sistemică şi locală.

78 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

Utilizarea tehnicilor imagistice precum ultrasonografia avansată şi RMN-ul, în

combinaţie cu determinare β-hCG seric ar trebui să conducă la un diagnostic precoce.
Un clinician abil ar trebui să aibă un prag scăzut pentru suspiciunea de implantare la
nivel de col uterin, abdomen sau ovare. Nu există studii prospective mari cu privire la
tratamentul multora dintre aceste sarcini ectopice neobişnuite.

Raportările de caz şi dovezile anecdotice sunt cheie în stabilirea diagnosti cului

şi în a ajuta la formularea unui plan de tratament. Clinicianul ar trebui să aleagă un
tratament (indiferent dacă medical sau chirurgical), cu care el sau ea se simte
confortabil. Măsuri de urgenţă pentru obţinerea hemostazei ar trebui să fie uşor
accesibile şi modalităţi multi ple de tratament ar trebui să fi e uti lizate. În concluzie,
tratamentul acestor sarcini extrauterine cu localizări neobişnuite poate să nu fie la fel
de banal precum tratamentul sarcinii tubare, dar, prin diagnostic precoce şi planificare
eficace, poate fi la fel de eficient.

BIBLIOGRAFIE

1. C. Mozes, Tehnica Ingrijirii Bolnavului, Editura Medicala, Bucuresti, 1999

2. Corneliu Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Ed. ALL 1995
3. Dan Georgescu, Boli interne, Editura National, Bucuresti,1998
4. Florea Ticmeanu, Sorin Simion, Patologie chirurgicala, Editura Medicala, Bucuresti -
2000
5. Georgeta Aurelia Balta, “Tehnici generale de ingrijire a bolnavilor”, E.D.P.
Bucuresti, 1995
6. I. Petrescu, Curs de semiologie medicala, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti,
1996
7. I.C.Voiculescu, I.C.Petricu, Anatomia si fiziologia omului - editia IV, Bucuresti -
1998
8. Karl Heinz Kristel, Ingrijirea bolnavului, Editura All, Bucuresti - 1998
9. Lucretia Titirca, Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare
nevoilor fundamentale, vol.I, ed.Viata medicala Romaneasca, Bucuresti, 2003.

79 | P a g e
 Îngrijirea pacientei cu sarcina extrauterină (ectopică sau tubară) - Proiect

10. Lucretia Titirca, Ghid de nursing, Editura Viata medicala romaneasca, Bucuresti -
1998
11. Lucretia Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali,
ed.Viata medicala Romaneasca, Bucuresti, 2003.
12. Lucretia Titirca, Manual de ingrijiri speciale acordate de asistenta medicala, Editura
Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2000
13. Lucretia Titirca, Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistenta medicala,
Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti - 2000
14. Lucretia Titirca, Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicală,
ed.Viata medicala Romaneasca, Bucuresti, 2001.
15. Lucretia Titirca, Urgentele medico-chirurgicale, sinteze, ed. Medicala, Bucuresti,
2005.
16. Trevor Weston, Atlas de anatomie

*** http://www.emedic.ro/Ghiduri-de-practica-medicala/Ghidul-clinic-pentru-Sarcina-
ectopica.htm

80 | P a g e